61,301 matches
-
anuale a principalei asociații din comunitatea profesională cu pricina (un simpozion de regulă), și apoi un alt interviu, în campus de astă dată. După ce a fost angajat, proaspătul assistant professor are la dispoziție aproximativ cinci ani în care trebuie să confirme ceea ce dosarul doar promitea: că este atît un dascăl bun și cu dăruire, cît și un cercetător valoros. Activitatea sa de pe parcursul celor cinci ani este evaluată de o comisie, și, în cazul fericit, persoana respectivă capătă un angajament de
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
că sînt) stăpîni pe destinele lor. Teoretic vorbind, la un nivel filozofic, lucrurile nu stau chiar așa. Nu doar pentru că de la Geertz încoace antropologia a marșat enorm la ideea că individul e produsul mediului din care provine, idee preluată și confirmată de filozofi din cei mai diverși, de la Alasdair MacIntyre pînă la Michel Foucault, ci și pentru că, paradoxal, aparent trăim într-o vreme aflată sub domnia individualului. La ce bun, atunci, să pledăm pentru o reinstaurare a individului în drepturile sale
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
în timpul războiului sau după aceea. În atari condiții, obținerea fiecărui amănunt necesită o mare cantitate de timp, iar uneori devine de-a dreptul imposibilă". Cu atît mai important e meritul biografului, care, pentru a dobîndi frecvent astfel de date, putem confirma că forează de-a dreptul în "imposibil". Ne interesează însă, cu precădere, imaginea globală a lui Bacovia, pe care amănuntele convocate se cuvine nu a o oculta prin inevitabila lor diversitate, ci a o reliefa. Există în volum o asemenea
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
românească în variantă exclusiv electronică, NORII, editată de Ștefan Bălan. Acum, la adresa ei de pe Internet, http://sites. netscape.net/stefanbalan, sau http://www.norii.home.ro/Norii/Revista Norii.html se poate citi nr. 2 al acestei publicații trimestriale, care ne confirmă bunele aprecieri inițiale. Izvorîtă din pasiunea pentru literatură a tînărului editor, el însuși poet și critic, revista conține și de această dată literatură inedită - teatru, proză, poezie, exegeze, traduceri - toate selectate cu gust sigur. Avantajul Norilor - ce ar arăta în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
la instituții, nu la persoane - să-i facă să-și ceară scuze pentru erorile lor. Nu s-a întîmplat asta. Am urmărit, la diverse emisiuni tv, explicații din care rezulta că de fapt sondatorii n-au greșit și că rezultatele confirmă cifrele avansate de ei. Or, tocmai rezultatele au fost cele care au șubrezit serios credibilitatea sondajelor. Știu că se fac mari presiuni asupra autorilor și că o situație financiară precară îi obligă pe unii dintre ei să cedeze acestor presiuni
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
-o în ședințele Junimii mai operînd modificări. Ediția e creditabilă perfect, facsimilele reproduse la toate scrisorile (excelent executate, restituind pînă și culoarea hîrtiei originalului), atestînd autenticitatea lor. Ca unul care am lucrat pe manuscrisele caietelor eminesciene de la B.A.R. confirm autenticitatea lor. Păcat că nu se poate face pe această ediție o atentă colaționare a calității lecțiunilor. Se putea face aceasta dacă transcrierea tipografică a textelor scrisorilor era fragmentată pe pagini, în așa fel încît textul și pagina facsimilată să
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
lipite parcă de piele, ale unei teatralități răsfățat-demonice, pentru exprimarea inteligentă a unei sensibilități îndurerate. Hamlet iubește și se teme de urmările iubirii, își cenzurează elanurile și interoghează neîncetat raționalitatea unei lumi indiferente, cînd nu este ostilă. Tot ce îl confirmă vine din ceea ce alții nu văd, nu știu sau nu sesizează. E singur, deși îi înțelege pe toți. Prețul apropierii este crima: cînd vrea să comunice cu mama-regină îl ucide pe Polonius și intră astfel în lumea celorlalți, în vîltoarea
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
în care viața fantasmatică s-ar lăsa observată ca geneză, in vitro, chiar artificial mărită". Dacă aceste fantasme sînt în acest sens istorizarea noastră primă, pentru a-l urma tot pe Bellemin-Noël, fantasma ospitalității este o fantasmă a originii, ceea ce confirmă în cu totul alt sens René Scherer, care vede în ospitalitate marca însăși a hominizării. Acel "a fost odată ca niciodată" al poveștii este într-adevăr afirmarea acelui loc paradoxal care ne spune că dintotdeauna "a fost odată ca niciodată
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Menta (tipărită de Marian Popescu la UNITEXT) sau la antrenamentele zilnice oferite trupei (în două rînduri deschise și criticilor - cei de la care maestrului i-ar plăcea să aibă cît mai des ocazia de a învăța cîte ceva!), Andrei Șerban a confirmat ceea ce afirmă mereu: că se consideră nu numai român, ci și cetățean al acestei planete, izbutind să șteargă cu o percutantă eleganță granițele dintre realitate și fabulație, spontan și elaborat, instinctual și cerebral. Relevînd fiecăruia misterul karma - locul geometric al
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
dinMontréal ca pe o misiune de împlinire a chemării umaniște. Ea rămâne de permanență, așa cum sunt profesiunile derivate din medicină. Un survol privind pregătirea teologală a autorului evidențiază o preocupare aparte a lui pentru Istoria Bisericească Universală. Ea s-a confirmat în timp, prin cărți, conferințe și studii, publicate în România, USA, Canada, Anglia, Italia. Primul studiu, în panoplia științifică a preotului Cezar Vasiliu, datează din 1964, și se intitulează Biserica Ortodoxă Finlandeză ultimul înregistrat ș din 2008, Omagiul Sfintelor Marii
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
într-atît încît deloc nu poate fi pusă la îndoială, pentru că revenind mereu, cu insistență, ea devine parcă prezentă, de neclintit, iar tu revii și o privești, sigur fiind că te așteaptă acolo la locul ei. Apoi gîndul care întovărășește totul confirmă că ceea ce vezi va apărea la fel și mîine și poimîine totdeauna la fel. Gîndul acesta face parte din programul "cunoașterii" lumii care asigură invariabilitatea ei aparentă sau cum se mai spune "obiectivitatea" ei. Programul acesta este vital... fără el
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
fel vreodată sau niciodată. Oricum s-ar întîmpla în închipuirile tale va apărea aceeași lume din același program personal. Vei căpăta poate ceea ce ți-ai închipuit, vor fi poate surprize așteptate sau neașteptate, dar oricum toate vor fi primite și confirmate în cadrul aceluiași program de "cunoaștere". Și ce este de fapt această cunoaștere? Un program care cuprinde lucruri prezente și altele închipuite. Și în timpul acesta viața curge înainte fără să ți-o faci cunoscută... adică fără așa-zisa cunoaștere, ca respirația
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
auspiciile rememorării, paradoxal nu a unei experiențe niciodată trăite, ci mai degrabă a uneia intens așteptate, îndrăgostitul este, de fapt, un nostalgic incurabil care privește spre viitor fără a ști că încearcă să recupereze trecutul. Iubirea se afirmă și se confirmă tocmai ca nostalgie, ca redescoperire a unei stări trecute, germinată de un sine aflat în veșnică așteptare, iar apoi conservată de memorie și savurată în închipuire. Dar ce poate să însemne o "amintire a ceea ce n-am trăit"? Memoria iubirii
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
către un cer gol, care n-o poate decît reflecta... Așa cum observa I. Negoițescu, calea lui Nicolae Ionel "este sinuoasă, întortocheată, atît din punct de vedere estetic, cît și spiritual". Am spune că mai curînd din punct de vedere spiritual, confirmînd inaptitudinea pentru misticism a celulei românești. Precum la Arghezi, la Blaga, la Voiculescu, la Maniu, poezia cu temă religioasă a contemporanului nostru se îneacă în erezie și mai cu seamă în predominarea vieții carnale, într-un materialism temperamental. Compensator, acesta
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
proces de eticizare și tehnicizare, ambele efectuate în atelierul rațiunii. În privința primului proces - sporirea motivațiilor morale - este evident că actualmente puterea se legitimează prin superioritate valorică, prin meritocrație și optimizare. Ultimele două secole, al 19-lea și al 20-lea, confirmă acest lucru prin rezultatele pe care le-au avut confruntările istorice dintre puterea feudal-monarhică și cea modern-republicană după 1789 și antagonismul dintre puterea totalitar dictatorială și cea democrat liberală, încheiat în 1989. Montesquieu văzuse clar și exprimase lapidar superioritatea republicii
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
și să-și ceară scuze pentru un comportament intim nepotrivit. Supertehnicizarea produce deci o vulnerabilitate specială, măsurată continuu prin sondaje de opinii, anchete, plebiscite și altele. Teoria recunoașterii. Avatarurile consimțământului Toate aceste schimbări întâmplate la primul pol al puterii - conducătorul - confirmă adevărul tezei potrivit căreia forța derivă dintr-o stare mentală, din credința în superioritatea valorică. Este puternic cel care se crede și mai ales este crezut puternic. Această mentalizare a forței constituie cea mai bună trecere la teoria recunoașterii sau
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
natura recunoașterii, Radbruch remarcă multiplicitatea formelor în care se manifestă aprobarea și dezaprobarea. Aprobarea nu are loc explicit, de la caz la caz, și cu atât mai puțin entuziast - la fiecare plată de impozit, de pildă - ci în general și implicit, confirmând legitimitatea globală a puterii. Consimțământul este susceptibil de grade și metamorfoze. Față de promisiunile puterii, consimțământul rămâne adesea într-un orizont de așteptare (absenții, nedecișii!), față de neîmplinirea lor, se diminuează - scăderea popularității - iar la violarea lor fățișă și dezastruoasă, se răspunde
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
discursului critic românesc de azi, de la Eugenia Tudor Anton, Dumitru Micu, Eugen Simion, N. Steinhardt la Romul Munteanu, I. Negoițescu, C. Regman, Monica Lovinescu, S. Damian, Alex. Ștefănescu ș.a. Unele judecăți ale acestora își mențin valabilitatea, altele n-au fost confirmate de timp, s-au perimat. Sigur, dacă Virgil Sorin ar fi decelat și texte mai puțin laudative și chiar critice, polemice, cartea, inclusiv autorii incluși, n-ar fi avut decât de câștigat. Oricum, dorința medicului psihiatru Virgil Sorin de a
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
cu douăzeci și patru de ani mai în vîrstă, oh sînteți sigur? da, douăzeci și patru, o văduvă veselă matură, care (asigură zvonul) are penibila reputație că ridică coapsa pentru un da sau un nu cu primul venit. Per-fect: unul de-al nostru o confirmă. A văzut cuplul pe o bancă într-un parc. Băiatul mîngîia gîtul femeii, gîtul ei, brațele ei, da-da, fără pudoare. Și chiar, el îi punea un deget în nas pentru a o sîcîi, ah nu, nu, aici bîrfele depășesc
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
cu Alecsandri printre ei, își vor fi îngăduit nespus de multe licențe cu scuză limbii neformate? Heliade Rădulescu a simțit că limba română literară era pe calea cea bună, iar nenumărate din excesele sale strigătoare la cer urmau să fie confirmate de evoluția generală, re-latinizantă. "Și șase legioane/ De diavoli blestemați/ Treceau că turbilioane/ De flăcări infernale,/ Calări toți pe cavale/ Cu perii vulvoiați.// Și mii și mii de spaime/ Veneau din iad râzând/ Pe Mihnea să-l defaime." Urmează trei
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
re-latinizantă. "Și șase legioane/ De diavoli blestemați/ Treceau că turbilioane/ De flăcări infernale,/ Calări toți pe cavale/ Cu perii vulvoiați.// Și mii și mii de spaime/ Veneau din iad râzând/ Pe Mihnea să-l defaime." Urmează trei versuri explicative, care confirmă interdicția postuma a răzbunării, data de vindicativa babă încă de la prima apariție: "fiu-meu în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare". Deci, toata înscenarea contra "tiranului" chemat prin vraja focului are un scop precis: "Căci astfel babă
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
poate de inconsistente la întrebări a căror esență nu par s-o înțeleagă! Cred, de asemenea, că o astfel de întrebare trebuie coroborată cu aceea privitoare la "ținerea zilelor religioase". Doar 58 la sută din intervievați respectă sărbătorile religioase, ceea ce confirmă precaritatea ideii de încredere absolută în Biserică . Cum numai 13 la sută țin postul Paștelui, ca în multe alte cazuri se mizează pe o formă fără fond, prin valorizarea pozitivă a unei situații față de care comportamentul cetățeanului pare a fi
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
bine cunoscute, chiar dacă n-au fost totdeauna înregistrate de dicționare; multe dintre ele au părut probabil prea puțin fixate pentru a fi acceptate de dicționarele generale - și prea uzuale pentru a mai atrage atenția glosarelor argotice. Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulația și le ilustrează capacitatea de adaptare la context, prin variații și substituții. Pentru a descrie situația unor amenințări și a unor represalii lipsite de eficacitate, circulă de mai mulți ani expresia a lua boii (sau caii) de la bicicletă
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
decît să prezinte "o situație"? Umilința, rușinea, mila - gîndindu-te că niște români cu simțul demnității extirpat, pentru nu se știe cîte generații, în loc să-și facă harakiri, ca Vatel, cerșesc la Paris? Supărare pe o realitate? (doi festivaliști parizieni mi-au confirmat că "la Paris e plin de cerșetori români", și că "la Paris românii sînt mai săraci ca africanii")... Nu e vorba de asta; am văzut, la Cannes, un film mișcător despre un cerșetor londonez; se poate face, la fel de bine, un
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
sugerează în același timp trăirea realității "la mîna a doua", un biografism jucat în spiritul poeziilor optzeciste, și se încheie sub semnul acestei ambiguități. Astfel, "promemoria, addenda sentimentală și adevărată (de jure și de facto)" de la sfârșitul cărții pare să confirme și în același timp să răstoarne veridicitatea narațiunii, arătându-ne că substanța palpabilă a romanului este, de fapt, un trompe l'oeil: "1. Vadu Alb = Râu Alb. 2. Coposești - Băiești. 3. Prunești - Mâțești... 10. Ciprian - Daniel. 11. Florin = Daniel. 12
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]