3,836 matches
-
află în lumea sacrului, cu cât stăpânirea le împinge în suferință și mizerie, cu atât nădejdea lor în Pronia divină devine mai tare. În frigul îngrozitor de la Miercurea Ciuc, riscând izolări ce puteau fi fatale, ele recită Sfânta liturghie sau cântă colinde în noaptea de Crăciun. Atunci când credința nu este piatra de temelie, iar loviturile primite sunt prea dure, sufletul nu mai iese din detenție fortifiat ci rănit și ani în șir îi trebuiesc pentru vindecare. Este cazul Mariei Godea care, arestată
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am avut parte de același teatru: alarmă, percheziție, mâncare proastă, izolarea câtorva camarazi. Când am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de lumea închisorilor. Cei doi gardieni de la corfă au schițat gestul de a interveni și a ne face să ne ducem la locurile noastre de muncă. Au și dat niște ordine
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
probabil de numărul nostru și de atitudinea noastră hotărâtă de a nu ceda, au socotit că e mai bine să renunțe. Numai după ce ne-am epuizat repertoriul, ne-am împrăștiat pe galerii, către abatajele noastre, cântând în continuare, pe grupuri, colindul lui Radu Gyr.”( Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, vol. I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AN DE AN UN COLIND Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pădurea foșnește în artere cu inima goală, A rămas tristă, părăsită de frunze, Doar brazii cei tineri sunt artiștii de gală, Își flutură acele prin
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pădurea foșnește în artere cu inima goală, A rămas tristă, părăsită de frunze, Doar brazii cei tineri sunt artiștii de gală, Își flutură acele prin case cu scuze, Se cântă colinde,cânt de ler foșnitor, Intonând glas de munte, rugă-n bradul cel verde, Semeții îl admiră, duhul nopții-n pridvor, Tivuiți în costume cu beteală, de veghe, Marea doarme-n suspine, e cutremur de șoapte, Țarmul arde în valuri cu
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
de rituri, Că de când pe pământ viața naște-n ursită, Încă-o stea se ridică ,încă-un fiu, darul Sfânt , S-a visat odiseea împlinind o poruncă, Mergem toți la Isus în zidit crezământ. Referință Bibliografică: An de an un colind / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1828, Anul VI, 02 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Auraș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
De-i rău, de-i bine, eu îndur Mă risipesc și mă adun, Sunt prins în haina de copac Sunt scoarța roasă de abac. Aplaud umbra ce se roagă La șoapta unui drag de fată, Iar mă întorc și iar colind În strop de vorbe și mă mint. Referință Bibliografică: Și mă mint / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1481, Anul V, 20 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ȘI MĂ MINT de PETRU JIPA în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349985_a_351314]
-
de muzică folk „Crenguța de aur” din Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă dor/ De durerea frunzelor/Refren: Și mă duc și iar mă duc/ Până la izvor sub nuc./ Și mă fac și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de-a lungul timpului și... vremurilor. Țara Loviștei este un dat natural care evocă în același timp vechime istorică și specificitate geografică 1, o zonă în care tradițiile și obiceiurile de Crăciun sunt încă păstrate cu strășnicie 2. În cadrul lor, colindele sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice3,4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Crăciun sunt încă păstrate cu strășnicie 2. În cadrul lor, colindele sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice3,4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice suprapuse, bine conservate. Colindele sunt atât religioase, cât și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice suprapuse, bine conservate. Colindele sunt atât religioase, cât și laice și își au originile în era precreștină, reproducând ,,datina păgână a cultului soarelui în forma mithracismului, religie adaptată de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice suprapuse, bine conservate. Colindele sunt atât religioase, cât și laice și își au originile în era precreștină, reproducând ,,datina păgână a cultului soarelui în forma mithracismului, religie adaptată de romani la sărbătorile denumite Saturnalia și Festum Kalendarum”5. Deși creștinismul cu literatura sa religioasă
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
precreștină, reproducând ,,datina păgână a cultului soarelui în forma mithracismului, religie adaptată de romani la sărbătorile denumite Saturnalia și Festum Kalendarum”5. Deși creștinismul cu literatura sa religioasă, hagiografică și cu Noul Testament a avut o influență majoră asupra lor, totuși ,,colindele prezintă o bogată literatură apocrifă, legende sau întâmplări izvorâte chiar din sânul poporului, înlesnindu-le astfel o cât mai largă răspândire”, cu toate că odată cu trecerea timpului în ele se pot regăsi ,,numai răsunete ale miturilor păgâne din vechime”6. În legătură cu colindele
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
colindele prezintă o bogată literatură apocrifă, legende sau întâmplări izvorâte chiar din sânul poporului, înlesnindu-le astfel o cât mai largă răspândire”, cu toate că odată cu trecerea timpului în ele se pot regăsi ,,numai răsunete ale miturilor păgâne din vechime”6. În legătură cu colindele, mai trebuie precizat faptul că aceleași motive folclorice circulă de secole în nordul Dunării, dar și în sudul ei, la populațiile române și aromâne 7. Funcția colindelor a fost supusă procesului general de evoluție a folclorului, funcția rituală din vechime
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
ele se pot regăsi ,,numai răsunete ale miturilor păgâne din vechime”6. În legătură cu colindele, mai trebuie precizat faptul că aceleași motive folclorice circulă de secole în nordul Dunării, dar și în sudul ei, la populațiile române și aromâne 7. Funcția colindelor a fost supusă procesului general de evoluție a folclorului, funcția rituală din vechime devenind treptat un fapt îndătinat, o tradiție, un obicei, această schimbare având consecințe în ceea ce privește conținutul lor8,9. Astfel, colindele au ajuns să reflecte problemele majore ale vieții
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
ei, la populațiile române și aromâne 7. Funcția colindelor a fost supusă procesului general de evoluție a folclorului, funcția rituală din vechime devenind treptat un fapt îndătinat, o tradiție, un obicei, această schimbare având consecințe în ceea ce privește conținutul lor8,9. Astfel, colindele au ajuns să reflecte problemele majore ale vieții satului de altă dată, dorințele și idealurile țăranilor plugari și păstori de recolte bogate în grâne, turme de oi și cirezi de vite cât mai numeroase, viață fericită în familie, copii frumoși
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
XIX se realizau ,,corpusurile fundamentale ale folcloristici românești”, însă între ele nu regăsim Țara Loviștei, depresiunea fiind pentru folcloriști o ,,terra ignota” până în a doua jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat de această zonă nici chiar folcloriștii olteni, între care cel mai de seamă este probabil Teodor Bălășel 12, deși în broșura I
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat de această zonă nici chiar folcloriștii olteni, între care cel mai de seamă este probabil Teodor Bălășel 12, deși în broșura I (1919) inserase patru colinde din Scundu - Vâlcea, ,,unele similare cu cele din Țara Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile de Crăciun și Anul Nou din Țara Loviștei sunt consemnate în răspunsurile la chestionarele Densușianu 10,14. În anul 1965
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Loviștei sunt consemnate în răspunsurile la chestionarele Densușianu 10,14. În anul 1965, folcloristul Ovidiu Bârlea, cercetătorul Iosif Herțea de la Institutul de Etnografie și Folclor și redactorul de atunci al Editurii Minerva, Constantin Mohanu, originar din Bumbuiești, comuna Boișoara, înregistrează colinde din Boișoara, Bumbuiești, Găujani și Mlăceni, înregistrări intrate în arhiva institutului și folosite ulterior de Monica Brătulescu la elaborarea indicelui tematic 10. Lucrarea ,,Folclor din Țara Loviștei”, apărută în 1970 sub coordonarea profesorului Mihai Pop15 nu conține texte din comuna
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
indicelui tematic 10. Lucrarea ,,Folclor din Țara Loviștei”, apărută în 1970 sub coordonarea profesorului Mihai Pop15 nu conține texte din comuna Câineni, ci numai din comuna Boișoara. În 1973, apare lucrarea lui C. Mohanu 4, ,,Fântâna dorului”, care conține 115 colinde din toată Țara Loviștei și unde autorul ,,decretează” laicizarea totală a colindelor în această zonă, evident, greșind profund; de fapt, credem că nici el nu era convins de această ,,laicizare”, ci a făcut afirmația în cauză doar ... pentru a se
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
coordonarea profesorului Mihai Pop15 nu conține texte din comuna Câineni, ci numai din comuna Boișoara. În 1973, apare lucrarea lui C. Mohanu 4, ,,Fântâna dorului”, care conține 115 colinde din toată Țara Loviștei și unde autorul ,,decretează” laicizarea totală a colindelor în această zonă, evident, greșind profund; de fapt, credem că nici el nu era convins de această ,,laicizare”, ci a făcut afirmația în cauză doar ... pentru a se pune bine cu autoritățile comuniste (eventual, pentru a-și putea tipări cartea
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
convins de această ,,laicizare”, ci a făcut afirmația în cauză doar ... pentru a se pune bine cu autoritățile comuniste (eventual, pentru a-și putea tipări cartea!). Ion Piloiu, originar din Boișoara, publică două lucrări: prima - în 198116, care cuprinde 116 colinde puse pe note muzicale (autorul este absolvent de Conservator), între care găsim 7 din Câinenii Mici și 10 din Câinenii Mari, iar cea de a doua - în 199617, care cuprinde, pe lângă cele 116 piese ale primei lucrări și alte 124
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
primei lucrări și alte 124 de piese, clasificate ,,după funcționalitate și tematică”. În această a doua lucrare, autorul explică de ce în prima culegere apăreau 36 de piese fără text (doar melodiile): ,,deoarece în acel moment nu se puteau publica textele colindelor religioase”18. În fine, la aceaastă bibliografie să mai adăugăm și lucrarea lui Costea Marinoiu 19, o culegere de folclor din Racovița, județul Vâlcea precum și o lucare recentă a lui Gelu Ifrim 25 din Brezoi, o zonă declarată de autor
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]