1,295 matches
-
aparține orașului, civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu o dată, „cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de asemenea, să ajungă la cauzele ei13). Prostituatele lui Bacovia sînt anonime, deziluzionate, umile. N-au alura de „mercenare ale dragostei” ce-și merită soarta. Figurile lor nu se asociază cu ideea de viciu: viciul aparține „femeii moderne”, „femeii burgheze”, „cochetei”. Lecția de compasiune Din glosa precedentă lipsesc cîteva „accente”. N-am subliniat că versurile din „Amurg de vară” sînt un exemplu semnificativ pentru comprehensivitatea inimii lui Bacovia. Spus simplu, poetul evocă un tablou cu „fete bătrîne”, pe care le privește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
așa simplu cum e, cu timidele lui încercări de modernizare, cu transformările ce le suferă mereu, e drept nu tocmai în ritmul vremii, și mai cu seamă acel salt îndrăzneț făcut [nu] de multă vreme, municipalizarea, Bacăul e un oraș cochet atrăgător, deosebit de simpatic. E farmecul acela provincial, lipsa de tunet amețitor (excluzînd centrul), aerul mai curat, mai limpede, soarele parcă mai vesel și mai dispus, atmosfera întreagă mai vioaie, mai dulce, mai arzătoare. [...] Dar în Bacău găsești și orașul mare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să le adreseze confraților din vremea sa îndemnul: „Dați-ne monografiile scriitorilor noștri!’”, îndemn reluat (căci încă li se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar putea fi, cred, această frază din portretul satiric „Ocupatul în permanență” (1910) de George Panu: „Nu merge iute, căci aceasta nu este cum se cade; merge cu pașii liniștiți, dar fără să se uite la cineva”. (Pagini
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Brăduleț, Sat Brădețu, Nucșoara și Nămăești, Valea Pravăț (Argeș), Fundata și SÎmbăta (Brașov); RÎnca și Polăvragi (Gorj), Parâng (Hunedoara), Costești (VÎlcea), etc. b) construcțiile ce urmează a fi realizate, să nu fie de tipul hotelurilor masive și luxoase, ci vile cochete, confortabile (nu atît prin dotări speciale, cît prin curățenia lor exemplară), lucru care În prezent este vizibil În Întreg arealul Carpaților Meridionali; c) extinderea numărului de popasuri turistice de pe traseele rutiere, pentru a putea prelua În sezonul de vară o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de către unele organizații, dar În special oferta financiară a firmelor private cu capital autohton sau internațional, care vor orienta investițiile spre zonele de agrement din apropierea orașelor și În special a localităților montane. Hoteluri de dimensiuni moderate; vile mici și cochete, vile familiale cu dormitor, cameră de zi, bucătării dotate cu toate ustensilele necesare - la care suma tuturor calităților să fie curățenia; popasuri turistice cu apă caldă - de la instalațiile solare, dotate cu bucătării, săli de mese, aragaze și frigidere; cabane
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În Împrejurimi, pentru crearea unor microstațiuni, fiecare dintre ele cu un specific aparte, dar legate de Predeal prin infrastructură. Prima precizare pe care o facem este aceea că În zona de munte, respectiv Predeal construcțiile ideale sunt vilele mici și cochete, cel mult două etaje, cu sufragerii, bucătării, care să se constituie În adevărate apartamente. În mod concret se impun a fi realizate două microstațiuni, respectiv una care să Înceapă de la restaurantul VÎnătorul În sus pînă la Trei Brazi, iar a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mărgăritar (Poiana Țapului), Silva; - pensiuni: El Boerro, Casa Anduțu, Liziera, Biznest, Paradis, Clasic, Păunașul (Poianațapului), Ca la tine acasa, Fadic, Costelo, Marian, Luchiancu, Adela, Casa Magica, Casa Velcu, Casa Albă, Casa Ana, Casa Sora, Casa cu Brazi, Casa Freya, Casa Cochet, Casa Dumitru, Casa Florescu, Cristina, Cetatea Caraiman, Clasic, Cristal, Crinul, Brădeț, Biznest, Dani, La Doi Ponei (Poiana Țapului), Florina, Liliana (Poiana Țapului), Mariana, Memz, Mont Sebastian, Navigator, Kalinderu, Lia, Orange, Sfinx, Sorana, Soriș, Nik, Valea Albă, Vio (Poiana Țapului), Teodora
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Maria, Mura (Poiana Țapului), Maicom, Matei (Poiana Țapului), Marcela, Merlea, Mădălina, Maria Edy, Mihaela, Nisi, Maria, Iulia, La Fănică, Olimpia, Popa, Pascu State, Radu, Sofia, Samuel (Poiana Țapului), Viorica, Văleni (Poiana Țapului); - complexe turistice: Izvorul cu Păstrăvi, Gura Diham și Cochet (Poiana Țapului); - motel: Danielle; - cabane: Alexandru, Doina, Vlad. COMARNIC. - m. arh.: Casa Anica Burghez; - m. arh.: Casa Bediceanu, Casa Ioan Voiculescu, Casa Iancu Ceaușescu, Casa Alex. Negulescu, Casa Costică Peticilă, Casa Machedon, Casa În care a pictat pictorul Sava Honția
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
complexă, alegorie a Binelui și Râului, valorii și antivalorii, având în același timp cele două chipuri: al Mamei devotate și al Amantei perfide. "Între acești poli clar definiți se vor contura o serie de figuri ambigue, jalnice, detestabile, păcătoase, victime, cochete, slabe, angelice, demonice", constată Simone de Beauvoir [1998, I, p.225]. Arhetipurile feminine care obsedează imaginarul artistic și literar al secolului al XIX-lea sunt definite că madona, înger sau demon [Michaud, 2002, p.149] sau că madona, muză și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu toate combinațiile posibile. În tradiția literară franceză, dragostea ilegitima se impune sub două forme: una tragică (mitul lui Tristan și Isolda 217), în paralel cu o tradiție comică (dezvoltată în fabliaux-rile și lais-uri despre soții înșelați și soțiile leneșe, cochete, care se dedau luxului). În românul francez din secolul al XIX-lea se recunosc mai mult elementele constitutive ale vodevilului: soțul, soția, amantul, toți iubindu-se, toți lași. Românul realist din secolul al XIX-lea este descendentul ambelor tradiții, astfel încât
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
schimbare de perspectivă și o resuscitare a interesului față de persoana deja cunoscută 395. Pariziana, care are la dispoziție ultimele invenții ale modei, încearcă să le aplice pentru înlesnirea proiectelor sale. Alegerea și elaborarea toaletei modelează imaginea unei ființe senzuale, rafinate, cochete și frivole: "comme elles șont tentantes avec leurs toilettes claires, leurs toilettes légères qui montrent la peau" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. Costumul sculptează, cât permite codul estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nimic. Decât o dată, demult: să nu fac literatură“ Elena Vlădăreanu E în topul personal al majorității criticilor literari. Nu face nimic special pentru asta. Nu face nimic special pentru a ieși în evidență. Doar scrie. Iar literatura ei, cultivându-și cochet diferența față de ce se poartă în materie de scris, iese în evidență. S-a spus despre ea că vine în continuarea suprarealiștilor, dar și că încheie capitolul numit textualism în literatura română. A publicat până acum trei cărți - poezie, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
mai întâi de un Eminescu misogin, acuzator al femeii pline de păcate: mincinoasă („Și în farmecul vieții-mi / Nu știam că-i tot aceea / De te razemi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia” - Pe aceeași ulicioară...), cochetă și frivolă (Scrisoarea V - Dalila), sau condamnată definitiv la o condiție intelectuală și sufletească inferioară (Luceafărul). Numeroase versuri nepubli 23 cate de autor au fost puse la contribuție pentru a întări această imagine „negativă”. Școala, mai ales aceea din timpul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai întâi de un Eminescu misogin, acuzator al femeii pline de păcate: mincinoasă („Și în farmecul vieții-mi / Nu știam că-i tot aceea / De te razemi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia” - Pe aceeași ulicioară...), cochetă și frivolă (Scrisoarea V - Dalila), sau condamnată definitiv la o condiție intelectuală și sufletească inferioară (Luceafărul). Numeroase versuri nepubli 23 cate de autor au fost puse la contribuție pentru a întări această imagine „negativă”. Școala, mai ales aceea din timpul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
le descoperi repede. Orașul e situat pe malul lacului Cayuga, alături de care este alt lac, Finger Lake (lacul degetelor) având forma degetelor unei mâini și desigur de aci i s-a tras numele. Văile din jurul orașului sunt presărate cu ferme cochete, bogate, cu ogoare și livezi bine întreținute. Vitele pasc în libertate, pe terenuri împrejmuite cu sârmă ghimpată. Nicăieri oameni care să le păzească. O adevărată revoluție în creșterea vitelor a produs-o sârma ghimpată. În special în marele Vest, vitele
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
un mic apartament în Chamberlain Street nr. 9. Strada, care poartă numele marelui om de stat englez, nu are mai mult de 150 de metri lungime. E paralelă cu șoseaua națională și foarte apropiată de facultate. Are câteva case mici, cochete, fără împrejurimi, cu mici garduri vii, cu verdeață peste tot, în partea de vest cu un mic parc și o grădină dendrologică. Noul nostru apartament, chirie 30 de dolari, are două încăperi, sufragerie și dormitor. Sufrageria are mașină de gătit
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
vitelor. Trecem prin localitatea Peoria. În curtea unui garaj, stive mari de cauciucuri, încă bune, își așteaptă clienții la prețuri ce desfid orice concurență. Răscolesc și cumpăr două bucăți, cu care am ajuns până în țară. Trecem apoi prin mica și cocheta localitate Mahomet fără să pot afla dacă în localitate sunt urmași ai profetului. La ora 17 sunt în centrul universitar Urbana, oraș cu 14.000 locuitori, strâns unit cu Champagna, cu 21.000 locuitori. Capitala statului Illinois e în orașul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mine; cunosc prea bine atmosfera de acolo, știu că pentru noi cuvântul piață e urmat în mod natural de particula „de la Concorde“ și evocă șampanie, bărbați galanți, clipe fierbinți pe vreo terasă șic inundată de vegetație ori în vreo garsonieră cochetă, mă rog, în funcție de anotimp și de posibilități... Ei bine, de la așa ceva și până la aglomerarea de tarabe unde facem cel mai dificil shopping cu putință e o distanță ca de la cer la pământ, dar nu vă lăsați copleșite, cu timpul vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Suceava... Învățasem să strunesc singur iapa blândă, cu ochii languroși, parcă îndemnându-mă la păcate nelumești, cu crupa îmbietoare, săltată în trapuri dumnezeiești, coada nervoasă, aruncată dulce în părți, ca să-i apere misterul de muștele albastre, insistente... și coama țeselată cochet de vizitiul spitalului, Ghiță... Era un deliciu al vieții mele de doctor plecat la vaccinări... Culmea e că nu-mi amintesc cum o alintam... numele ei... știu că o înjuram lung, înflorat, cu duioșie... iar ea ițea urechile a pricepere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
timp. Într-un album aflat la librăria Muzeului Querini-Stampalia, am rămas uimită în fața unui desen semnat Galliani, neexpus, dar fotografiat, care înfățișa un falus uriaș și erectil, sprijinit cu aplicație de manichiuristă de o mână cu unghiile lungi și lăcuite cochet. Nu era nimic libidinos, scabros ori necuvenit (sper să nu șochez pe nimeni) în imaginea cu pricina, din cauza fineții neasemuite a desenului negru, care preschimbase falusul într-o tulpină de mătase, în negru pur strălucitor, năucitor. Măiestria desenatorului metamorfozase riscul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
lui Pupidulce“. OAC-OAC-OACHIȚ-CHIȚ: „Prințesa Kuskah nu spune «vai!», nici «ah!», căci nu se teme de nimic. E gata să înfrunte toate primejdiile din lume: niște dragoni, o hoardă de barbari saxoni, atacul câtorva iguanodoni. Ceea ce o sperie-i doar acest, cochet în rest, oac-oac-oachiț-chiț“. PITRILPITIPILILITIPIL: „Pasăre fabuloasă cu ciripit și cu penaj incandescent, de care doar prințesele au parte și care poate fi văzută, uneori, în herburile lor. Specie dispărută. Ultima ar fi fost zărită în 1666, în largul insulei Pitrilpitipililitipil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
însă că, gonit de ocupații zilnice și nemernicii, abia am câteva momente seara nu să gândesc la tine, căci aceasta o fac toată ziua, dar să mă răsgândesc și să te sărut în închipuire măcar, dulcea mea Veronicuță șirată și cochetă și ușurică și popoțică. 70 de mii de sărutări aș vrea și n-am nici una, nici una. Te mângâi eu dulce, te sărut cu drag, îți pup picioruțele și rămân ca totdeuna și pentru totdeuna al tău, Turc cinstit și amorezat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]