1,949 matches
-
nuanță afectivă, care, în anumite momente psihologice, ne determină să recurgem la ele. De aceea elipsa se produce, de preferință, la sintagmele cu o circulație largă, bine cunoscute." (Iordan 1975: 256). Refacerea acestei structuri fragmentate poate fi și o strategie comunicativă pe care mizează inițiatorul comunicării pentru a instaura un tip de complicitate cu interlocutorul său, în baza cunoștințelor și a intereselor comune (Zafiu 1999). Poate fi speculat nu gradul de transparență, ci tocmai gradul de ambiguitate al construcției. În anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
în Italia (EZ, 2007) [antena parabolică] Microbul a intrat și în cei doi copii care s-au apucat fiecare de colecționat "cântătoare" (JN, 2004) [păsări cântătoare]. Existența acestor termeni generali, vagi, se explică așadar în publicistică tocmai ca o strategie comunicativă de sugerare a conținutului și nu de decodare explicită (Pană Dindelegan 2003c: 29). În cadrul limbii vorbite, elipsa se explică și prin expresia ezitantă sau trunchiată a gândului; "spiritul are conștiința lacunelor de expresie, fapte de gânduri individuale se repercutează în
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Elena Zara în scurta monografie publicată în anul 1937, deși într-o notă oarecum naivă, este în măsură să ofere cititorului o imagine demnă de luat în seamă. “Constantin D. Stahi a fost un om harnic, bun la suflet, vesel, comunicativ și sociabil. Excelent patriot, el a căutat să pună toată dragostea de țară în opera sa, lăsând în compoziții și, mai ales, în studiile de natură moartă aspecte curat românești. Ca pictor a lucrat mult și cu spor și n-
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
a fi creativ”. A media, precizează Alice Mial, Înseamnă să devii „un instrument al unei alte persoane când aceasta experimentează mediul nou și Își caută noi sensuri”. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative: limbajul verbal, limbajul mimico gestual, limbajul dactil, pantomima, expresivitatea facială. Înainte de a avea rolul de Îndrumător al acestor elevi spre Însușirea valorilor sociale În vederea adaptării și integrării lor În societate, ar trebui să răspundem la o serie de Întrebări, printre
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În demontarea căilor nonverbale de comunicare. Petrecând mai mult timp În conversație copiii vor avea În mod natural mai multe șanse de a Învăța cuvinte noi, simboluri sau abilități de viață funcționale.Abilități mai bune conversative Înseamnă mai bune abilități comunicative iar obținerea lor ar spori considerabil calitatea vieții copiilor cu deficiențe de auz. Importanța formării de interpreți În limbajul mimico-gestual În România lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Datele istorice arată că primii interpreți În limbajul gestual au
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz intenționează de a asigura fiecărui copil un limbaj sigur, prin cuvinte și semne, care să-i asigure comunicarea eficientă și adaptativă la mediul În care trăiește. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative pentru a transmite un mesaj, pentru ca acesta să fie Înțeles. Termenul de „comunicare totală” desemnează o anumită metodă de comunicare În care labiolectura, auzul rezidual, vorbirea, scrierea, dactilemele și limbajul mimico-gestual sunt utilizate la un loc, completându-se reciproc. Filosofia
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin În primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă În care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate În evidență că au un copil surd, acești părinți pot să antreneze la copilul lor carențe mult mai grave decât Însăși surditatea. Până la intrarea copilului surd
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
posterior producerii textului. Numai În raport cu textul, deja perceput, elementele circumstanțiale capătă contur, devin relevante și se constituie În contextul interpretării. În cazul emițătorului, am constatat că factorii contextuali contribuie direct la stabilirea formei publice pe care o va lua intenția comunicativă a acestuia. De ce este necesar contextul În cazul interpretului? Iată câteva dintre motivele posibile: pentru a identifica referenții la care locutorul face trimitere prin secvența lingvistică produsă (În limbaj comun, pentru a Înțelege situația din lumea reală la care enunțul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În media, de către presa adversă, ca având o conduită destul de libertină, În raport cu standardele cerute la nivelul poziției publice În care activa. Exista Însă ceva care făcea diferența Între cei doi, din punctul de vedere al comunicării. AN avea o competență comunicativă fără cusur, dar, la nivelul performanței, În actul concret de comunicare, nu era capabil să stabilească acel liant, acea punte de legătură nevăzută Între el și interlocutor (direct, dar mai ales indirect) absolut necesară unei comunicări adevărate. Actul de vorbire
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
consecință a unui act și, ca urmare, el are origine, se produce Într-un anumit loc și Într-un anumit moment și are existență materială. El nu este numai o actualizare a semnelor lingvistice, ci și consecința existenței unei intenții comunicative Într-un anumit context; 2) textul poate fi alcătuit din semne aparținând unor sisteme diferite de semne: textul lingvistic este obligatoriu Însoțit de semne paraverbale (vocea cu diversele ei aspecte diferențiatoare) și poate fi - și de regulă este - Însoțit de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
soluții de rezolvare, președintele decide, nu numai să păstreze direcția pe care se Înscrisese dialogul, ba chiar să și contraatace B: Atât de jos suntem că până și necazu-l politizăm? În mod surprinzător, președintele, care era renumit pentru competența sa comunicativă, pentru abilitatea sa de a discuta cu „poporul”, dovedește o incapacitate flagrantă de a-și adapta, din mers, discursul la contextul general și la cel al interloctorului. În mod inexplicabil, limbajul său non verbal (un zâmbet larg, aproape râs) vine
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
locutorul informează interlocutorul despre ceva și 2) informația că transmiterea primului tip de informație către acest anumit destinatar a fost făcută intenționat. În alți termeni, locutorul produce, face evidente interlocutorului, două tipuri de intenții: o intenție informativă și o intenție comunicativă. Acest tip de comunicare, privit din perspectiva comunicatorului, este numit comunicare ostensivă. Emițătorul vrea nu numai ca receptorul să intre În posesia informației de bază pe care el, emițătorul, a transmis-o, ci dorește, În același timp, ca receptorul să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Sperber și Wilson au formulat următoarele principii pe care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
facă locutorul - și o face În mod frecvent - este să Încerce manipularea interlocutorului prin setul de ipoteze pe care Îl pune la Îndemâna acestuia prin enunț. Manipularea are la bază așteptările de pertinență ale interpretului observăm că prezumția de pertinență (principiul comunicativ al pertinenței) este crucială atât pentru interpret, cât și pentru locutor. Un rol important În modul de organizare a enunțului (atât sub aspectul formei cât și al conținutului) Îl are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul. Cunoscându-i preocupările, nivelul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
3.1. Receptarea intenției de comunicare a locutorului. Receptarea intenției de comunicare nu se regăsește, explicit, În schema prezentată de Sperber și Wilson. Eu consider că este necesară delimitarea ei ca etapă deoarece, În funcție de identificarea sau nu a unei intenții comunicative, interpretul va continua sau nu demersul interpretativ al enunțului În cauză. Un alt fapt care o singularizează, În conversația față-În-față, În special, este acela, că În această fază incipientă, un rol foarte important este jucat de semnele non verbale, a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Eu sunt Startul Concluzia, certă, maxim pertinentă În context, rezultată din procesarea acestor ipoteze, este evidentă: enunțul Îi este adresat lui, Startului. Un asemenea enunț, produs Într-o asemenea situație de comunicare, nu mai necesită continuarea procesului interpretativ. Identificarea intenției comunicative Înseamnă și recuperarea intenției informative a locutorului. Mesajul este direct, transparent conținut În semnificația lingvistică. Decodarea enunțului pentru a afla adresantul este suficientă și pentru recuperarea mesajului. Particularitățile situației reale În care are loc comunicarea elimină eventualitatea unui mesaj implicit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care prezintă un raport optim Între efectele cognitive pe care le produce și efortul de procesare pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care trebuie să-l selecteze pe cel mai pertinent. Conform principiului comunicativ al pertinenței, un stimul ostensiv perceput conține și prezumția că el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat adresat lui, și nu altuia, va fi cel care-i va aduce și cele mai multe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este, de fapt, un proces simultan În care acționează module și submodule specializate care fac schimb de informații Între ele pe parcursul derulării procesului interpretativ. Astfel, ceea ce teoria pertinenței numește reconstituirea/ construirea explicitării nu Înseamnă, neapărat, o etapă ulterioară receptării intenției comunicative a locutorului. Așa cum am văzut În subcapitolul anterior, În procedura de identificare a intenției communicative a locutorului se realizează și decodarea propoziției enunțate ceea ce are ca rezultat forma logică a acesteia, un fel de nucleu de sens În care conceptul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
rezultată din studiile profesionale și confirmată de practica zborului) Orice secvență dintr-o convorbire radio, de tipul Întrebare-răspuns, se Încheie cu formula <Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat, 326, În virtutea principiului comunicativ al pertinenței (Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale), este Îndreptățit să continue procesul de căutare a pertinenței enunțului Startului, Încercând să afle de ce este pertinent pentru el acest enunț. În acest sens, el construiește următoarele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Ce anume a făcut ca profesorul În cauză să găsească pertinent acest traseu și nu altul? În ce etapă a procesului de interpretare se produce ramificarea traiectoriilor interpretative? Este lesne de observat că, primele două etape, de identificare a intenției comunicative a locutorului și de completare a formei logice (de construire a explicitării), nu depind decât de capacitățile și competențele generale ale interpreților mai sus menționate; În consecință, ele vor fi urmate de toți interpreții care Îndeplinesc aceste condiții. Altfel spus
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-l faci să Înțeleagă politica guvernului actual. El este membru al opoziției. 4) Intenția, ca element generator al unui act de comunicare, se dovedește a fi un concept foarte complex. Am făcut referire la diferite intenții, speaker’s meaning, intenția comunicativă, intenția informativă. Am aflat În acest aspect al cercetării un domeniu de explorat ca unică temă a unei cercetări, deoarece raporturile dintre intenția locutorului (ca element contextual) și mesajul recuperat de către interpret se prezintă ca un teren foarte alunecos, favorabil
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cuvinte, pentru înțelegerea cărora este nevoie adesea de informații suplimentare, în timp ce exemplele identificate în texte românești din secolele al XVI-lea și al XVII-lea prezintă o transparență mai mare la nivelul decriptării sensului). b) Nivelul de limbă și contextul comunicativ. Chiar dacă tiparul poate apărea în aproape orice tip de discurs (cu observația că există unele restricții impuse de specificul semantic afectiv), intenția pragmatică, efectele stilistice urmărite și alegerile lexicale diferă în funcție de situațiile de comunicare, de codul oral sau scris și
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
s-a întâmplat imediat după apariția comportamentului problemă (ex. copilul a început să țipe pentru că vrea o jucărie iar mama i-a dat jucăria respectivă).Trebuie să obținem informații și asupra dinamicii care menține activ acel comportament: * ce funcție îndeplinește (comunicativă sau autostimulantă); * ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a îndeplini aceleași funcții. Trebuie să ținem cont de un lucru foarte important o singură manifestare a comportamentului problemă nu ne poate spune totul despre el. Este
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
nu vom avea același tip de conduită. Dacă învățătorul probează lejeritate și libertate de mișcare în spațiul lecției și al altor activități extraclasă, dacă depășește creativ situațiile nou ivite fără a se feri cu teamă de necunoscut, dacă este deschis, comunicativ, un bun organizator și dacă, foarte important, acceptă părerile copiilor, el este un învățător creativ. Conduita elevului creativ va fi semnalată prin diferite manifestări, cum ar fi: elevul realizează conexiuni între date; își manifestă permanent curiozitatea; caută neîntrerupt explicații și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
plastică. Are ca hobby-uri colecționarea de șervețele din hârtie și dansul. 3. Profil psihologic A. N. V. are I.Q. = 80, stabilit de un psiholog clinician. Întâmpină dificultăți în însușirea baremului minim de cunoștințe corespunzătoare programei școlare. Este timidă și puțin comunicativă, se exprimă cel mai ușor prin desen, fiind dispusă să își ajute colegele în realizarea unor compoziții. Am comparat rezultatele obținute la testarea inițială din cadrul Bateriei de creativitate, cu cele finale, constatând: Fluența - menținere în clasa a 2-a; Flexibilitate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]