1,303 matches
-
curând posibil. Se îndepărtară încărcați, afundându-se în întunericul nopții. Vacarmul se stingea în urma lor. În cele din urmă, dispăru și aura incendiară, mascată de creasta unui deal înalt. Ajunseră la mașină și, nu după mult timp, intrară în curtea cochetei căsuțe în care locuia Dan Lyttle. Gosseyn crezuse, mai mult sau mai puțin că Patricia Hardie îl va aștepta acolo. Dar ea nu era. Fu cuprins de o oarecare nerăbdare să dezasambleze distorsorul și această stare de febrilitate îl făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
bine intrăm în bar, căutăm un colț retras și cum eu am la dispoziție vreo două-trei ceasuri voi reînvia anii când mi-ați fost profesor și satul acela din apropierea Văii Siretului. Intrăm într-un bar nu prea mare, dar foarte cochet amenajat. O lumină discretă se revărsa pe pereți, dând impresia că te afli într-o cameră acvatică unde apa colorată într-o nuanță vișinie curge ușor din tavan ca dintr-un izvor. În față, masa barmanului și rafturi pline cu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
puțin mai retrași, ținându-se de mână, pentru că nu-i interesa miza pusă în joc. Apoi puseră într-un chipiu câte un obiect personal o brichetă, un briceag, o monedă, o cheie... și o poftiră pe ea să aleagă. Femeia cochetă, întârziind cu mâna în chipiu până să scoată un gaj. În timp ce cu degetele pipăia obiectele, alegea și cu privirea-i unsuroasă, plimbând-o pe fețele bărbaților, care fierbeau și gâfâiau ca samovarele. Ochii i se opriră pe cel mai tânăr
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
păr rar care sclipea mov și argintiu, amânând momentul despărțirii, fie ea și pentru cinci minute. - Cred că o să mă vopsesc blondă. Ce zici, mi-ar sta bine? - Da. - Ca Mariana. Îți place de Mariana? îi dădu ea un cot cochet, care trimise țigara direct într-o frunză galbenă a tapetului. - Lasă, nu-i nimic. - Mă duc să caut tapet! încercă el disperat să scape din urzeala Penelopei. Și iau și șampanie. Și vopsea de păr! - Mai stai. - Aș mai bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nora. A trebuit să treacă, nu prea multă vreme, până când totul să fie Îndeplinit, punct cu punct, exact, ca la carte, cum se zice. Vânzarea, s-a făcut, cu tot cu ce exista În cele două cabinete, și-n vilișoara din inima cochetului și mult dătătorului de sănătate și liniște domeniu. Bănăret, nu glumă, s-a Încasat de pe asemenea clădiri, și aparaturi, și mobile, cu care erau superburdușite apartamentele de locuit și cabinetele de specialitate! S-a făcut masă mare, cu prilejul vânzării-cumpărării
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
care este Tintin este prodigioasă în mediul de limbă engleză. În Statele Unite, Steven Spielberg îl descoperă, grație unui cronicar de cinema, în ipostaza unui corespondent al miraculos-romanticului Indiana Jones. Dincolo de Canalul Mânecii, Tintin este citit, în momentele de relaxare petrecute în cochetul său apartament londonez, de agentul care nu se desparte niciodată de melon și de umbrela sa iconică. „Tintin, what a clever fellow”, exclamă, pe jumătate visător, John Steed, degustând cu ochii în album un pahar de whisky, în așteptarea domnișoarei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
corupe tineretul (ceea ce înseamnă o continuă reluare a procesului lui Socrate). Ca societate nu suntem moderni, deoarece ne lipsește credința într-o metapovestire (tocmai am ieșit din tenebrele iscate de una); nu suntem însă nici postmoderni deoarece părem a mai cocheta (fără să ne-o asumăm în mod hotărât) cu o metapovestire: creștinismul. Să fim onești: asumarea creștinismului ca mod de viață ar însemna o formă de fundamentalism. Or, poate sub presiunea corectitudinii politice occidentale, nu putem accepta asta deoarece coincide
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în tăcere și-n paralizie, - Sunt solitarul pustiilor piețe... Amurg violet Amurg de toamnă violet... Doi plopi, în fund, apar în siluete: - Apostoli în odăjdii violete - Orașul tot e violet. Amurg de toamnă violet... Pe drum e-o lume leneșă, cochetă; Mulțimea toată pare violetă, Orașul tot e violet. Amurg de toamnă violet... Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; Străbunii trec în pâlcuri violete, Orașul tot e violet. Decembrie Te uită cum ninge decembre... Spre geamuri, iubito, privește - Mai
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
îmi vorbești în limba latină? Profesorul nu mai continuă. Printr-un gest la fel de abrupt executat, ca și adineauri, o ajută să coboare, pe aceleași trepte, și pe tânăra suplă, cu gât arogant și plete aurii, în care i se împletise cochet fundița albastră a unei frunze crețe. Fata, ce se comporta, tot timpul, ca și cum ar fi interpretat un dans extatic al Menadelor din Arcadia, captiva atenția tuturor, fie tineri, fie mai vârstnici, care o mâncau din ochi, rotindu-se în jurul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
avem nevoie de oamenii noștri de cultură, trebuie să-i dăm jos pe politruci, nu? Într-o zi o să vorbim și despre casă, aș putea să te-ajut, știi că am firmă de construcții, am început un cartier de viluțe cochete. Cea de cinci camere vi s-ar potrivi. Ei, lasă, am să discut eu cu Carina, ea e mai cu capul pe umeri, știe ce vrea. Acum, spune și tu... e Carina femeie s-o ții în coșmelia aia? Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lua drept personajul principal dintr-o shōjo manga. — Cea din colțul din stânga e Reiko. Era cu totul diferită față de cum mi-o imaginasem. Din ceea ce-mi mărturisise Keiko Kataoka, mi-o imaginasem pe Reiko mult mai sexy și mai cochetă. Avea mâini și picioare delicate, o talie subțire de o puteai cuprinde În ambele palme. În jurul ei plutea un aer neliniștitor care-mi dădea impresia că s-ar evapora la prima atingere. — Fotografia asta e de-acum doi ani, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Nu te ascunzi după deget, nu-i așa? N-ai auzit de poreclele pe care le au pentru BdM? „Liga Saltelelor Germane“? „Bunuri de consum pentru bărbații germani“? Își puse brațele după gâtul meu și execută o varietate de expresii cochete, pe care probabil le exersase în fața oglinzii de la măsuța ei de toaletă. Respirația ei tânără, fierbinte, nu avea gust de proaspăt, dar mi-am dat voie să egalez competența sărutului ei doar ca să fiu amabil și prietenos, mâinile mele strângându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
recunoștea sau nu, ea așteptase clipa asta timp de zece luni și uite că sosise și era absolut incredibil, exact așa cum își imaginase. Emmy îl privi la rândul ei cu cel mai dulce zâmbet cu putință. — Ce zic? întrebă ea cochetă, seducătoare. Zic că am să-mi ofer cel mai frumos cadou de ziua mea de naștere și am să-ți spun — chiar aici, chiar acum și pentru ultima data — să ieși dracului din apartamentul meu. Asta zic. — Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
verde; unde era doar cîmp, un lut arid, arămiu, se zăreau, din loc În loc, ierburi uscate și țarcuri cu vite. Taximetristul vorbea destul de bine engleză, un amerindian, se vedea imediat. Thomas ar fi vrut să Întrebe cîte ceva despre orășelul cochet În care intraseră, dar gîndul i se Întorsese iar spre Juan. Ce făcea, oare, acum? CÎștigase meciul de ieri? Venise și prietena lui? Juan era cumpătat, așa părea, Thomas gustase, În tinerețea dintîi, tot; Juan poate era crescut Într-o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
interviu despre... și tot așa, pînă a ajuns la un da nu prea hotărît, dar promițător. Mai bine unguroaica ar fi zis nu. S-au văzut peste două săptămîni la Sopot. Marika era o femeie Încă frumoasă, puțin cam plină, cochetă, mare fumătoare, a aprins țigară după țigară. Și așa În barul În care intraseră era mult fum. Marika vîntura, din cînd În cînd, vălătucii proprii. Thomas și-i risipea pe ai lui; văzuți de la distanță, cei doi parcă dirijau. Sau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
săptămâni, asta dacă nu ești cineva ca Zach și nu-i poți vrăji să le execute într-o singură zi; un străvechi șal peruan franjurat, de la talciocul din Lima. Lui Zach îi plăcea să mă scoată la cină în restaurante cochete, retrase. Dintre ele, favoritul meu era Jo Jo, de pe East Sixty-fourth Street. Este chiar lângă Madison Avenue, are o ferestruică pe care se văd licărind lumânări și candelabre. Aici te poți lăfăi pe banchetele tapițate cu catifea, la mescioarele lăcuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
își fâțâie fundul pe aleea grădinii de vară. Să turbe ecologiștii de pretutindeni în fața democrației extinse a biosferei! La fel de suprarealistă mi-a părut reclama de la capătul unui sat: „Vizitați Casablanca Băcia” (satul lui Petru Groza). O cârciumioară pe cinste! Elegantă, cochetă. În fața ei, parcate căruțe și tractoare vechi. Lumea bea Stela Artois. De mâncat, mănâncă doar camionagiii de drum lung. Celorlalți le-ar fi rușine. Ce, ei n-au mâncare acasă? Un chelner simpatic foc, cum doar la Quattro Stagioni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mizeriei semenilor noștri și al nostru că îi suportam.. Acum mă uit la reclamele Care free, Libresse invisible. Nu mai sunt tânără, de toate astea voi mai avea nevoie 5-6 ani. Merg la ginecolog la controale în cabinete private și cochete, mă tratează cu delicatețe. Probabil și acel porc excesiv de atunci are un cabinet privat prosper și recomandă trisequens „doamnelor” cu carențe de estrogen. Nu, Mircea, nu doar securiștii și activiștii au fost porci. Trăiam într-o cocină morală în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai daneze. De 12 ani nici o daneză nativă nu a mai fost în adăpost. „Ț-ale dracu’ de muieri cu streche în voi!”, cum ar zice mioriticul pursânge. A doua experiență ciudată a fost cea a cartierelor de locuințe. Modeste, cochete, cu un farmec aparte. Blocuri ce încadrau un spațiu ecologic. În acel spațiu, ce să vezi? O curte ca la bunica acasă: oi, purcei, văcuțe, găini. Copiii învață că la capătul de sus al fripturii și al burgerului stă acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sec. Mie îmi e rușine ca unei îmbuibate. Și atunci le dau bani. Mulți, mult mai mulți decât media. E un fel de mituire a sorții. În Copenhaga am vizitat un cămin de bătrâni. Etaje multe, strapontine în pantă, garsoniere cochete. Dar n-a fost asta. La parter era de fapt o mare universitate. Acolo, bătrâneii învățau ceea ce tinerețea nu le-a dat răgaz sau șansă: sculptură, antropologie, aerobic, filosofie, muzică, computer science. Clădirea era plină de expoziții de-ale lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se plimbe cu ei prin parcul japonez de alături. Cei valizi își luau câte un rucsac în spate să vadă lumea în coada unei ghide cu drapeluț în față. Erau frumoși așa, în galben, roz, verde, în adidași, cu cleme cochete în păr. O bătrânică m-a tras de mânecă și mi-a șoptit conspirativ, în engleză: - Do you think that he is still handsome? Mi-a arătat discret, cu coada ochiului, un bărbat în cărucior cu rotile. Era evident că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ea a trăit tinerețea în capitalismul românesc interbelic, maturitatea în comunism și bătrânețea în capitalismul american. La 70 de ani a început să lucreze la New York și a reușit să își strângă bani de pensie și de o căsuță foarte cochetă, cea în care trăiește acum. Ne-am adunat, Cristina cu Luckey, Adriana cu Matei, Nick cu Pauline, Dragoș cu Adina, eu cu Adi și, de bună seamă, gazda noastră Mioara. Căsuța, una din cele multe din familia condominioanelor pentru pensionari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
după el... — Doliu după el? Dă-l în mă-sa! Scuzați-mă. Cu tot respectul pentru morți, dar nenorocitul a fost un bețiv! N-a fost bun decât să-mi lase o pensie. Port negru că slăbește, îi explică Agnès cochetă. Cine e Kiril? Îl știți, bulgarul... cu pepperoni... Îl cunoaște tot cartierul. — Nu cunosc nici un bulgar și nici nu-mi doresc, de când ne-a dat Kostandinov golul ăla în prelungiri. Ne-a mâncat calificarea. Mai fac și niște murături dulci
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să duc și eu o pungă, văd că ai două... se întoarse spre Ira, luă punga de plastic din mâna ei stângă, luă și punga din dreapta, continuau să meargă alături, fără a vorbi. Ajunseseră la vila unde locuia Irina, o cochetă clădire îngustă, cu acoperișul de olane cărămizii. Urcară treptele, coborâră în hol. Ira dezbrăcase hanoracul, peste blugii scorțoși avea o largă jachetă albă, de lână groasă. Într-o mână ținea sticla de vin roșu, în cealaltă un pahar pictat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
suverani, atingea în cele din urmă punctul de cotitură, unde panta creștea brusc, semnalând orașul, regăsirea. Mereu același loc, alte vârste și aceeași vârstă. După cotitură se intercalase, de câțiva ani, o stație intermediară. Autobuzul frână, gâfâind, în dreptul unui refugiu cochet, din panouri de sticlă verde. Se vedeau două bănci și mormane de cârpe, hârtie, sârmă. Coborâseră câțiva pasageri, se urcaseră alții, aglomerația aceeași, ca totdeauna. Hârca nu pornea. Brusc, iritarea unui nou pasager, agățat de scară. „Ce faci, blegule, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]