1,132 matches
-
zemii de difuzie se compune din substanțe solubile și din substanțe coloidale și anume: anorganice - cele mai importante fiind sărurile de potasiu și sodiu ale acizilor fosforic și sulfuric; substanțe organice solubile, fără azot - acizii organici, zahărul invertit, rafinoza; substanțe coloidale, fără azot - substanțele pectice, într-o cantitate însemnată (0,1-0,2%) trecând în zeama de difuzie prin hidroliza protopectinei, care se decompune în celuloză și pectină; substanțe organice solubile, cu azot - aminoacizii, amidele aminoacizilor (sunt prezente în sfecla cultivată pe
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
1-0,2%) trecând în zeama de difuzie prin hidroliza protopectinei, care se decompune în celuloză și pectină; substanțe organice solubile, cu azot - aminoacizii, amidele aminoacizilor (sunt prezente în sfecla cultivată pe timp secetos), bazele organice (betanina și colina); substanțe organice coloidale, cu azot - albumina și peptonele. Mod de lucru Se ia o probă medie de rădăcini de sfeclă și se mărunțește cu ajutorul unei răzători. Din acest material se cântăresc 10 g și se trec cantitativ într-un zaharimetru de 100 ml
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
uscată, aruncând primele porțiuni. Soluția zaharată finală trebuie să fie limpede pentru a fi posibilă măsurarea unghiului de rotație specifică a soluției cu ajutorul unui polarimetru. DETERMINAREA DIMENSIUNII PARTICULELOR ÎN SUSPENSIE ÎN FUNCȚIE DE VITEZA DE SEDIMENTARE Principiul lucrării Particulele dintr-un sistem coloidal având mediul de dispersie lichid sau gazos sedimentează sub acțiunea unei forțe exterioare de exemplu sub acțiunea forței gravitaționale sau centrifugale. Sedimentarea conduce în cele din urmă la separarea sistemului în două straturi: unul în care concentrația fazei disperse este
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
osmotice la fiecare concentrație (atenție la meniscul lichidului). Se reprezintă grafic pe hârtia milimetrică, variația π /c, în funcție de concentrație (pe abscisă concentrația, iar pe ordonată π / c). STUDIUL STABILITĂȚII UNEI SUSPENSII ÎN FUNCȚIE DE MEDIUL DE DISPERSIE Principiul lucrării Suspensiile sunt sisteme coloidale formate dintr un solid dispersat într-un lichid sau într-un gaz. Conform legii Stockes stabilitatea unei suspensii depinde de mai mulți factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
halogenură alcalină și o eprubetă cu soluție de gelatină sau gumă arabica în soluția de halogenură alcalină. Se măsoară înălțimea lichidului din eprubete. În ambele eprubete se adaugă 2-3 picături de soluție de AgNO 3 . Se va forma un precipitat coloidal de halogenură de argint (AgCl - alb, AgBr -alb gălbui, AgI - galben). Se măsoară, timpul de sedimentare al precipitatelor în fiecare mediu. DETERMINAREA POROZITĂȚII SOLULUI ȘI A CAPACITĂȚII DE REȚINERE A APEI A.Volumul porilor. Porozitatea Porozitatea reprezintă volumul porilor din
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
diferența între masa finală (tub+sol+apă) și masa anterioară (tub + sol), se obține cantitatea de apă reținută, care se recalculează pentru 100 grame soluție. Capacitatea de reținere a apei este determinată de o serie de factori ca: porozitatea, substanțele coloidale ce rețin apa suferind o umflare coloidala (humus) și alte componente minerale care favorizează de asemenea, reținerea apei (nitrați, NaCl). Capacitatea de reținere a apei pentru unele soluri omogene este: pietrișul mijlociu 7%, nisipul mare 23%, nisipul mijlociu 47%, nisipul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
și masa anterioară (tub + sol), se obține cantitatea de apă reținută, care se recalculează pentru 100 grame soluție. Capacitatea de reținere a apei este determinată de o serie de factori ca: porozitatea, substanțele coloidale ce rețin apa suferind o umflare coloidala (humus) și alte componente minerale care favorizează de asemenea, reținerea apei (nitrați, NaCl). Capacitatea de reținere a apei pentru unele soluri omogene este: pietrișul mijlociu 7%, nisipul mare 23%, nisipul mijlociu 47%, nisipul mărunt 65%, argila 70%. Solul cu o
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
o mare capacitate de reținere a apei este umed, neaerat, rece și insalubru, având capacitate de autoepurare redusă. METODE DE PREPARARE A SISTEMELOR DISPERSE ULTRAMICROETEROGENE ȘI A GELURILOR A. Metode de preparare a sistemelor disperse ultramicroeterogene (solurile) Un sistem dispers coloidal reprezintă un sistem termodinamic eterogen obținut prin amestecarea a două sau mai multor componente nemiscibile. Componentul aflat în cantitate mai mică, se numește dispersoid , iar cel aflat în cantitate mai mare, se numește mediu de dispersie. Dispersoidul este alcătuit din
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
un sistem termodinamic eterogen obținut prin amestecarea a două sau mai multor componente nemiscibile. Componentul aflat în cantitate mai mică, se numește dispersoid , iar cel aflat în cantitate mai mare, se numește mediu de dispersie. Dispersoidul este alcătuit din particule coloidale, numite „unități cinetice”, de dimenisuni mult mai mari decât cele ale mediului de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
dimenisuni mult mai mari decât cele ale mediului de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă particulele celor două componente sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu polarități apropiate, atunci amestecarea lor conduce la un sistem
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
comportament particular îl au sistemele obținute prin dizolvarea compușilor macromoleculari în solvenți corespunzători, care deși au un caracter omogen (soluții de compuși macromoleculari), totuși proprietățilelor termodinamice diferă de cele ale soluțiilor micromoleculare. Studiile referitoare la proprietățile fizico chimice ale sistemelor coloidale au condus la observația potrivit căreia, coloizii nu reprezintă oclasă de substanțe chimice, ci o stare în care poate exista orice compus chimic. Potrivit definiției IUPAC, o substanță se află în stare coloidală dacă particulele componente au cel puțin o
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
referitoare la proprietățile fizico chimice ale sistemelor coloidale au condus la observația potrivit căreia, coloizii nu reprezintă oclasă de substanțe chimice, ci o stare în care poate exista orice compus chimic. Potrivit definiției IUPAC, o substanță se află în stare coloidală dacă particulele componente au cel puțin o dimensiune cuprinsă între 10 -9 m (1nm =10 A) și 10 -6 m . Aceste dimensiuni se obțin fie prin unirea prin legături fizice sau chimice a speciilor moleculare (atomi, ioni, molecule), fie prin
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
o dimensiune cuprinsă între 10 -9 m (1nm =10 A) și 10 -6 m . Aceste dimensiuni se obțin fie prin unirea prin legături fizice sau chimice a speciilor moleculare (atomi, ioni, molecule), fie prin divizare a substanței macroscopice. Concluzie: Sistemele coloidale sunt sisteme intermediare între cele grosiere, eterogene, cu grad de dispersie foarte mic și cele moleculare sau omogene cu grad de dispersie ridicat. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cele grosiere, eterogene, cu grad de dispersie foarte mic și cele moleculare sau omogene cu grad de dispersie ridicat. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului a) Prepararea solului de parafină Se prepară o soluție de aproximativ 2 % de parafină în
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
halogenurii de argint date. Stabilitatea solurilor obținute depinde de solubilitatea halogenurii ce formează faza dispersă, stabilitatea fiind cu atât mai mare cu cât solubilitatea este mai mică. Reactivul luat în exces constituie stabilizatorul; ionii acestuia se adsorb pe suprafața particulelor coloidale, formând un dublu strat electric. Pentru a prepara soluri de AgI de diferite stabilități se toarnă în trei pahare Berzelius câte 5 ml de soluție KI de concentrație 0,01 n. Se adaugă apoi, picătură cu picătură, dintr-o biuretă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
apă distilată, pe o sită de azbest. Se adaugă, sub agitare continuă, amidonul amestecat cu apa rece. Se lasă să ajungă din nou la fierbere și se menține timp de câteva minute la flacără cu intensitate redusă. Prin răcirea soluției coloidale se va obține gelul de amidon. Procedee chimice În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. a) Reacția ionului Fe 3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
degradați (Amigorena S., 1995Ă. În funcție de materialele internalizabile, endocitoza poate suferi variații diferite, mai cunoscute fiind: atrocitoza sau coloidopexia, pinocitoza, rofeocitoza, fagocitoza, transcitoza etc. ATROCITOZA Atrocitoza (gr. athroizo - a concentraă este mecanismul prin care celulele își concentrează în citoplasma diferite substanțe coloidale. Este cunoscută în citologia clasică sub denumirea de coloidopexie. Se realizează prin atracția particulelor străine spre membrana celulară, aderarea la această și apoi migrarea în reticulul endoplasmic, unde se concentrează sub formă de corpi denși sau incluzii granulare. Se deosebesc
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
lichid pinocitat într-o oră este de circa o treime din volumul inițial al celulei. După mărimea particulelor înglobate prin pinocitoză, în cadrul acestui mecanism se deosebesc: - macropinocitoza, vizibilă și la microscopul optic după injectarea intra vitam a unor coloranți coloidali care se fixează de proteinele serice. Complexele coloidale astfel formate sunt vizibile microscopic și procesul se aseamănă cu atrocitoza; și - micropinocitoza, mecanismul transportor a unor particule mici care rămân în citoplasma sub forma unor vezicule vizibile numai la microscopul electronic
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
o treime din volumul inițial al celulei. După mărimea particulelor înglobate prin pinocitoză, în cadrul acestui mecanism se deosebesc: - macropinocitoza, vizibilă și la microscopul optic după injectarea intra vitam a unor coloranți coloidali care se fixează de proteinele serice. Complexele coloidale astfel formate sunt vizibile microscopic și procesul se aseamănă cu atrocitoza; și - micropinocitoza, mecanismul transportor a unor particule mici care rămân în citoplasma sub forma unor vezicule vizibile numai la microscopul electronic. Ele pot fuziona cu lizozomii, isi varsă conținutul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
indicate în fiecare poziție Produsele acestui Capitol pot fi aditivate cu substanțe împotriva degajării prafului, cu condiția ca aceasta aditivare să nu dea produsului întrebuințări specifice față de întrebuințarea generală 2 - Capitolul nu cuprinde a) sulful sublimat, sulful precipitat și sulful coloidal (poziția 28.02), ... b) pământurile colorante conținând minimum 70% în greutate fier combinat, evaluat că Fe(2)O(3) (poziția 28.21); ... c) medicamentele și celelalte produse din Capitolul 30, ... d) produsele de parfumerie sau de toaletă preparate și preparatele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
sau animale - 5 --- Altele: 2501.00.91 ---- Sare destinată alimentației umane - 5 2501.00.99 ---- Altele - 5 2502.00.00 Pirite de fier neprăjite - 3 2503.00 Sulf de orice fel, cu excepția sulfului sublimat, a sulfului precipitat și a sulfului coloidal: 2503.00.10 - Sulf brut și sulf nerafinat - 3 2503.00.90 - Altele - 3 25.04 Grafit natural: 2504.10.00 - Sub formă de pulbere sau foite - 3 2504.90.00 - Altele - 3 25.05 Nisipuri naturale de orice fel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
CHIMICE 28.01 Fluor, clor, brom și iod: 2801.10.00 - Clor - 6 2801.20.00 - Iod - 6 2801.30 - Fluor; brom: 2801.30.10 -- Fluor - 6 2801.30.90 -- Brom - 6 2802.00.00 Sulf sublimat sau precipitat; sulf coloidal - 8 2803.00 Carbon (negru de fum și alte forme de carbon nedenumite și necuprinse în altă parte): 2803.00.10 - Negru de fum de gaz de sondă - 20 2803.00.80 - Altele - 20 28.04 Hidrogen, gaze rare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
complecși, inclusiv aluminosilicați cu compoziție - 20 chimică definită sau nu 2842.90 - Altele 2842.90.10 -- Săruri simple, duble sau complexe ale acizilor seleniului sau telurului - 20 2842.90.90 -- Altele - 20 VI. DIVERSE: 28.43 Metale prețioase în stare coloidala; compuși anorganici sau organici ai metalelor prețioase, cu compoziție chimică definită sau nu; amalgame de metale prețioase: 2843.10 - Metale prețioase în stare coloidala 2843.10.10 -- Argint - 8 2843.10.90 -- Altele - 8 - Compuși ai argintului: 2843.21.00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]