1,198 matches
-
Deci în concluzie, de ce nu ar putea fi și Her W. BLACH, un VLAH, sau un ROMÂN? Este vorba de regretatul Artur Silvestri, prof. univ. dr., istoric, scriitor și animator cultural îNFIORĂRI în vorba străbună a neamului dac Romani din columnă-au rămas, Când daci și romani, dârz, popor nou prefac și limbii române dau glas... Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni Născut-a-n durere valențe sublime: Idealuri târzii, foc lăuntric mocnit și slove spre timpul ce vine... IZVOARE de ISTORIE
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
aș fi fost nici boare, Nici plop pe deal, nici clopot, nici nimic.” Inscripție pe catedrala de aur a limbii române Nu se putea să nu provenim dintr-un neam infinit, izvodit din lacrima strămoșilor daco-romani și ctitorit în imensa Columnă a lui Traian. Toate drumurile duc la Roma și pornesc de acolo, “noi de la Rîm ne tragem” și voim spovada unei zodii să ne spună spre care din tării ne vrem tărîm. Aici ajunși, vom scrie că limba noastră e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Înmormântare și În alte ocazii solemne”, chestionar la care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși privitoare la obiceiurile noastre românești. La această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
o singură oră să ne-mpărtășim din verde imperiu, din raiul sorin. Cu linguri de lemn zăbovim lângă blide lungi zile pierduți și străini. Oaspeți suntem în tinda noii lumini la curție dorului. Cu cerul vecini. Așteptăm să vedem prin columne de aur Evul de foc cu steaguri pășind, și fiicele noastre ieșind să pună pe frunțile porților laur. Din când în când cîte-o lacrim-apare și fără durere se-ngroașă pe geană. Hrănim cu ea nu știm ce firavă stea. [1938
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
o singură oră să ne-mpărtășim din verde imperiu, din raiul sorin. Cu liturghii de lemn zăbovim lângă blide lungi zile pierduți și străini. Oaspeți suntem în tinda noii lumini la curțile dorului. Cu cerul vecin. Așteptăm să vedem prin columne de aur evul de foc cu steaguri pășind, și fiicele noastre ieșind să pună pe frunțile porților laur. Din când în când cîte-o lacrim-apare și fără durere se-ngroașă pe geană. Hrănim cu ea nu știu ce firavă stea. 1917 Focul tăcu
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Atelierului Național de Poezie "Serile la Brădicenii", organizată de Biblioteca Județeană "Christian Tell", Centrul Județean Gorj al Creației, Teatrul Dramatic "Elvira Godeanu", Școala Populară de Artă Tg.-Jiu, Consiliul Local și Primăria Peștișani, Protoieria Tg.-Jiu, parohia Hobița, Societatea Culturală "Columna", Fundațiile Culturale "Gh. Magheru" și "Tell", Asociația "Prietenii cărții". Directoarea Bibliotecii Județene, Alexandra Andrei, a deschis, în calitate de amfitrion, programul (inteligent) încărcat al celor două zile, inaugurând salonul editorial "Serile la Brădiceni". Au urmat un recital de muzică și poezie la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
boiler, șampon), engleză și rusă (screper). S-ar putea lua în discuție și formațiile hibride din limbajul comercial, în care un anglicism este combinat cu un cuvânt de altă origine: PC-Tisch „masă pentru calculator personal“ (engl. PC + germ. Tisch) sau Columna Bank (compus din rom. columnă și engl. bank). Uneori, nu se știe ce reprezintă un termen ca hut din Pizza-hut: este engl. hut „cabană“? Sau germ. Hut „pălărie“? Anglicismele reprezintă o componentă relativ recentă a vocabularului românesc, ceea ce are avantajul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
screper). S-ar putea lua în discuție și formațiile hibride din limbajul comercial, în care un anglicism este combinat cu un cuvânt de altă origine: PC-Tisch „masă pentru calculator personal“ (engl. PC + germ. Tisch) sau Columna Bank (compus din rom. columnă și engl. bank). Uneori, nu se știe ce reprezintă un termen ca hut din Pizza-hut: este engl. hut „cabană“? Sau germ. Hut „pălărie“? Anglicismele reprezintă o componentă relativ recentă a vocabularului românesc, ceea ce are avantajul că se pot urmări „pe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
un soi de galerie, însă exclusiv din piatră și cu evitarea oricărei aparențe de pastișă. În două puncte exterioare, pe care Ioanide nu le fixase încă, desenîndu-le separat, s-ar fi aflat două mari foruri: forul Traian, circular, cu copia Columnei lui Traian și Bietul Ioanide statuia uriașă a imperatorului într-o nișă, și forul rectangular al lui Decebal, cu reconstrucția Trofeului de la Adam-Klisi prin piesele originale, conținând o statuie grandioasă a lui Decebal la un punct de ieșire și un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
deschizând din ce în ce mai multe funcții pentru miile de nevolnici economici cărora le-a dat naștere tocmai liberalismul în materie de economie politică. De teapa aceasta sunt toate planurile de reformă și organizare ale d-lui C. A. Rosetti. [1 aprilie 1882 ] "COLUMNA LUI TRAIAN" Fără îndoială unul din meritele d-lui B. P. Hăsdău este de-a fi introdus un nou metod, pozitivist oarecum, în cercetarea istoriei naționale. Înzestrat c-o memorie imensă și c-o putere de combinație aproape egală cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate nici d-sa însuși nu-și cunoscuse calea și marginea puterilor. Scriind uneori novele sau drame, alteori economie politică, ba ascuțindu-și pana chiar în foi umoristice, spiritul său părea a nu se fi înțeles pre sine însuși. Chiar "Columna lui Traian" era la început un ziar politic, mai pe urmă a devenit o revistă în care se publicau și drame și poezii de-o valoare problematică. În forma însă în care reapare - cu sfera mărginită la istorie, linguistică și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
devenit o revistă în care se publicau și drame și poezii de-o valoare problematică. În forma însă în care reapare - cu sfera mărginită la istorie, linguistică și psicologie poporană - dezbrăcată de sterpe polemici politice și de alte materii străine, "Columna lui Traian", ale cărei două prime fascicule le avem dinainte-ne, promite a deveni o prețioasă revistă și a da o nouă impulsiune științei române. Științei române, zicem, pentru că, daca științele naturale și matematicele sunt prin chiar natura lor cosmopolite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tot ce ne deosebește în bine chiar de străini, cată să recunoaștem că era necesară o reacție care să ne emancipeze de sub înrîurirea intelectuală a romanurilor lui Daudet și a comentatorilor Codului Napoleon și - reacționari fiind - salutăm reacția și în "Columna lui Traian", dorindu - i cea mai deplină izbândă. 88 {EminescuOpXIII 89} "Columna" va apărea o dată pe lună, abonamentul e minim, numai de 20 lei pe an, ajustarea tipografică destul de îngrijită. N-rul I cuprinde: N. Densușeanu: Monumente pentru istoria țării Făgărașului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu seamă Ion Creangă; al doilea cestionar e făcut de d. Hăsdeu și se mărginește la obiceiele juridice ale poporului nostru. Ca prime specimene se publică răspunsurile a trei învățători din județul Bacău. D. dr. Brîndză începe a publica în "Columna" numele ce-l dă poporul plantelor, pururea în alăturare cu numele botanice latine. D. Hasdeu face în aceste două fascicule istoricul extern și o analiză filologică a manuscrisului românesc din British Museum, cel mai vechi daca datează cu certitudine din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
materii, plus o notă asupra unei escursiuni făcute de d. Bianu în mănăstirile din Moldova, o poveste de P. Ispirescu și o traducere - în proză - a Infernului lui Dante, despre care nu știm tocmai bine ce-o fi căutând în "Columna". Cercetările istorice, filologice și de psicologie poporană n-ar prezinta un interes atât de viu dacă am avea o epocă de înaltă civilizație în urmă-ne, daca ființa noastră națională s-ar fi păstrat, în haina neîmbătrînirii, în scrierile unor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
proiecții spre zona optică primară, aflată în jurul fisurii calcarine a lobului occipital, în partea cea mai din spate a craniului. Aici imaginea inversă transmisă de retină era reconstruită, interpretată și prelucrată de șase straturi de neuroni grupați în mii de columne. Aici pâsloasele imagini primeau strălucire și margini clare, volum și saturație a culorilor. Macheta fără viață și fără psihologie a celor văzute, totuși, de doi ochi din țesut organic ai unei ființe cu idei și cu frustrări era trimisă-n
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dragon verde, iar cealaltă - dragonul încălecat împuns de un mamifer cu corn/coarne, probabil un bovideu sau un cervideu vopsit în roșu - maroniu, culoare obținută prin oxidare. Cea de-a doua imagine a fost reprodusă după revista lui B.P.Hașdeu, „Columna lui Traian”, de către Romulus Vulcănescu, în volumul „Mitologie română” . La Muzeul Municipal din Curtea-de-Argeș, copiile celor două exponate sunt însoțite de următoarele explicații: „stema voievodală a lui Vlad Dracul 1436-1442, 1443-1447” și „stema voievodală a lui Neagoe Basarab 1512-1521”. Cele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Auzi! vîntu-n ruine și undele se vaier; De mâne diafane - nu vezi - - duse pin aer, Colo făclii de smoală, lumini de roșii torții Ce noaptea o pătează în trist lăcașul morții. Adâncul întuneric îl taie, îl rărește Și fulgeră-n columne și bolțile roșeste. Acum, acum ea iarăși pin tremurânde facle Coboară scări de piatră a uriașei racle... CĂLUGĂRUL (în estaz) E albă! -n întuneric văd chipul ei lucind Ca pe o tablă neagră o umbră de argint. (REGELE SOMN dispare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mi-e bine acum, serios. — Nu e nici un deranj. Oricum, chiar aș vrea să vorbesc cu dumneavoastră despre familia Pfarr - asta dacă nu vă face rău. Traversarăm Landwehr Canal și intrarăm În Belle-Alliance Platz, În centrul căreia se află marea Columnă a Păcii. — Vedeți dumneavoastră, o să fie o anchetă și m-ar ajuta dacă aș ști cât mai multe posibil despre ei. Da, păi nu mă deranjează, dacă dumneavoastră credeți că vă pot fi de ajutor... Când am ajuns pe Neuenburger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Mihai Racoviță, care a înfrânt trupele imperiale habsburgice năvălitoare în 1716 îla văleat 7224), își imortalizează victoria prin construcția monumentului Stâlpul lui Vodă pe teritoriul așezării Vama. Cei 143 de ani cât a durat stăpânirea habsburgică inevitabilă asupra Bucovinei î1775-1918), columna a fost lăsată intenționat în paragină, ca și toate mănăstirile, de altfel. După unirea Bucovinei cu vechiul Regat, în data de 28 noiembrie 1918, Stâlpul lui Vodă a fost declarat monument istoric și apoi restaurat în mijlocul parcului amenajat cu sprijinul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sufletele animalelor în germani. O, tăcuții, gânditorii, umanitarii germani! Unde sânt ei? vă-ncredințez că nu-i mai găsești în nici o manifestațiune a vieții lor. Ziarele Germaniei sânt mai chauviniste și mai poltrone decât toate - decât ale noastre chiar, implicând Columna! [... ] titlul unui articol de fond din unul din cele mai serioase ziare. //Jurnalul "... " aduce întotdeauna titlurile cărților ce ies la lumină: [... ] - 20 până la 30 de volume pe săptămână, toate de materia aceasta! Înainte nu țineau la naționalitatea lor, pentru că nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
românească îmi pare de asemenea certă. Legile noastre fonetice sunt cele slave vechi, care sunt însă neobișnuit ba chiar surprinzător de apropiate de cele romanice, așa încît contopirea lor în română este cât {EminescuOpXVI 186} se poate de firească. Citind "Columna" mi s-a vădit din nou, limpede, că d-l Hasdeu are o cunoaștere practică a slave vechi, dar că în privința foneticii face greșeli cu totul elementare. Lucrul mi s-a părut curios, căci, dacă el ar fi cunoscut fonologia
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și Negrești. «Gubele» oșenești ar explica denumirea localității. «America-i mai deșteaptă ca România!» Acum, casele învelite cu țiglă roșie invadează spații ce n-au fost niciodată locuite. Acoperișul are «patru ape», cu una sau două «borduri». Căciuli coborâte de pe Columna lui Traian. Predomină cărămida și betonul. Rar se mai fac chirpici făcuți din lutul amar al colinelor. Un bătrân își culege porumbul din peticul de la marginea pădurii. Scăpate din poala nopții, două bivolițe cu o vițelușă adulmecă buruienile tinere, cruțate
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mijlocul cărora formează actorul sînt: tonul și gestul. E dar tezea celor două părți prime de-a urmări organice formarea lor prin toate treptele, începînd de la elementele cele mai simple până la manifestațiunile cele mai curate a stărilor sufletului. Ele sânt columnele ce susțin întregul edificiu al artei. Adevărul lor 366 r însă ele[-l] au numai ca momente a unei unități mai nalte, la cari se ridică și care abia ni descopere ținta absolută a artei noastre. Acest rezultat este reprezintarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
carea premerge pronunțiarea oricărei litere. Această aspirațiune e mai auzibilă și mai obser vabilă cu deosebire la literele acelea care se formă numai de cătră aerul ce izvorăște din deschizătura gurei. Aceste sânt vocalele. Vocala în genere [o] căpătăm când columna de aer răsună fără de-a avea trebuință de altceva consonant. Vocala e așadar aspirațiunea repezită prin o deschizătură anumită a gurei. Așadar în vocală vocea apare în libertatea ei originală, ea e revărsarea nemijlocită a acelei libertăți. Acuma sunetul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]