1,198 matches
-
-coiful de tip Ribchester, a fost categorisit de H. Russell Robisnon ca fiind un „cavaler sportiv de tip B” Numele provine de la satul Ribchester din Anglia, unde a fost descoperit un model în 1796, de către un băiat de 13 ani Coifurile de tip Imperial gallic erau împărțite la rândul lor în mai multe grupe: La fel și cele de tip Imperial italic erau împărțite în: Despre armura (lorica) din armata romană știm că existau mai multe tipuri (acestea fiind împărțite la
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
este construită în stil ardelenesc, în formă de corabie, pereți din bârne de stejar, acoperiș din tablă zincată. A fost ridicată probabil în primul deceniu al secolului al XIX-lea, iar în anul 1932 a fost renovată. Inițial turnul avea coiful piramidal, continuat cu o săgeată ascuțită, marcată la bază de un inel ornamental. Lucrările din 1932 au schimbat săgeata cu două globuri suprapuse, pereții au fost tencuiți, ferestrele mult mărite și învelitoarea de șindrilă înlocuită cu una de tablă. În
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
devine suspicioasa. Stoick și armata să se întorc din călătorie învinși și obosiți fără a fi găsit cuibul dragonilor.Acasă, află de la Gobber și de la ceilalți vikingi de calitățile de războinic ale fiului său și mândru, îi oferă lui Hiccup coiful viking al mamei sale. Când Hiccup câștiga dreptul de a ucide un dragon în cadrul unui ritual, decide să fugă împreună cu Toothless. Astrid îl urmărește până la ascunzătoarea din pădure unde află cauza succesului la antrenamente. Hiccup îi explică că dragonii nu
Cum să îți dresezi dragonul () [Corola-website/Science/319778_a_321107]
-
cu ocazia uneia din renovările trecute. Oricum, balconul închis, căptușit de jur împrejur cu tablă și prevăzut pe fiecare latură cu câte două ferestruici cu rol fonic, nu avea la început această înfățișare. Învelișul de tablă a schimbat și linia coifului, a săgeții. Unele particularități constructive le vom găsi în rezolvările închiderii spațiului în interior, la absidă. De la peretele iconostasului și până în dreptul mesei din altar, se află o învelitoare arcuită sub forma unui trunchi de con. Semicercul mic se reazemă
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
construcție nouă, cum înclină unii să creadă. Cert este că această construcție de mici dimensiuni are caracteristici arhaice cu pronaos tip tindă, fără decupări laterale ușii de acces în naos, acoperiș simplu în patru ape, decroșat, prevăzut cu un mic coif cu cruce în față și un turn-clopotniță, ce se ridică direct din acoperiș, cu foișor și balcon, peste care se înalță un coif octogonal la bază și rotund spre vârf, spijinit pe pe patru stâlpi prinși de o cunună dublă
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
decupări laterale ușii de acces în naos, acoperiș simplu în patru ape, decroșat, prevăzut cu un mic coif cu cruce în față și un turn-clopotniță, ce se ridică direct din acoperiș, cu foișor și balcon, peste care se înalță un coif octogonal la bază și rotund spre vârf, spijinit pe pe patru stâlpi prinși de o cunună dublă suprapusă într-o cruce. Stâlpii de susținere sunt dublați pe laterale de contrafișe solide, modelate în trepte rotunjite, iar parapetul șindrilit are o
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
relief înalt, dar și cu rozete solare, cruci și linii frânte. Turnul-clopotniță, înălțat la capătul vestic al coamei acoperișului, este de forma unei prisme cu secțiunea plană pătrată. Deasupra foișorului, înzestrat cu două arcade semicirculare pe fiecare latură, se înalță coiful piramidal acoperit cu șindrilă. În interior pronaosul este tăvănit. În peretele ce-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
poligonală cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn și trei fâșii curbe, pentru naos refăcându-se o îngustă boltă semicilindrică, racordată, printr-un timpan, cu restul tavanului drept. O clopotniță scundă, cu coif piramidal, a fost suprapusă actualei părți de vest, întreg edificiul fiind protejat printr-o învelitoare de șiță pe conturul pereților. Brâul în frânghie, cioplit, pe una din bârnele de jos (pe cea de a treia, iar pe nord, pe cea
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
de console pentru cosoroabele pe care se sprijină căpriorii acoperișului. Clopotnița de deasupra pronaosului, are o galerie prevăzută pe fiecare dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea de jos prin scânduri, în care s-au traforat diverse motive geometrice. Coiful turnului are o formă piramidală. Pridvor]] aflat în partea de vest se desfășoară pe toată lățimea pronaosului. Cei șase stâlpi de sprijin sunt legați între ei prin arcuri semicirculare, decorate cu motive geometrice incizate. Ornamente asemănătoare (rozete, romburi) întâlnim și
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în biserică spre pronaos. Deasupra pronaosului exista și un turn-clopotniță, nu prea înalt, acoperit de un coif piramidal. În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, biserica a fost pictată. Una din icoanele ce împodobea altă dată biserica, Maica Domnului cu Pruncul, data din aceeași perioadă. Spațiul unde își aveau locul icoanele, pe perete iconostasului, între intrările
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
o situație a bisericilor de lemn cu totul remarcabile în raportul lor cu natura înconjurătoare, dar din ea nu ar lipsi Belioara. Așezată pe un deal, cu poale de stâncă, ea trimite în vale numai imaginea clopotniței cu foișor și coif, și a acoperișului cu pante mari, a căror margini îndulcite par a atinge firul ierbii. Ajunși lângă ea beneficiezi de o priveliște, plină de încântare, a crestelor împădurite, dar și a văii unde se zăresc abia unele gospodării, și, din
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
unitar, acoperă și porțiunile decroșate, sprijinindu-se la colțurile absidei altarului pe doi stâlpi și formând astfel două mici pridvoare. Deasupra pronaosului se ridică un turn cu baza pătrată, având o galerie deschisă, cu câte două arcade pe fiecare latură. Coiful înalt, dar proporțional față de restul construcției, are o bază de asemenea pătrată. Se remarcă, dintre elementele reprezentative, o mică fereastră semicirculară, tăiată în lățimea unei singure bârne și consolele în trepte ce susțin acoperișul la colțurile pronaosului și absidei altarului
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
mare scandal în rândul politrucilor, paznicilor de atunci ai ideologiei comuniste: „Cânt pe catargul cel mai înalt al clădirii/ Atât de sus încât nimeni n-aude ce spun./ Socotesc înmormântările, mirii,/ Aspru mai scade lumina din zi. Eu adun.// Sângeră coiful făcut la batistă. Uitarea! / Câlții de ceață îmi intră în gură când strig./ În nici o parte a lumii nu-i marea / Ninge. Pământul se strânge în sine de frig.// Tinerețea mea pe catarg se înfășură-ntreagă/ Este nevoie de sângele
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
O retragere care se va transforma în fugă și în cursul căreia calul lui Talbot a fost ucis de o ghiulea de tun. Prăbușit la pământ, contele a încercat să fugă, dar un arcaș francez l-a recunoscut, după panașul coifului, și l-a ucis cu o lovitură de topor. a marcat „războiului de o sută de ani”; era totodată și răzbunarea francezilor pentru umilințele suferite la Crecy, Poitiers sau Azincourt. Izbucnirea „războiului celor două roze” în Anglia și pierderea supremației
Bătălia de la Castillon () [Corola-website/Science/316644_a_317973]
-
în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
masiv al edificiului era dominat de un turn care imita fidel turnurile baroce ale bisericilor de zid din zonă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin exactitatea realizării ”bulbului” și ritmica ascensională a tuturor elementelor componente ale coifului. O furtună devastatoare a spulberat edificiul în preajma celui de-al doilea Război mondial și nu a mai fost readus la aspectul inițial. S-a recurs la o improvizație inestetică, în formă de piramidă, care a dăinuit până în anul 1992 când
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
dreptunghiular, cu absida decroșata, poligonala cu cinci laturi. Foișorul turnului de pe pronaos, cu galerie de arcade, atinge cu marginile balustradei, tăiate în formă bulbului de floare, coama învelitorii de sita, acoperișul său fiind întrerupt printr-un mini foișor, supraînălțat de coiful piramidal. Este structura de clopotnița, creația meșterilor români, regăsita adesea în mocănimea Apusenilor, în Țară Moților, ca și în aceea a Zarandului. Acoperirea interioară a construcției a fost soluționată printr-un tavan drept peste pronaos, o bolta semicilindrica în naos
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
foarte puțini își permiteau căi sau armura completă. Imediat în spatele Velites se aflau Hastați, legionari tineri și nerbdatori așezați în Manipule de căte 1200 de oameni. Fiind tineri nu aveau prea mulți bani deci își permiteau doar un scut, un coif, două pila, un gladium și o armura. Chiar în spatele lor se aflau Principes, postăți tot în manipule, erau soldați un pic mai bătrâni, echipați cam la fel dar dispunând de arme de calitate superioară. După Principes se aflau Triarii, a
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și mai departe spre clopotniță, care este amplasată peste pronaos. Turnul-clopotniță are o galerie cu parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț. Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
de culoare albastră ca cerul, pe al cărui fundal sau câmp se vede un călăreț șezând pe un cal alb, ținând în mâna dreaptă o cunună verde de lauri iar în mâna stângă frâul calului; deasupra scutului este așezat un coif militar închis, pe care îl acoperă o coroană regală împodobită plăcut cu pietre prețioase și mărgăritare; din vârful coifului betele și panglici de culori variate care atârnă jos, înconjoară și împodobesc foarte frumos laturile sau marginile scutului, după cum toate acestea
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
alb, ținând în mâna dreaptă o cunună verde de lauri iar în mâna stângă frâul calului; deasupra scutului este așezat un coif militar închis, pe care îl acoperă o coroană regală împodobită plăcut cu pietre prețioase și mărgăritare; din vârful coifului betele și panglici de culori variate care atârnă jos, înconjoară și împodobesc foarte frumos laturile sau marginile scutului, după cum toate acestea se văd mai bine în capul sau la începutul acestei scrisori de nobilitate, fiind pictate mai clar de o
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
îngropat sub tencuială. Dimensiunile îi sunt modeste: laturile lungi de 8m, înălțimea de 1,70m, iar forma arhaică, o navă dreprunghiulară cu partea de vest și est nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Clopotnița, de peste pronaos, cu foișor în console și coif, a fost adăugată târziu (secolul XIX), ca și șopronul, de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru pronaos (tavan drept) și naos (boltă în leagăn), mai aparte fiind cel
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
Cock pe podul format de trupurile celor căzuți. De la Towton până la Tadcaster câmpul era plin de cadavre. Lancastrienii în retragere erau ținte ușoare pentru călăreții și pedestrașii yorkiști, care au ucis pe mulți care își abandonaseră armele și își aruncaseră coifurile pentru a putea respira în alergare. La Tadcaster, unii lancastrieni au încercat să mai opună rezistență și au murit. Dezastrul a durat toată noaptea și a doua zi dimineață, când resturile armatei lancastriene a intrat în York în panică. Margareta
Bătălia de la Towton () [Corola-website/Science/321069_a_322398]
-
fi datată după mijlocul secolului al XVII-lea. Pereții, ridicați din bârne de stejar, înscriu tipul arhaic al unui dreptunghi, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu trei laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță scundă, cu foișor simplu și coif învelit cu tablă. Acoperișul, în pante abrupte, a fost învelit în ultimele decenii cu țiglă. La exterior bârnele au fost învelite cu șiță ornamentală, vopsită. La interior biserica a fost tencuită, iar în anul 2005 a fost pictată de către artistul
Biserica de lemn din Feregi () [Corola-website/Science/321083_a_322412]
-
de vest de turnul-clopotniță așezat peste pronaos. Fiind mai repede scurt, turnul-clopotniță cu plan pătrat avea foișorul aproape în întregime acoperit, fiind practicate, cel puțin pe cele două fețe ale turnului vizibile în fotografie două orificii semicirculare. Peste foișor, un coif alungit terminat cu o cruce acoperea turnul-clopotniță. Coama acoperișului, era decorată deasupra altarului, cu o mică cruce. După contruirea noii biserici de zid, în anul 1927 vechea biserică de lemn nu a mai fost utilizată. Nu se cunoaște exact momentul
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]