3,295 matches
-
Poezia tradițională românească, București, îngr. D. Șandru, pref. Ov. Bârlea, I-II, București, 1969; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 300-324; Gh. Pavelescu, Studii și cercetări de folclor, București, 1971, 218-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 77-139; Ion Taloș, Meșterul Manole, I-II, București, 1973-1997; Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 25-49; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 278-320; Dicț. lit. 1900, 71-73; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
I. Krasko-M. Eminescu. Contribuțiile comparatiste conferă complexitate demersului istorico-literar, marcând diferențierile specifice atât de necesare ierarhizărilor de valoare și lărgind perspectiva integratoare în seria fenomenelor de același fel. Pe asemenea traiecte generalizant comparative se plasează și volumul Studii de literatură comparată (1987). Intenția formulată explicit de B. este aceea de a închega pledoarii concludente care să demonstreze unitatea spirituală a Europei, în pofida unor tendințe contrare mai vechi sau mai noi, într-un cuvânt, întregirea hărții literare, a conștiinței estetice europene prin
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
urmărite istorico-literar și analitic în zone europene cât mai largi: idei, specii, genuri, epoci și modalități literare. În același mod și cu aceeași finalitate își va concepe B. și volumul Utopie și antiutopie (1998), o încercare de explicitare analitică și comparată a surselor și eflorescențelor mesianismului slav în Cehia, Slovacia, Polonia și Rusia, așadar, în teritoriile locuite de popoarele slave în interferență stimulativă cu alte culturi ale Europei. Comentariul subliniază, comparatist, similitudini și deosebiri revelatoare între spațiile de referință și personalitățile
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
interferență stimulativă cu alte culturi ale Europei. Comentariul subliniază, comparatist, similitudini și deosebiri revelatoare între spațiile de referință și personalitățile reprezentative. SCRIERI: Karel Čapek, București, 1971; Prelegeri de literatură slovacă, București, 1975; Istoria literaturii slovace, București, 1976; Studii de literatură comparată, București, 1987; Cintorin slonov a Paralelne zrkadla [Cimitirul elefanților și Oglinzi paralele], Nădlag, 1995; Utopie și antiutopie, București, 1998; Crima de la km.99, București, 1999; Ciclopul, București, 2001. Traduceri: Fr. Hecko, Satul de lemn, București, 1959; Vl. Minac, Cu vântul
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
și comparată la Universitatea din București, ca suplinitor al lui Sorin Alexandrescu. În 1971, este angajat cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. În 1977 este visiting professor la Südosteuropagesellschaft din München și predă cursuri de literatură comparată și de limbă și literatură română la Universitatea din același oraș. Tot acum ține conferințe la universitățile din Basel, Heidelberg, Freiburg. În 1981 se stabilește la Paris, iar din 1990 devine cetățean francez. Funcționează ca profesor la Universitatea „François Rabelais
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Funcționează ca profesor la Universitatea „François Rabelais” din Tours (până în 1990, când se pensionează). Fusese, în paralel, și la Universitatea din Le Mans. A colaborat 15 ani la postul de radio Europa Liberă. Din 1995, în calitate de profesor invitat de literatură comparată, ține cursuri la universitățile din Cluj și București, Universitatea din Cluj numindu-l profesor-asociat. B. a debutat publicistic în „Revista Cercului Literar” (1945). În anii ’60, după perioada de recluziune și interdicție, revine în presa culturală cu articole, eseuri, studii
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
fapte și întocmirea de lungi liste (Despre limba poeziei lui Mihai Beniuc, Limba poeziei lui Nicolae Labiș, Mijloace artistice originale în opera lui Ion Agârbiceanu), care își arată până la urmă gratuitatea. Un capitol care se anunța un studiu de literatură comparată (O temă majoră a literaturii universale: copilul) nu face decât să inventarieze scriitorii care au tratat această temă, fără a reuși să ajungă la vreo concluzie cu valoare de idee polarizantă. Încercarea de a epuiza sursele e lăudabilă, însă celor mai multe
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
din 1989, secretar general de redacție. Din 1990 predă literatura comparată la Universitatea de Vest din Timișoara. În 1997 își ia doctoratul în litere cu o teză despre Dimitrie Cantemir. Împreună cu Cornel Ungureanu coordonează, începând din 1997, Centrul de studii comparate central-europene „A treia Europă”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Echinox”, „Familia”, „Dialog”, „Agora”, „Cuvântul”, „Meridian”. Este vicepreședinte al Asociației Române de Literatură Comparată (din 1997). A debutat cu proză în „Amfiteatru” (1969) și editorial
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
Cantemir. Împreună cu Cornel Ungureanu coordonează, începând din 1997, Centrul de studii comparate central-europene „A treia Europă”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Echinox”, „Familia”, „Dialog”, „Agora”, „Cuvântul”, „Meridian”. Este vicepreședinte al Asociației Române de Literatură Comparată (din 1997). A debutat cu proză în „Amfiteatru” (1969) și editorial cu Femeia în roșu (1990), roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor). Cartea adoptă formula romanului senzațional, prelucrată în spirit
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
al scriitorului A. E. Baconsky. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București (1981), după care a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din același oraș (1982-1986). În 1994 a obținut titlul de doctor în antropologie religioasă și istoria comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne. De asemenea, a făcut studii postdoctorale la New Europe College, București (1997). Între 1987 și 1989 a fost redactor la Editura Institutului Biblic, apoi consilier în Ministerul Culturii (1990). După perioada de doctorat (1990-1994), în
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
1968). A fost membru al Societății de Științe Istorice din România și membru al Societății Internaționale de Științe Neogrecești. Pe lângă numeroase studii privind istoria Eteriei și relațiile istorico-culturale greco-române, C. a avut preocupări în domeniul istoriei literaturii române, al literaturii comparate și bibliologiei. Astfel, a reconstituit filiera unor traduceri grecești din cultura română, stabilind, pentru începutul secolului al XIX-lea, pătrunderea unor scrieri occidentale în literatura autohtonă. De asemenea, a analizat cultura greacă a unor scriitori români din perioada pașoptistă (Costache
CAMARIANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
aplicarea conceptului la alte domenii cum ar fi sancțiunile penale, violența domestică, îngrijirea sănătății, contractul juridic și sistemul instanțelor penale. În ultimii ani s-a identificat dezvoltarea sa în domenii precum administrarea programelor antisărăcie (persoanele fără adăpost), legislația preventivă, dreptul comparat și dreptul familiei. Profesorul Cristopher Slobogin definește justiția terapeutică astfel: „utilizarea științelor sociale pentru studierea măsurii în care un act normativ sau o practică penală promovează bunăstarea psihologică și fizică a oamenilor ce sunt afectați de implicarea în procedura penală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de Sociologie și Asistență Socială din Cluj-Napoca, au fost organizate următoarele cursuri de master: Gestionarea resurselor și problemelor regionale și comunitare, Bunăstarea copilului și a familiei, Politici și servicii sociale, Comunicare socială și relații publice, Transformări sociale într-o perspectivă comparată. Managementul Resurselor Umane. Prin aceste cursuri, se urmărește alinierea la standardele europene, formarea specialiștilor în protecția copilului, administrație publică, resurse umane etc. Universitatea din Oradea, în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, specializarea asistență socială a organizat în colaborare cu Facultatea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
arhitect, C. a absolvit Liceul „Domnița Ileana” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1947), fiind numită în 1949 asistentă la Catedra de engleză. Din anul următor, își continuă cariera universitară la Catedra de literatură universală și comparată, condusă de Tudor Vianu, devenind în 1970, după ce își susține doctoratul cu teza Alegoria în literatura secolului al XX-lea, profesor titular. În 1976, se stabilește în SUA. Este profesor-invitat la University of Southern California (1977), Universitatea Ebraică din Ierusalim
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
originari din Galați, C. a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, susținându-și bacalaureatul în 1892. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, într-o perioadă când B.P. Hasdeu își ținea aici cursul de filologie comparată, luându-și licența în litere în anul 1896. Și-a continuat studiile în Franța, unde a frecventat Sorbona și École Pratique des Hautes Études. Specializarea i-a fost înrâurită de filologi renumiți: Gaston Paris, Antoine Thomas, Paul Mayer, Émile Picot
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
1928; Dialectologie și folclor romanic. Raporturi între limbă și cultură, București, 1929-1930; Lumea basmelor, București, 1932; Folclorul român în legătură cu al altor popoare, București, 1933-1934; Privire generală asupra folclorului român în legătură cu al altor popoare, I-II, București, 1933-1935; Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; ed. I-II, îngr. și introd. Lucia Berdan, Iași, 1999; Lumea basmelor, îngr. Antoaneta Olteanu, pref. Al. Dobre, București, 2001; Iarba fiarelor. Studii de folclor. Din datinile și credințele poporului român, îngr. Al. Dobre
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
din București de la început până în prezent, București, 1928, 174-176; Perpessicius, Opere, IX, 80-81; Istoria învățământului din România, București, 1971, 212, 318; Dimitrie Macrea, Studii de istorie a limbii și lingvisticii române, 1965, 155-177; G. Barbu, I.-A. Candrea și etnoiatria comparată, în Despre medicina populară românească, București, 1970, 297-300; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 89-93; Vrabie, Folcloristica, 312-314; Ecaterina Țăranu, I.-A. Candrea lexicograf, în Comunicări științifice, Iași, 1971, 183-189; Sabina Ispas, Ion-Aureliu Candrea, REF, 1972, 4; Bârlea, Ist. folc
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
ierarhiei profesorale până la poziția de lector, la Catedra de literatură universală a Filologiei bucureștene (1963-1972). Paralel, este redactor la „Viața românească”. Își susține doctoratul în 1972, la Universitatea din Cluj, sub îndrumarea profesorului Liviu Rusu, cu o teză de literatură comparată: Conceptul modern de poezie. În 1973 devine visiting professor Fulbright, de limba română, la Indiana University din Bloomington. După expirarea stipendiului, solicită azil politic și se stabilește în Statele Unite ale Americii. Din 1979 este cetățean american. Devine profesor titular de
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
modern de poezie. În 1973 devine visiting professor Fulbright, de limba română, la Indiana University din Bloomington. După expirarea stipendiului, solicită azil politic și se stabilește în Statele Unite ale Americii. Din 1979 este cetățean american. Devine profesor titular de literatură comparată și studii vest-europene (între 1996 și 1998, șef al departamentului) la Indiana University, unde funcționează până la pensionare. Debutează în presă la „Gazeta literară” (1958) și editorial cu studiul Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, apărut în 1964. Se impune
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
întrebării de subtext: De ce? Sondând o lume de coșmar, dialogurile epistolare schițează o fenomenologie sui-generis a împotrivirii față de comunism a intelectualului, înarmat doar cu unelte culturale. Coloana vertebrală a scrierilor lui C. se află însă în studiile sale de literatură comparată și de teorie literară. Între volumele aparent eterogene publicate în acest domeniu există un solid argument de unitate: vocația autorului de analist al discursului intelectual, în toate aspectele sale (ideologic, retoric, moral, tematic sau formal), dublată de o înclinare spre
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
în Franța, Grecia (la Muntele Athos), Italia, Spania, Israel, URSS. În 1973 își ia doctoratul în filologie cu teza Patria la Pindar și Eminescu. Devine profesor la Facultatea de Filologie din București, unde ține, în paralel cu seminariile de literatură comparată, un curs de limbă și civilizație ebraică, strângând în jurul său studenți și participanți din afara facultății, într-o perioadă în care dimensiunea religioasă a culturii era marginalizată cu obstinație de regimul comunist. În 1979 a fost ales membru al Uniunii internaționale
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
uzurpă locul și rolul în viața mămicii. Maria a fost tot ea, indiferent de starea de agregare, iar Codruț își așeza un fel de zâmbet pe chip când mă vedea, genul acela de iubire necondiționată care nu poate fi nici comparată, nici cumpărată cu nimic. M-am trezit într-o dimineață în casa lor cea nouă în culori pompeiene, cu geamuri pictate natural în alb și negru: copaci și zăpadă. Imagini pe care le iau cu mine fiindcă au forță, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
OAMENI CUNOAȘTEM? Trebuie să mărturisesc că nu văd în București în câteva luni atâta lume câtă văd în câteva zile ori de câte ori mă duc pe la mine prin sat. E cazul să exprim aici o îndoială cu privire la formula de existență a orășeanului comparată cu aceea a omului care trăiește într-un sat. Trebuie să te saturi de oraș ca să începi să reflectezi la modul de viață în comunități mici, în care individualismul e moderat de privirea vecinului sau de ochii uliței, care te vede
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
într-o vară. Martin Bormann și Friguri în două luni, Moromeții, voi. II, în doi ani. Pentru un scriitor care cu zece ani în urmă se gândea cu toată seriozitatea să se lase de scris, aceste performanțe, care nu trebuiesc comparate decât cu el însuși, au desigur o semnificație: sentimentul neputinței de a scrie, impasul, nu sânt totdeauna reale. Dar mă opresc la timp și nu insist asupra acestui subiect. Astăzi se scrie mult și n-am auzit pe nimeni plîngîn-du-se
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fost traduse în limba engleză: două foarte bine primite culegeride proză scurtă (October, eight o’clock și Compulsory Happiness), precum și volumul menționat mai înainte, cuprinzând incisive eseuri despre condiția intelectualului în totalitarism, un volum ce a fost pe bună dreptate comparat cu clasicul The Captive Mind, al lui Czesßaw Mißosz. Una dintre piesele cele mai puternice din On Clowns este The Censor’s Report (Referatul cenzurii), ce istorisește cu foarte vii detalii autobiografice cum a fost publicat până la urmă Plicul negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]