20,391 matches
-
iniția oare oamenii de aici Într-o manea cântată jazz cu niște versuri ale căror referințe emoționale sunt total intraductibile? Mi-am dat seama că trauma lăsată În noi de trecut, de felul de a gândi al părinților noștri, de comunism, de limbajul neputincios pus să Înlemnească oamenii, dar și de ce se Întâmplă acum, În aceste vremuri, la noi În țară, acasă, toate acestea nu pot fi arătate altora. Le știm noi Între noi, le simțim fără niciun cuvânt, dar nu
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
avem de-a face cu mai multe tipuri de limbaj (cel al teatrului, al filmului), când Internetul a deschis o cale de acces de neimaginat pe vremuri, literatura a pierdut din importanță. Literatura nu mai deține primul plan ca în comunism, că atunci la librării erau cozi imense pentru câte o carte. Acest fenomen este de neimaginat azi. Societatea s-a schimbat și statutul literaturii o dată cu ea. Literatura trebuie să țină cont de piața actuală liberă, scriitorii nu mai sunt înregimentați
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
fenomen este de neimaginat azi. Societatea s-a schimbat și statutul literaturii o dată cu ea. Literatura trebuie să țină cont de piața actuală liberă, scriitorii nu mai sunt înregimentați într-un sistem politic, ei trebuie să își vândă „marfa". Pe vremea comunismului, dacă scriitorii erau agreați de sistem, puteau avea acces (dacă erau talentați, evident) la marile edituri, își puteau tipări cărțile în tiraje de neimaginat astăzi, de sute de mii de exemplare. Literatura de atunci era aproape ruptă de realitate, căci
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
dar cred că acesta e un prim pas spre normalitate. Abia acum, într-o lume liberă, când autorii trebuie să-și vândă textele și să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. - CE URMĂRI A AVUT COMUNISMUL ASUPRA CULTURII ROMÂNE? Literatura în comunism a trăit într-un regim schizofrenic, asta spunea Eugen Negrici într-o carte celebră, Literatura română sub comunism . De fapt, marea literatură din timpul comunismului era cumva mincinoasă. Toate cărțile publicate atunci aveau nevoie
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
prim pas spre normalitate. Abia acum, într-o lume liberă, când autorii trebuie să-și vândă textele și să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. - CE URMĂRI A AVUT COMUNISMUL ASUPRA CULTURII ROMÂNE? Literatura în comunism a trăit într-un regim schizofrenic, asta spunea Eugen Negrici într-o carte celebră, Literatura română sub comunism . De fapt, marea literatură din timpul comunismului era cumva mincinoasă. Toate cărțile publicate atunci aveau nevoie de girul cenzurii, scriitorii nu puteau
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. - CE URMĂRI A AVUT COMUNISMUL ASUPRA CULTURII ROMÂNE? Literatura în comunism a trăit într-un regim schizofrenic, asta spunea Eugen Negrici într-o carte celebră, Literatura română sub comunism . De fapt, marea literatură din timpul comunismului era cumva mincinoasă. Toate cărțile publicate atunci aveau nevoie de girul cenzurii, scriitorii nu puteau vorbi despre realitate. A vorbi despre realitatea socială din timpul comunismului însemna automat să spui adevărul, care nu
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
cerne altceva - literatura de mâine. - CE URMĂRI A AVUT COMUNISMUL ASUPRA CULTURII ROMÂNE? Literatura în comunism a trăit într-un regim schizofrenic, asta spunea Eugen Negrici într-o carte celebră, Literatura română sub comunism . De fapt, marea literatură din timpul comunismului era cumva mincinoasă. Toate cărțile publicate atunci aveau nevoie de girul cenzurii, scriitorii nu puteau vorbi despre realitate. A vorbi despre realitatea socială din timpul comunismului însemna automat să spui adevărul, care nu era pe placul puterii totalitare. Instituția cenzurii
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
într-o carte celebră, Literatura română sub comunism . De fapt, marea literatură din timpul comunismului era cumva mincinoasă. Toate cărțile publicate atunci aveau nevoie de girul cenzurii, scriitorii nu puteau vorbi despre realitate. A vorbi despre realitatea socială din timpul comunismului însemna automat să spui adevărul, care nu era pe placul puterii totalitare. Instituția cenzurii avea rolul de a verifica să nu se publice cărți care să vorbească sincer despre realitatea neconvenabilă din vremea aceea. Marii scriitori din perioada comunistă au
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Nichita Stănescu „vorbea", dar niciodată direct, ci prin metafore. În limbajul metaforei, se spuneau și lucruri despre realitate, dar cenzura accepta aceste trimiteri aluzive. Atât timp cât adevărul nu era mărturisit direct, el trecea de cenzură. Răul pe care l-a făcut comunismul a constat în faptul că a generat o inflație de literatură mincinoasă. Evident, acest lucru a dus la performanțe estetice uluitoare, la o scriitură extrem de rafinată, manieristă, de o virtuozitate excepțională. Regimul totalitar ia obligat pe scriitori să se refugieze
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
obligat pe scriitori să se refugieze în lumea ficțiunii pure, să se depărteze de realitate. Autorii au trebuit să-și mutileze creativitatea și s-au refugiat într-o lume manieristă, a virtuozității stilistice, formale și a ficțiunii pure. Arta în timpul comunismului, literatura în special, s-a depărtat de realitate, lucru benefic din punct de vedere estetic, dar nu și din punct de vedere al adevărului. Dacă aplicăm acest criteriu literaturii comuniste, putem spune că adevărul a fost în mare suferință atunci
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
în favoarea memorialisticii. În poezie a apărut așa-zisul mizerabilism al generației 2000, când poeții voiau să vorbească fără metafore despre neajunsurile tranziției, tot ca un fel de reacție la cultivarea excesivă a metaforei în perioada anterioară. Ce a adus rău comunismul a fost, însă, depărtarea de adevăr. După 89, performanța estetică nu mai este atât de evidentă, căci nu aveam astăzi scriitori precum Marin Preda sau Nichita Stănescu. Dacă numărăm valorile, literatura este împuținată, dar cred că acesta e un prim
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Culturii din anul 2021. Carta a fost semnată de primarul Nicolae Robu, precum și de invitați la eveniment, printre care consuli, primari din regiune, din țară și din străinătate, scrie Mediafax. „În 20 decembrie 1989, Timișoara devenea primul oraș liber de comunism. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost un act de curaj care a dus la pierderea unui număr important de vieți omenești. Sărbătorim, azi (joi - n.r.), acea victorie și în egală măsură comemorăm pierderile a ceea ce a însemnat acea victorie
Timișoara, intrată oficial în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 [Corola-blog/BlogPost/93847_a_95139]
-
de influența modernizatoare și reformatoare a celui mai mare bloc comercial din lume. Acest set de condiții a creat un fel de moment “Goldilocks” pentru toată Europa Centrală, care a permis țărilor din această regiune să se vindece de rănile comunismului și să se concentreze pe construirea capitalului uman, a instituțiilor politice și a economiilor deschise ale statelor europene moderne. Nici o națiune nu merita această oportunitate mai mult decât România, victima statului polițienesc condus de Ceaușescu. Momentul de după Războiul Rece a
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
asigurate în numele său, în mare măsură, de puteri din exterior. Această perioadă liniștită a istoriei a fost o mare realizare atât pentru România, cât și pentru Occident ca un întreg, care acum pot sărbători 25 de ani de la tranziția din comunism. Dar condițiile care au făcut posibilă această vacanță de geopolitică se apropie de sfârșit. Invazia rusească din Ucraina reprezintă o provocare directă și foarte violentă la adresa bazelor juridice și teritoriale ale securității spațiului european. Aceasta semnalează modificări ale peisajului geopolitic
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
de învățământ), aspirații de realizare în viață (,,doream să devin un medic bun’’, p. 25), amintiri din studenție, munca de la cabinetul stomatologic, cum l-a cunoscut și tratat ulterior pe Lucian Blaga, preocupări culturale, o experiență de viață asupa căreia comunismul și securitatea și-au pus pecetea, nedreptatea care i s-a făcut lui Blaga de a nu fi susținut la primirea premiului Nobel pentru literatură, însingurarea și amenințările la care a fost supus, teama că își putea pierde libertatea etc.
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
de simple, iar mulți dintre cei care au avut de făcut ani grei de pușcărie, din păcate au murit. Cartea aceasta nu este numai istoria unei țări numită România, care a avut neșansa deciziei de la Yalta, ea este istoria unui comunism încrâncenat, care a încercat să impună cu forța ,,omul nou’’ care să pășească victorios cu ciubote de iuft înr-un viitor ,,luminos’’, comunist. ,,Omul care vine din Est este o amplă pagină de istorie care începe prin 1953, în plină epocă
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
211), care în final (ironia soartei!) duce la nefericire, concepția despre statele lumii, necinstea lor, lipsa lor de morală, jocul dublu al țărilor capitaliste vis-à-vis de ,,apărarea Rusiei’’ (p. 212), diferența dintre o Românie care începea să fie gâtuită de comunism și dictatură și țările din Occidentul european cu relațiile complicate și contorsionate dintre oameni, precum și America împreună cu Canada, unde lozinca tuturor este ,,Vivre et laisser vivre’’ (p. 217). ,,O artă a scrisului care combină în permanență o acțiune incitantă susținută
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
e frumoasă, dar păcat că e locuită și parcă tot mai bine e în Londra... Români scumpi, cât putem să ne înșelăm... Ce este Occidentul....? Un loc care nu mai are identitate, globalizarea îi distruge încet, încet toate tradițtiile, cenzura comunismului bolșevic s-a transformat în a fi politic corect, trăiești cu riscul ca un islamist extremist poate să bombardeze pentru Alahul lui, locuitorii unei țări în care el s-a mutat, istoria nu mai poate fi spusă pentru că poate jigni
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
continuare prin politică și educație? De ce acceptăm ideile occidentale cu brațele deschise? De ce acceptăm ca bărbații noștri să fie carne de tun pentru NATO, dar nu suntem în stare să ne recuperăm Moldova de peste Prut, după atâția ani de la căderea comunismului? De ce acceptăm ca, în continuare, memoria luptătorilor anticomuniști să fie călcată în picioare și, la 22 de ani de la aparenta schimbare a regimului, încă nu le sunt recunoscute meritele? De ce ești drogată, scumpă Românie, cu iluzii occidentale? In Occident, unde
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
încât să ne pună interdicție pe teritoriul lor. Am scris atunci foarte mult despre viața simplă a românului sud-basarabean, despre faptul că limba română, limba în care gândesc, este considerată “subversiva”, despre bisericile românești care au fost distruse în anii comunismului și despre cât de greu se revine astăzi la ele. Am scris despre bătrânii din Oziornoe care trăiau așteptând să audă un glas “de acasa” și despre copiii din Erdec-Burnu, adunați pe furiș (de teama autorităților) într-o seară ca să
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
o așchie din Crucea lui Hristos. Pe o noptieră, lângă patul ei se afla o mică cutiuță din aur, averea cea mai prețioasă a prințesei de altădată. CUTIUȚA CONȚINEA O FĂRÂMĂ DE PĂMÂNT ROMÂNESC, apucat în grabă în timpul evadării din comunismul de tip sovietic, după cel de-al doilea război mondial. A LĂSAT PRIN TESTAMENT CA ACEST PĂMÂNT ROMÂNESC, SĂ FIE ÎNGROPAT CU EA”. Maica Alexandra (Principesa Ileana a României) - Sfinții Îngeri, pag. 15. MAICA ALEXANDRA (Principesa Ileana a României) (1909-1991
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
care pentru angajații lui Voiculescu a devenit un mod de a fi, un principiu de bază al deontologiei ordonate prin ordin de zi pe Trustul “Intact”. O inversare totală a valorilor, mai gravă chiar decât cea din anii grei ai comunismului, cu care nu vom fi niciodată de acord. UZPR
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
Sîrbu, ca pe o localitate literar-artistică, în registru funambulesc. Citate bine alese din opera marelui și nedreptățitului scriitor au fost plasate de grafician pe frontispiciile unor clădiri, pe garduri și mai ales pe acele panouri de pe trotuare pe care, în timpul comunismului, erau înscrise îndemnuri la "întrecerea socialistă" sau "angajamente de depășire a planului" luate de diverse "colective de oameni ai muncii". Contrazicând așteptările privitorului, obișnuit cu altfel de inscripții în spațiul public, interpretând și comentând ingenios, prin citate, utilitatea unor clădiri
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
un altoi între un intelectual complex și un mic-și-agitat pachet de nervi - dar cât de atașant în încăpățânata sa candoare, cum avea să-l descrie Matei Călinescu, douăzeci de ani mai târziu! El se întreabă dacă adeziunea sa notorie la comunism nu va fi fost dictată de un soi de sete de sacrificiu semănând cu... narcisismul. Confidențialul PC român se aruncase singur, în ilegalitate cerând, în 1924, la injoncțiunea Internaționalei comuniste, un statut federal pentru România abia reunită; MR Paraschivescu însuși
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
cu întrebările sale: Îmi place uneori să vorbesc despre poezie cu tinere fete ca dumneavoastră". Cinicul și dezabuzatul Ilya Grigorievici nu putea să sublinieze mai clar bunacredința naivă a celuilalt... "Dumirit" asupra prăpastiei dintre iluziile sale din tinerețe și realitatea comunismului la putere, Miron Radu Paraschivescu și-a fixat o linie de conduită, în decembrie 1952 - pe care, într-o măsură importantă, o va și urma, până la sfârșitul existenței sale: "să colaborez cu regimul numai pentru a-mi asigura un minimum
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]