5,219 matches
-
cum mistuirea e o funcție involuntară a stomacului. Și orice abstracție e o noțiune în sens logic, căci logica nu garantează deloc că noțiunea e dreaptă sau nu. Aceasta-i treaba cercetării, nu a logicei. ["DIN COMBINAREA TERMINILOR... "] 2269 Din combinarea terminilor figurele silogistice vor trebui să fie în număr de trei și anume: o figura, în care terminul de mijloc este subiect în una din premise și predicat în cealaltă; a doua, în care terminul de mijloc e predicat în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între literele cari însamnă numai poziția mediei subiectului și predicatului se vor pune semnele care am convenit a se pune pentru calitatea și cantitatea judecăților, adică a, o, e, i atunci se vor naște înăuntrul acestor figuri modurile lor de combinare. {EminescuOpIX 486} Figura întîia urmează aceste două principii: 1) în ceea ce-i conținut întregul e conținută și partea lui. 2) De la ce-i esclus întregul e esclusă și partea lui. Aceste principii sânt identice cu dictum de omni et nullo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
singur stresor poate genera în sine o vulnerabilitate fatală. Altfel spus, monoparentalitatea, de exemplu, nu explică nimic de una singură, nu este o cauză a violenței, nu mai mult decât oricare factor de risc luat în parte. Totul ține de combinarea factorilor de risc în sporirea probabilității de risc și în capacitatea fiecărui individ de a face față unui eveniment precis, ceea ce acum numim în mod comun capacitatea lui de reziliență. Astfel, Rutter (1985), unul dintre marii specialiști ai acestei abordări
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este o scară de analiză uneori insuficientă, mascând importante disparități locale. În cercetările efectuate în Djibouti, diferențele între școlile de la același nivel social rămân mari, cum vom vedea mai departe, referindu-ne la "pedeapsa corporală". De fapt, este vorba de combinarea unor factori individuali, locali și macrosociali într-o abordare sistemică unii ar numi-o holistică a producerii violenței în școală. Concluzie: depășirea simplismului În acest capitol am trecut de la simplismele cele mai hazlii sau mai dezolante la o complexitate tot
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unul dintre instrumentele esențiale în științele medicale. Nu-i așadar o abordare de "sănătate publică" infiltrată în științele umane, ci aportul unei metode riguroase pe care științele "moi" l-au oferit științelor "dure". În medicină și farmacie, e vorba de combinarea rezultatelor mai multor probe clinice realizate pe aceeași patologie sau, dacă vrem, de combinarea testelor din diverse tratamente pentru contracararea respectivei patologii. Se urmărește obținerea unei mai mari puteri statistice prin "însumarea" diferitelor probe. Astfel se obține un efectiv mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
publică" infiltrată în științele umane, ci aportul unei metode riguroase pe care științele "moi" l-au oferit științelor "dure". În medicină și farmacie, e vorba de combinarea rezultatelor mai multor probe clinice realizate pe aceeași patologie sau, dacă vrem, de combinarea testelor din diverse tratamente pentru contracararea respectivei patologii. Se urmărește obținerea unei mai mari puteri statistice prin "însumarea" diferitelor probe. Astfel se obține un efectiv mai important de pacienți tratați și se pot aplica proceduri statistice riguroase acestui nou eșantion
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de ce a optat administrația americană pentru blocadă; și de ce guvernul sovietic și-a retras rachetele din Cuba. Perspectiva lui John Steinbruner (1974) completează cele trei modele ale lui Allison. De aceea, o primă secvență a capitolului va arăta motivele pentru combinarea celor două abordări. Secțiunea finală va discuta în detaliu posibila provocare generată de analiza politicii externe astfel concepută, la adresa teoretizărilor realiste din relațiile internaționale. CONSTRUIREA CELOR PATRU MODELE DECIZIONALE ÎN POLITICA EXTERNĂ Graham T. Allison și John Steinbruner se referă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
va discuta în detaliu posibila provocare generată de analiza politicii externe astfel concepută, la adresa teoretizărilor realiste din relațiile internaționale. CONSTRUIREA CELOR PATRU MODELE DECIZIONALE ÎN POLITICA EXTERNĂ Graham T. Allison și John Steinbruner se referă unul la altul, ceea ce îndreptățește combinarea modelelor lor. Allison (1971: 255) amintește de un al patrulea model posibil, cel cognitiv, în timp ce Steinbruner (1974: 77, 142, nota 13) declară explicit că modelele lui Allison sînt echivalente cu două dintre modelele sale. Combinînd lucrările celor doi autori, rezultă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un context istoric, prin prisma căruia acest nivel reprezintă apogeul procesului de construire a statului-națiune ce își are începuturile în preajma Revoluției Franceze (1789). Noțiunile de "stat" și "națiune" existaseră și înaite de Revoluție, dar la Revoluție 3 a avut loc combinarea celor două noțiuni pentru a forma o pereche care a fost mai întâi proclamată din punct de vedere normativ, iar apoi implementată empiric. Ideologia statului-națiune a fost formulată sub influența noțiunii lui Rousseau potrivit căreia suveranitatea emană din interiorul "poporului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Monnet. Chiar dacă acești "părinți fondatori" ai Europei nu-și doreau abolirea statului-națiune, ei căutau să-i minimalizeze importanța de bază prin construirea unui sistem european supranațional, astfel punând bazele unei viitoare federații europene.14 Acest lucru a fost înfăptuit prin combinarea industriilor cărbunelui și oțelului (care asiguraseră materia primă pentru război) în Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Dar, după cum a arătat Alan Milward, integrarea europeană, în loc să submineze statul-națiune, de fapt "l-a salvat".15 Nu este nicio coincidență faptul că
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
chiar mai complexă în aceea că marea majoritate a țărilor de astăzi combină modelele "agenției" și "alegerii", cu toate că cei mai mulți vor pune accentul fie pe unul fie pe celălalt, considerându-l doar pe unul din ele drept tendința dominantă.57 Această combinare a modelelor generează o mare varietate în aranjamentele fiscale ale statelor europene, dar o tendința predominantă o reprezintă creșterea de granturi ce provin de la guvernele centrale și descreșterea "resurselor proprii", cum ar fi taxele și impozitele locale. Acest lucru ar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Lewin și citat de Andrei Roth în lucrarea Individ și societate (1986). Excluzând din discuție tipul pasiv-permisiv călăuzit de principiul "laissez-faire" autorul lucrării menționate rămâne la două tipuri fundamentale: conducerea autoritară-autocratică și democratică-cooperativă, dar subliniază că în practică se întâlnesc combinări în diferite proporții ale acestor tipuri. Conducerea autocratică are următoarele trăsături caracteristice: * centralizează puterea de decizie și fluxul informațional; * instaurează controlul pe scara ierarhică numai de sus în jos; * cere subordonaților executarea întocmai a dispozițiilor (ordine-lor) primite, limitând sau chiar
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
marilor universități din țările cu un potențial științific și tehnologic ridicat. În felul acesta, marile firme au intrat într-un nou stadiu al multinaționalizării - cel al redistribuirii globale a factorilor de producție. Globalizarea a depășit paradigma tradițională a utilizării și combinării factorilor de producție clasici doar la scară națională. Marile corporații ale lumii caută să obțină avantaje în producție, marketing sau cercetare prin combinarea tuturor factorilor de producție la scară planetară, ca urmare a intensificării procesului de globalizare economică. 1.2
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
multinaționalizării - cel al redistribuirii globale a factorilor de producție. Globalizarea a depășit paradigma tradițională a utilizării și combinării factorilor de producție clasici doar la scară națională. Marile corporații ale lumii caută să obțină avantaje în producție, marketing sau cercetare prin combinarea tuturor factorilor de producție la scară planetară, ca urmare a intensificării procesului de globalizare economică. 1.2. Aspecte teoretice privind grupul de societăți Conceptul de grup de societăți a apărut ca urmare a globalizării, atunci când societățile, pentru a face față
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
acționar sau asociat al acestei societăți. Aceste forme ale controlului exclusiv, control de drept, control de fapt și control contractual, reprezintă rezultatul legăturilor de dependență care pot fi de trei tipuri: financiare, directoriale sau contractuale.<footnote A. Tiron-Tudor, (coord.), 2005, Combinări de întreprinderi. Fuziuni și achiziții, Editura Accent, Cluj-Napoca, p. 41. footnote> Asocierile în participație mai sunt numite joint-ventures și sunt acele societăți care sunt guvernate de un control comun. Controlul comun constă în împărțirea puterii de decizie asupra unei societăți
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
un indicator-pivot în analiza interdependenței variabilelor reprezentative, care sunt obiective financiare ale societății. În fapt, obiectivele de creștere, de rentabilitate și mai larg de creare de valoare, de lichiditate și solvabilitate, de autonomie financiară, nu sunt în mod sistematic compatibile. Combinarea lor pune în evidență faptul că la realizarea acestor obiective diferite, sau la gestionarea acestor restricții, implică adesea diferite niveluri de creștere de activitate. Aceasta apare încă și mai evidentă, dacă luăm în considerare variabile precum rata de creare de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
o mai mare rigoare În expunerea lui Theon față de cele ale lui Cleombrotos și Lamprias. Dar scopul nostru nu este acela de a intra În amănuntele unei asemenea comparații 4. Important este de subliniat că: 1. Definiția entuziasmului ca o combinare (mixis) a două mișcări simultane ale sufletului, pe care o regăsim În paragraful 404 e-f, nu este deloc de neîmpăcat cu celelalte două definiții prezentate În De Defectu... (432 d, 438 a). Lăsând deoparte pneuma, e vorba despre același
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
facă impar. Iată deci cauza pentru care numărul 2 este considerat primul număr din cele pare, iar numărul 3 primul din cele impare. Or, aceste două numere adunate dau numărul cinci. Prin urmare, este firesc ca acest număr format din combinarea primului număr par ș2ț cu primul număr impar ș3ț să fie considerat extrem de important. Este denumit și numărul nupțial 1 În virtutea analogiei numărului par cu sexul feminin și a numărului impar cu sexul masculin. Așa stau lucrurile. Atunci când numerele se
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și neurologică, care Își trage organizarea din experiență și care exercită o influență directoare dinamică asupra relațiilor individului”.<footnote Allport G.W., Atitudines, p. 910. footnote> Dicționarul de sociologie dă următoarea definiție: „ATITUDINE; orientarea personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive, conotive, care exercită influență de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului. Când atinge un grad mai Înalt de stabilitate, atitudinea se constituie ca Însușire caracterială a unei persoane”.<footnote Dicționar de sociologie (cond C. Zamfir și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
neoclasici nu au observat „ce s-a Întâmplat pe latura ofertei În economie În ultimele trei decenii”. <footnote Ibidem, p. 34. footnote> Evoluția valorii economice și a utilității sunt, tot mai mult, legate de performanță și utilizarea sistemelor ca o combinare a bunurilor materiale cu serviciile oferite de ele, serviciile neputând fi oferite fără a se baza pe bunuri corespunzătoare. Importanța serviciilor pentru societate a fost obiectul unor puncte de vedere foarte diferite. Fiziocrații<footnote Doctrina fiziocrată (secolul al XVIII-lea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
se referă la tipul acțiunii, mai precis, măsura În care acțiunea este generată de constrângerile unor norme, cadre structurale, cerințelor de a se respecta „ordinea” socială, pe de o parte, sau generarea comportamentului de către factori raționali, pe de altă parte. Combinarea acestor două axe va crea un „spațiu de atribute”cuprinzând patru tipuri de teorii . Tipologia teoriilor Teoriile colectiviste consideră acțiunile sociale ca desfășurându-se În cadrul unor grupuri mari constituite (clase, straturi, profesii etc.) sau, chiar, la nivelul societal. Orice act
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dependente de analiști simbolici, având la bază abilitățile muncii „cu creierul” a personalului - cheie. 4. Organizații intensiv-comunicaționale Instituțiile publice ar putea intra În organizațiile de tipul patru (despre care vom vorbi Într-o lecție ulterioară). O tipologizare similară pornește de la combinarea (Într-un „spațiu de atribute”) a două axe: variabilitatea sarcinii și caracterul analitic al sarcinii. Munca depusă de personalul serviciilor publice s-ar putea Încadra Într-o muncă cu mare variabilitate și, diferențiat, cu un caracter analitic al sarcinii fie
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
când imposibilitatea continuării căsătoriei se datorează vinei unuia sau ambilor soți, pe când cea de-a doua concepție este largă, deoarece admite divorțul ori de câte ori survine imposibilitatea continuării căsătoriei, fără deosebire de natura motivelor care au provocat-o. * Concepția mixtă Rezultă din combinarea primelor două concepții, că divorțul se pronunță dacă un soț a săvârșit o faptă culpabilă, datorită căreia continuarea căsătoriei a devenit cu neputință. Divorțul nu se poate pronunța avându-se în vedere numai culpa exclusivă sau a ambilor soți chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a cărui utilizare intenționată, ale cărui caracteristici de performanță, atribute, pro prietăți ale construcției sau utilizare a materialelor și componentelor se deosebesc semnificativ în comparație cu produsele executate anterior. Astfel de inovații pot implica tehnologii radical noi sau se pot baza pe combinarea tehnologiilor existente în noi utilizări. Inovațiile radicale se caracterizează prin următoarele: a) performanța produsului se îmbunătățește de cinci, ..., zece ori față de produsele similare existente; b) se creează premise pentru reducerea cu 30, ..., 50% și peste a costurilor; c) produsele au
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
of the firm and the adoption of process innovations”, IEEE Transactions on Engineering Management, Vol. 27, 1980, pp. 98-102. footnote> au demonstrat existența unei legături între inovarea de proces și mărimea întreprinderii. Evaluarea concluziilor acestor studii evidențiază faptul că simpla combinare a diferitelor dimensiuni ale inovării într-un singur tip de inovare nu oferă motivațiile strategice pe care trebuie să se fundamenteze combinarea diferitelor dimensiuni ale inovării. O altă modalitate de abordare a multiplelor dimensiuni ale inovării este aceea de a
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]