1,551 matches
-
activitate de codificare și decodificare. Experiențele de comunicare sunt importante pentru ambii parteneri, pe baza acesteia întemeindu-se accesibilitatea și accesibilizarea, acceptarea și neacceptarea, exprimate prin feedback. Modelul lui D. Torrington oferă o viziune procesual instrumentală asupra fenomenului comunicării. Activitatea comunicațională se axează pe trei componente: stadiul, procesul și punctele de control. Emițătorul / locutorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care posedă o informație mai bine structurată decât receptorul; este cel care produce un mesaj utilizând un anumit cod
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cunoașterea limbii, competența de comunicare reprezintă aptitudinile, în care cunoștințele lingvistice și socio- culturale sunt indispensabile, incluzând atât stăpânirea materialului verbal, para- și nonverbal, cât și stăpânirea regulilor de plasament contextual al interacțiunii, al principiilor de politețe și de ritualizare comunicațională. Sinonimia capacități - cunoștințe procedurale se explică prin modalitățile de reprezentare a cunoștințelor individuale. Astfel, după o primă clasificare, acestea pot fi: a) cunoștințe declarative (a ști despre...); b) cunoștințe procedurale (a ști cum...); c) cunoștințe contextuale (a ști unde, când
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de aplicare a curriculumului. Actualul model curricular, reflectând modelul pedagogic al învățării pe toată durata vieții, vizează dubla calitate a limbii române, ca disciplină de studiu și ca limbă de școlarizare, având ca scop formarea unui tânăr „cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
urmărite pe parcursul studiului: - determinarea resurselor pe care se structurează competența de comunicare la această vârstă școlară; - identificarea disfuncțiilor, lacunelor, dificultăților care diminuează realizarea competenței de comunicare în gimnaziu; - dezvoltarea capacităților de comunicare prin activități de exersare, cu accent pe comportamentul comunicațional al elevului în situații cât mai variate; - stimularea și valorificarea potențialului de comunicare al elevilor; 2.2. Metodologia utilizată cuprinde atât metode pedagogice: documentarea științifică, observația, experimentul pedagogic, analiza rezultatelor elevilor, compararea, grilele de control, cât și statistice: măsurarea și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
realizează pe trei niveluri: de cunoaștere/ comprehensiune, corespunzător formării bazei conceptual. asimilării cunoștințelor; de aplicare, prin care se formează abilitățile și capacitățile specifice disciplinei; de integrare, reprezentând nivelul formării capacității de transfer a cunoștințelor teoretice și abilităților practice în situații comunicaționale autentice, complexe; Formarea competenței de comunicare prin activitatea didactică specifică limbii și literaturii române este rezultatul unei exersări sistematice a limbii, prin integrarea cunoștințelor, capacităților, a abilităților în actul viu al vorbirii. Modalitatea de realizare a competenței de comunicare o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
enciclopedică / 46 2. Competența generică / 48 3. Interacțiunea competențelor / 49 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice / 53 4. Discurs, enunț, text / 59 1. Noțiunea de discurs / 59 2. Enunț și text / 65 5. Tipuri și genuri discursive / 69 1. Tipologiile comunicaționale / 70 2. Tipologiile situațiilor de comunicare / 71 3. Tipologii lingvistice și discursive / 73 4. Utilitatea genurilor discursive / 74 5. Cum să concepem un gen? / 76 6. Contract, rol, joc / 81 6. Medium și discurs / 85 1. O dimensiune esențială / 85
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Cum să concepem un gen? / 76 6. Contract, rol, joc / 81 6. Medium și discurs / 85 1. O dimensiune esențială / 85 2. Oral și scris: o opoziție prea simplă / 88 3. Specificul formei scrise și imprimate / 95 4. Noile dispozitive comunicaționale / 98 7. Scena enunțării / 101 1. Cele trei scene / 101 2. Scenografia / 103 3. Scene validate / 108 8. Ethosul / 113 1. Cîteva texte publicitare / 113 2. Garant și întruchipare / 116 3. Ethos și scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu le poate ignora. Dar nu se poate mulțumi doar cu ele pentru definirea unor criterii riguroase. Putem, însă, accepta criterii diferite, care corespund unor moduri distincte de a percepe discursul. Există astfel mai multe feluri de tipologii. 1. Tipologiile comunicaționale Categorii precum "discurs polemic", "didactic", "prescriptiv" etc. trimit la ceea ce facem cu enunțul, la intenția sa comunicativă. Ele se prezintă sub forma unor clasificări determinate fie de funcțiile limbajului, fie de funcțiile sociale. Este însă dificil să facem o delimitare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și categorii mult mai apropiate de împărțirea societății în sectoare de activitate ("politic", "estetic", "etic" etc.) Funcțiile limbajului Tipologia "funcțiilor limbajului" introdusă de R. Jakobson (funcțiile "referențială", "emotivă", "conativă", "fatică", "metalingvistică", "poetică") este cea mai cunoscută dintre clasificările de ordin comunicațional. În acest caz, discursurile sînt clasate pe baza unei funcții dominante. De exemplu, în textele unde predomină funcția "conativă" (foi publicitare, moduri de utilizare etc.), locutorul încearcă să acționeze asupra celuilalt; în schimb, în gramatici sau în dicționare, funcția "metalingvistică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
către piața muncii. Aceleași lucruri ar putea fi spuse în legătură cu genul "fapt divers", care apare în societățile unde există presă scrisă cu tiraj mare: într-un sat, veștile se răspîndesc din gură în gură. Tipologiile genurilor discursive diferă de tipologiile comunicaționale prin caracterul lor variabil din punct de vedere istoric. În orice societate și în orice epocă există categorii precum "didactic", "ludic", "prescriptiv" etc., în timp ce talk-show-ul și editorialul nu sînt eterne. Putem astfel caracteriza o societate cu ajutorul genurilor discursive pe care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nici o referință la momentul enunțării), în timp ce o conversație se organizează în jurul cuplului EU-TU și al unui prezent ce coincide cu momentul enunțării. Tipologii discursive Tipologiile enunțiative sînt foarte îndepărtate de înscrierea socială a enunțurilor. Pe de altă parte, tipologiile comunicaționale sau situaționale sînt străine funcționării lingvistice variate a textelor. În cazul analizei discursului, ideal ar fi să putem să ne bazăm și pe tipologiile propriu-zis discursive, adică acelea care nu separă caracterizările legate de funcții, de tipuri și genuri discursive
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Apariția lor a produs o ruptură cu civilizația cărții, solidară cu o întreagă concepție a sensului. Schimbarea a avut ca efect o mai mare conștientizare a specificității oralului și a modificărilor pe care le adusese scrierea și tiparul. Un dispozitiv comunicațional Cînd analizăm mediumul unui gen discursiv, nu este suficient să luăm în considerare suportul său material în sens strict (oral, scris, manuscris, televizual etc.), trebuie să ne referim, de asemenea, la totalitatea circuitului care organizează vorbirea. Comunicarea nu este un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care apare la un enunțiator, apoi conceperea sensului, apoi alegerea unui suport și al unui gen, urmate de redactare și de căutarea unui mod de difuzare, apoi ipotetica întîlnire cu un destinatar. În realitate, trebuie să plecăm de la un dispozitiv comunicațional care integrează dintr-o dată mediumul. Modul de transport și de receptare a enunțului condiționează însăși realizarea textului, modelează genul discursiv. O mulțime de mutații sociale se pot manifesta prin simpla deplasare "mediologică" (= referitoare la medium): momentul în care cuplurile în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o suprafață oferită privirii. De aici, grija care se acordă fenomenelor de așezare în pagină: textul se poate întinde pe lățimea sa, poate fi dispus în coloane, poate fi izolat printr-o linie neagră sau punctată etc. 4. Noile dispozitive comunicaționale Vechile opoziții între oral și scris sau între scrisul de mînă și cel tipărit nu mai subzistă astăzi în forma lor tradițională. Tehnicile din ce în ce mai sofisticate de înregistrare și de transport ale informației au modificat dispozitivele de comunicare și, prin urmare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu articol hotărît 131, 222, 223, 226 deturnată (desemnare) 269, 273 dialogal (enunț) 62 dialogism 63 difuză (scenografie) 107 direct liber (discurs) 176, 178 direct vs indirect (discurs) 169, 181, 183, 203 discurs 59 discurs secund (modalizare în) 167 dispozitiv comunicațional 86, 98 E ei colectiv 162 enciclopedică (competență) 46, 270 endoforă 239 enunț vs enunțare 66 enunț vs frază 66 ethos 113, 157, 176, 206, 264 eu 149, 153 evocator (nume) 266, 269 exhaustivitate (lege) 37 F fațetă pozitivă vs
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
226, 237, 261, 265, 274 subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
socială în sport, jocuri și activități de timp liber. Un alt rol al kinetoterapeutului este acela de a ajuta educatorii speciali, profesorii de educație fizică, îngrijitori spre a-i ajuta să îmbunătățească și să dobândească noi abilități fizice, sociale și comunicaționale. Din studierea literaturii de specialitate, am concluzionat faptul că la nivel internațional, stimularea senzorială este la granița dintre kinetoterapie și terapia ocupațională. Acest lucru face ca în stabilirea locului și rolului fiecărui specialist în echipa interdisciplinară să existe o deschidere
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
de dezvoltare generală, socio-emoțional și comportamentul funcțional al copilului autist. În munca lor, ei încorporează trei modele teoretice: teoria psihodinamică, cea tranzacțională și comportamentală. Toate acestea vizează în special creșterea interesului pentru mediul înconjurător, a capacității de autocontrol emoțional și comunicațional. Logopedul - una din sarcinile cele mai importante este de a stimula și a crește nivelul de comunicare expresivă sau receptivă, incluzând controlul volumului, frecvenței complexității limbajului. Intervenția sa este ghidată de o serie de teorii ca cea comportamentală, de dezvoltare
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
în fața elevilor" și nu „între elevi", persuasiunea sa este malefică sau, în cazul fericit, inexistentă și sunt puține șanse să crească gradul de autonomie al elevilor. Referitor la comunicarea didactică, literatura de specialitate face distincție între competență lingvistică și competență comunicațională (S. Marcus, 1999, p. 103). Competența lingvistică se referă la nivelul cel mai înalt al abilității lingvistice proprii unei persoane, fiind reflectată în formularea inițială a mesajului. Competența comunicațională este gradul în care oamenii țin seama de caracteristicile celor cărora
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
didactică, literatura de specialitate face distincție între competență lingvistică și competență comunicațională (S. Marcus, 1999, p. 103). Competența lingvistică se referă la nivelul cel mai înalt al abilității lingvistice proprii unei persoane, fiind reflectată în formularea inițială a mesajului. Competența comunicațională este gradul în care oamenii țin seama de caracteristicile celor cărora li se adresează, producând mesajul astfel încât să fie înțeles așa cum intenționează să fie înțeles. Locul desfășurării relației de comunicare profesor-elev este clasa. O comunicare este autentică dacă fiecare personalitate
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
repetat, aceste unități pot alcătui, la rândul lor, obiectul unei determinări "în bloc" (de ex.: Și-a adus aminte de sosirea lui iminentă); c) determinarea enunțiativă, care se întâlnește în cadrul unităților de "discurs repetat" ce alcătuiesc secvențe "complete" sub raport comunicațional. Exemplul tipic în această privință îl constituie proverbele și o mare parte a "citatelor celebre": Corb la corb nu-și scoate ochii, Alea iacta est! (Caius Iulius Caesar) ș.a.m.d. 1.3. În ceea ce privește raportarea unităților "discursului repetat" la "cadrele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a informației. Imaginarul reprezintă eul cognitiv în ansamblul său, prin integrarea elementelor de ordin discursiv, a căror finalitate este tot o imagine. Limbajul este doar o modalitate intermediară folosită pentru transmiterea de informații și de organizare a acestora, un instrument comunicațional cu rol în construcția a eului cognitiv care este de esență imaginară. Limbajului nu este în antiteză cu imaginea dezvoltând o zona a abstractului ca non-imagine, ci dor o altă formă de structurare și dezvoltare a imaginarului. Există la nivelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în antrenarea potențialului restant; progresele în actul compensării; stagnarea/regresul (cauze, evoluții etc.). Depistarea și diagnosticarea timpurie a întârzierilor și abaterilor de la traseul obișnuit al dezvoltării copilului permit prevenirea sau chiar înlăturarea unor posibile deficiențe și tulburări în plan intelectual, comunicațional și comportamental. Cadrele didactice au posibilitatea și obligația profesională de a identifica elevii care prezintă dificultăți de învățare, prin observarea și depistarea unor semnale sau conduite atipice în evoluția școlară și a comportamentului elevilor în diferite situații de învățare: evoluție
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
monitorizare și evaluare se va ține cont de cele două dimensiuni ale sale, cea formală și cea informală). Este indicat, de asemenea, ca școlile să urmărească lărgirea diversității oportunităților de învățare pentru toți elevii, inclusiv prin introducerea tehnologiilor informaționale și comunicaționale (TIC) ; accentul pe calitatea serviciilor educaționale și facilitarea accesului pentru toți elevii școlile incluzive vor efectua periodic revizuiri ale ofertei educaționale (în special ale condițiilor și programelor prin care se asigură accesul la o învățare eficientă pentru toți). Elaborarea unui
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
NOILE TEHNOLOGII ÎN PREDAREA DISCIPLINELOR TEHNICE Prof. Iuliana PĂTRAȘCU Colegiul Tehnic, Piatra Neamț În secolul XXI se simte, mai mult ca oricând, nevoia de a asista învățarea prin intermediul tehnologiei informatice și comunicaționale. În ultimii zece ani, un procent tot mai mare de elevi au acces la Internet și la computere acasă sau în cadrul școlii. În aceste condiții, devine o necesitate integrarea tehnologiei informatice și comunicaționale în procesul de predare-învățare-evaluare a disciplinelor de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Iuliana PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93156]