3,116 matches
-
caracteristică specifică desăvîrșirii divine. Această desăvîrșire a lui Dumnezeu, fără să sufere nici o modificare, se revarsă, ca să spunem așa, provocînd emanația mai multor ființe care se găsesc într-un raport de purcedere descendentă. Progresiva lor îndepărtare de izvorul divin se configurează ca o degradare de la unitate către pluralitate și diferențiere. Degradarea are trei trepte precise: Intelectul, Sufletul universal și lumea sensibilă, ce atinge capătul acestui transfer acolo unde intră în contact cu materia, care nu este realitate sensibilă, ci non-ființă absolută
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mărunte, alb-strălucitoare scântei sunt - când pui piciorul pe ele - regate ale mizeriei, ignoranței, ale diverselor stadii degenerative..." etc.), există aceeași preocupare de moralist, care ia însă în considerare nu numai ființa umană, ci toate entitățile raționale existente în univers. Scriitorul configurează, cu o imaginație îndrăzneață, lumi neumane, care seamănă totuși cu lumea noastră prin ceva și anume prin problemele lor. O povestire de acest fel, tulburător poem SF în proză, este Hephron. Iată cu câtă forță plastică și cu cât dramatism
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
stăruință. Ce am văzut mi-a întrecut însă așteptările. Mai întâi Memorialul, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, spre a reproduce întocmai titulatura acestei instituții. Există, desigur, și Aiudul, există Gherla, Pitești, Râmnicu Sărat, Caransebeș, Galați, toponime a căror invocare configurează arhipelagul românesc al represiunii comuniste, al detenției, al martirajului și al morții. Există și acestea în conștiința românilor, dar ca repere materiale ele încep să dispară. Unele foste închisori, după cât am aflat, vor fi demolate (v. și în "Memoria", nr.
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
o reconstituire a unei perioade esențiale în primul rând sub raport formativ din viața criticului ieșean, în care amănuntul biografic, descoperit în documente de arhivă și în mărturii ale contemporanilor, se îmbină cu analiza publicisticii de început, pentru a se configura un portret intelectual veridic. Cărțile următoare pornesc mai toate de la materialul didactic utilizat pentru redactarea propriilor cursuri. Dintre ele, Istoria literaturii române vechi (I-III, 1962-1968) și monografia Dimitrie Cantemir (1973) ilustrează metoda de lucru și liniile de evoluție ale
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
unui dement abulic. Atmosfera cenușie a târgului de provincie se recompune prin alipirea de instantanee fără legătură între ele, oamenii nu au identitate, veștile par a se transmite sincopat, haotic.Tragicul situației este accentuat de adoptarea tonalității indiferente, apatice, S. configurând o atmosferă de plictis și stereotipii și izbutind să creeze un personaj - tatăl, ins cu mintea obnubilată, pe de o parte, de abstracte idealuri eroice, iar pe de alta, de inerția existenței cotidiene. Mai puțin percutante, din cauza tonului pedant-moralizator, sunt
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
fără să depășească întotdeauna mizele minore, prozatoarea lucrează textul cu fantezie și inteligență, precum și cu o bună observare a faptului cotidian, înzestrare care o apropie întrucâtva de modalitatea de expresie a Gabrielei Adameșteanu. Bună analistă a meandrelor psihologice, capabilă să configureze scene memorabile, în care atmosfera este recompusă prin înregistrarea și acumularea detaliilor semnificative, S. se înscrie în tradiția fertilă a prozei feminine românești. SCRIERI: Trei zile de anchetă, București, 1982; Regula paralelogramului, București, 1983; Nu vă aplecați în afară!, București
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
cu celebra aporie a lui Zenon: deși povestitorul cel „repede de picior” gonește fără întrerupere spre a prinde din urmă realul, acesta rămâne mereu cu un pas înaintea lui. O atare situație se întâlnește în toate cărțile lui S., care configurează un univers epic atât de omogen, încât unii comentatori au vorbit de „impresia de autopastișare” (Radu G. Țeposu). Senzația de redundanță e însă considerabil atenuată de diversitatea tehnică a prozelor și de firescul situațiilor. Astfel, romanul Carapacea urmărește o poveste
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
italiene, explică însă cum, în ce măsură, pe ce coordonate stilistice și de viziune s-a manifestat totuși. Deși există și rare excepții, proza fantastică italiană nu cultivă „atracția spre irațional, spre nebulos, spre stări de opresiune, angoasă sau teroare”, ci se configurează mai degrabă în zona miraculosului de tipul celui propriu basmului, fățiș „neverosimil”, dar acceptat prin convenție, învestit cu o funcție parabolică, eventual burlescă sau satirică, ori în cadrele enigmaticului tulburător, marcat de irupția inexplicabilului în cotidian. În aproape toate cazurile
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
natura lor, care închide în sine „germenii” perisabilității. Cele patru structuri politice pe care le‑a cunoscut istoria nu sunt decât încarnări imperfecte, caricaturi efemere ale unei realități sacralizate, aparținând unei ordini ontologice superioare. În același timp, aceste patru imperii configurează trama unei istorii înlăuntrul căreia s‑a petrecut evenimentul unic al Întrupării. Tocmai din acest motiv, Hipolit evită să proclame caracterul în întregime diabolic al instituțiilor umane, în general, și al puterilor politice, în special. Intenția spuselor sale nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în tonuri minore, ofurile unui amor neîmplinit. Nu e mai multă poezie nici în volumul, înrâurit de Béranger, Din poeziile lui George Sion (1857). Convins, totuși, că scrisul are și o menire mai înaltă decât simpla delectare, S. năzuia să configureze o „panoramă a Moldovei”, cântându-i trecutul și vitejia strămoșească, exaltând viitorul, dar criticând totodată neajunsurile clipei. Oricum, chiar dacă în epocă era un autor citit, chiar popular, el rămâne un poet ocazional (spune multe un titlu ca Himnuri pentru Crucea
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMÂNI, asociație înființată la București la 14 martie 1923, recunoscută ca persoană juridică la 28 iunie 1923. Dezideratul constituirii unei asociații profesionale a dramaturgilor, independentă de aceea a scriitorilor, începe să se configureze la începutul celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea. O primă inițiativă este lansată în 1911 de George Diamandy, în jurul căruia s-au strâns zece autori dramatici. Se redactează - textul aparținându-i probabil lui G. Ranetti - un
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
dobândind-o episodul unui foarte grav accident feroviar din care scriitorul scapă nevătămat), aventura intelectuală, fascinația pentru muzica clasică și, în general, pentru rafinamentul artistic, fascinație dublată de una față de universul „italic”, multe fragmente având drept scenă orașele italiene și configurând o Italie idealizată, aproape atemporală, admirată cu pasiune. Opera lui S. a avut, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, un incontestabil sens antitotalitar, a subminat exigențele literaturii de comandă pe care încerca să o impună oficialitatea din epocă. Promotor
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
numai de natură sufletească, ca simple și unice procese psihoafective, ci ele sunt și de natură psiho-morală, reprezentate prin valorile morale pe care Eul le acceptă sau le refuză, precum și de ordin spiritual, metafizic. Prin această caracteristică, Psihologia Morală se configurează ca o disciplină particulară În domeniul discursului epistemologic, referitor la viața sufletească a persoanei umane. 1 PSYCHE ȘI ETHOS (NATURA MORALĂ A PERSOANEI UMANEĂ De la om la persoană Obiectul psihologiei este omul. Ființa gânditoare și conștientă, capabilă de acte ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a acestuia schimbându-se permanent În planul cunoașterii umane. „Omul real”, sau „persoana În carne și oase” (M. de Unamunoă, este totdeauna același. Ceea ce se schimbă este modul În care omul este văzut, Înțeles și valorizat. Acestea sunt aspectele care configurează o autentică „epistemologie a umanului” și care, ca orice domeniu al științelor umane, vizând subiectivul, va suferi variații În raport cu sensibilitatea, gustul, inteligența și conținutul experienței istorice. Trebuie să acceptăm faptul că „omul real”, ca ființă naturală, este diferit de „omul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În idealul uman, aspirație supremă, elaborată de Supra-Eu și care se impune Eului conștient, ca ultim scop acceptat, ca perspectivă care trebuie realizată sau către care tinde semnificația ființei umane. În fine, ideea de om și elaborarea unui „Weltanschauung” specific, configurează cadrele socioculturale În care se formează și este acceptată concepția despre om, ca parte a concepției despre lume, raportată la mentalitatea istorică a epocii respective. b. Imagimea omului Imagimea reprezintă Înfățișarea, modalitatea sub care se prezintă aspectul formal al prezenței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
considerată ca o revalorizare care se Împlinește printr-un act moral de purificare, care schimbă sufletește și moral Persoana. 5. Rostul existenței Cea de a cincea temă a existenței Persoanei umane constă În explicarea semnificației formelor de expresie proprie, care configurează un anumit stil. Acest stil de existență, propriu fiecărei Persoane, Încearcă să justifice, să ilustreze, care este rostul existenței unei Persoane și, prin extensie, al unei generații. Se impune căutarea unor forme de expresie pentru ilustrarea noilor dimensiuni axiologice ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
puternic, care să normeze conștiința Eului. În sfera conștiinței unei persoane, R. Le Senne distinge mai multe niveluri de conștiință, pe care le consideră „experiențe mintale”, reprezentând „mișcări de separație și mișcări de reconciliere, orientate În sensuri diferite” și care configurează diferitele forme ale conștiinței după cum urmează: aă Conștiința psihologică este cunoașterea teoretică de sine și ea Începe cu cunoașterea științifică. Prin introspecție, omul se cunoaște și se descoperă, se Înțelege și se simte pe sine Însuși. bă Conștiința artistică este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dar și de a fi iubit la rândul său de către celălalt. Este o Întâlnire care mă completează și prin care eu simt că sunt dorit de celălalt, pe care-l completez cu prezența mea ca persoană. În felul acesta este configurată siguranța, care anulează izolarea, prin comuniunea mea cu ceilalți. - A-fi-conform-cu-idealul este tendința particulară a Eului unei persoane, care are la bază sentimentul sau pulsiunea de transcendență a individului. Orice individ, deși recunoaște că este parte a lumii, că de fapt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al deficiențelor psihologice și morale ale individului respectiv. În această serie se Înscriu următoarele: absența igienei corporale, neglijența vestimentară, lipsa de autocontrol corporal, un limbaj sărac sau vulgar, lipsa unei forme de politețe elementară În relațiile interpersonale etc. Toate acestea configurează o imagine negativă a persoanei, care face ca aceasta să fie evitată sau respinsă de către ceilalți. Pe aceste considerente vom distinge două categorii principale de imagini ale Eului personal: imagini pozitive din punct de vedere psiho-moral, conform cu normele și valorile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoană În mai multe sensuri. În primul rând, el este durată a existenței personale, dar, În al doilea rând, el este intuit ca factor de schimbare al persoanei În decursul vieții sale. Acesta ar fi aspectul psihologic care definește și configurează biografia individului sau istoria sa individuală. În al treilea rând, timpul este resimțit de persoană ca factor al transformărilor sale interioare, al progresului și Împlinirii, diferit de schimbările exterioare ale Înfățișării sale. Acesta ar fi aspectul moral al evoluției temporale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
menționate, stau la baza situațiilor Închise ale vieții, care frământă, torturează fizic, sufletește și moral individul, făcând ca acesta să sufere. Suferința, În plan sufletesc, durerea În plan fizic, corporal, chinul În plan moral sunt cele trei forme majore care configurează „situațiile Închise” ale vieții unui individ. Din aceste considerente, le vom analiza pe rând În continuare. Durerea Durerea este o stare complexă a individului care-i atrage atenția asupra existenței unui pericol, de regulă situat la nivelul corpului său. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care nu mă pot sustrage. Vom vedea aceste aspecte, mai nuanțate, În continuare, referitoar la sensul suferinței. Suferința Ca și durerea, de care este intim legată și cu care este pe nedrept adesea confundată, suferința este una dintre stările care configurează situațiile Închise ale vieții. Durerea are un caracter destul de precis, net conturat ca delimitare. În raport cu ea, suferința are un cadru mai larg și este o trăire sufletească, morală și metafizică cu un caracter particular. Durerea este inclusă suferinței, pe când suferința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
starea de puritate originară pe care a pierdut-o odată cu păcatul originar, revenind la starea de puritate și inocență, ca ființă a creației divine. Chinul Am descris durerea și suferința ca stări ale persoanei umane independente de aceasta și care configurează situațiile Închise ale vieții individuale. Ele sunt imprevizibile și inevitabile, fiind prin aceasta integrate existenței umane ca posibilități de a fi ale acesteia. Prezența lor schimbă viața, omul și destinul său. Alături de ele, se Înscrie, ca situație limitativă a vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale. Sentimentul apartenenței omului la cetatea sa este cel care Îi va diferenția, În decursul istoriei, pe oameni În sfera civilizației, considerată ca „viață În cetate”. Fiecare cetate are oamenii săi, cu ideile, sentimentele, conduitele și aspirațiile lor. Acestea vor configura identitatea civică a fiecăreia dintre aceste comunități umane. Sentimentele de identitate civică sunt produsul istoric al vieții În cetate și, În decursul timpului, ele vor da naștere, În mod firesc, unor sentimente colective de identitate, comune tuturor membrilor aceleiași cetăți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de faptul de a fi crescută sau scăzută starea de tensiune intrapsihică a persoanei. Personalitățile puternice se manifestă printr-o mare forță sufletească. Ele sunt dominante, autoritare, impun ascultare, sunt urmate, conduc. Iată, prin urmare, că aceste calități psihologice, care configurează caracterul unei persoane au la baza lor trăsături construite din valori morale. Să Încercăm să analizăm natura forței sufletești. Ea este dublă. Atât de factură psihologică, cât și morală. Din aceste motive, ea poate fi Înclinată atât către Bine, cât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]