2,168 matches
-
mai îndelungată, faptul că femeia, victimă a unui viol, dorește să se căsătorească cu autorul infracțiunii); să prezinte un aviz medical eliberat de un medic abilitat în acest scop, care să ateste sănătatea femeii și aptitudinea de a avea relații conjugale normale. Dispensa de vârstă se acordă de către comandantul navei, dacă în timpul unei călătorii pe o navă românească, aflată în afara granițelor țării, doi cetățeni români doresc să se căsătorească (art. 8, alin.3 din Legea nr.119/1996). c. Comunicarea reciprocă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
căsătorească, dar care trecând peste acest aspect a declarat căsătoria încheiată; căsătoria fictivă, care s-a încheiat în alt scop decât acela de a întemeia o familie și de se supune statutului legal al căsătoriei, între soți nestabilindu-se raporturi conjugale. Ex.: căsătoria cu victima violului pentru ca autorul să se sustragă de la răspunderea penală. I.3. Impedimente la căsătorie Impedimentele la căsătorie sunt reprezentate acele împrejurări de fapt sau de drept, a căror existență împiedică încheierea căsătoriei. Cu alte cuvinte, ele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
un domeniu vast, reglementat de normele dreptului familiei numai parțial. Efectele personale ale căsătoriei constau în: obligația de fidelitate; obligația de sprijin material; domiciliul soților; numele soților și al copiilor, efectele căsătoriei cu privire la capacitatea de exercițiu; cetățenia soților și îndatoririle conjugale. * Obligația de sprijin moral Conform art.2 C.fam., soții își datorează reciproc sprijin moral, ca o consecință a prieteniei și afecțiunii pe care își întemeiază căsătoria lor. Din categoria îndatoririlor reciproce ale soților 35 impuse de morala conjugală, menționăm
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
îndatoririle conjugale. * Obligația de sprijin moral Conform art.2 C.fam., soții își datorează reciproc sprijin moral, ca o consecință a prieteniei și afecțiunii pe care își întemeiază căsătoria lor. Din categoria îndatoririlor reciproce ale soților 35 impuse de morala conjugală, menționăm: îndatorirea de sinceritate; de a fi răbdători unul cu altul; de a promova buna înțelegere și comunitatea matrimonială de viață; de a se încuraja și stimula reciproc în activitățile lor familiale și profesionale; de a apăra la nevoie cinstea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
alte persoane, nici permanent și nici ocazional și revine, în egală măsură, fiecăruia dintre soți, atât bărbatului cât și femeii, datorându-și reciproc fidelitate, conform principiului monogamiei și principiului egalității dintre sexe. Respectarea obligației de fidelitate 36 și îndeplinirea îndatoririlor conjugale de către aceștia, constituie temeiul prezumției legale de paternitate. Conform prevederilor art.53 alin.1 C.fam. "copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei", iar alin.2 al aceluiași text dispune: "copilul conceput în timpul căsătoriei, însă născut după
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fapt ca ei să aibă domicilii separate 40. Dacă soțul pleacă din locuința comună, indiferent dacă a fost izgonit sau a părăsit-o din propria inițiativă, dar în urma unor conflicte familiale, nu-și pierde dreptul de a reveni în domiciliul conjugal. Comportarea necorespunzătoare în relațiile de familie constând în izgonirea din domiciliul comun, în refuzul de a-l reprimi pe unul dintre soți, de către celălalt soț este sancționată, după caz, penal, contravențional sau civil. Codul penal prevede în art. 305 lit.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
viața celuilalt soț, el nu-și îndeplinește obligațiile, astfel că poate fi evacuat din locuința comună"41. Conduita violentă a unui soț față de membrii de familie, prin fapte ca: privarea de locuință a unui soț, izgonirea celuilalt soț din domiciliul conjugal, refuzul de a-l reintegra în locuință pe acesta, ș.a., pot fi sancționate, după caz, penal, contravențional sau civil. Dispozițiile art.2, lit.s, din Legea nr.61 din 27.I.1991 privind stabilirea unor contravenții de la regulile de conviețuire
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
mai au nume comun. În situația în care soțul adoptat rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu va mai lua numele avut înainte de căsătorie, conform prevederilor art.40, C.fam., ci numele adoptatorului. * Îndatoririle conjugale Această obligație există fie că soții au locuință comună, fie că locuiesc separat. Separația în fapt a soților prezintă interes sub aspect penal în sensul că urmărirea penală nu poate începe pentru adulterul soțului săvârșit în condițiile în care "fapta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
separat. Separația în fapt a soților prezintă interes sub aspect penal în sensul că urmărirea penală nu poate începe pentru adulterul soțului săvârșit în condițiile în care "fapta a fost comisă după îndemnul sau încurajarea celuilalt soț sau dacă viața conjugală era întreruptă în fapt și soții trăiau despărțiți" (art.304, alin.6, C.pen). * Alte relații personale între soți Potrivit principiului deplinei egalități dintre bărbat și femeie, anumite efecte ale căsătoriei nu mai sunt posibile cu privire la raporturile personale dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fiecare dintre soți pentru împlinirea nevoilor obișnuite ale căsniciei c) cheltuielile făcute cu administrarea oricăruia dintre bunurile lor comune 4. Efectele personale ale căsniciei privesc: a) domiciliul soților b) numele c) capacitatea de exercițiu deplină a femeii măritate 5. Îndatoririle conjugale ale soților sunt prevăzute în: a) codul familiei în mod expres b) codul familiei implicit c) codul civil 6. Cetățenia se dobândește prin căsătorie: a) nu b) da c) la cerere 7. Soții hotărăsc în tot ce privește căsătoria: a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
desfacerea căsătoriei și cererea de divorț a unui soț pe motive de sănătate sunt considerate de lege motive temeinice, un rol deosebit de important în stabilirea temeiniciei motivelor revenind jurisprudenței, care a considerat motive temeinice de divorț următoarele situații: > Părăsirea domiciliului conjugal de către unul din soți, atunci când este consecința unor cauze imputabile soțului pârât, care fac viața în comun imposibilă, și refuzul acestuia de a se mai înapoia. Despărțirea în fapt a soților timp îndelungat poate constitui temei de divorț numai dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soți, fără ca instanța să se limiteze la motivele invocate în acțiune, dispunând, când este cazul, din oficiu, efectuarea probelor pe care le va socoti necesare pentru lămurirea situației. Soțul vinovat de separarea în fapt și care a determinat părăsirea domiciliului conjugal de către celălalt soț, nu se poate prevala de această separare, pentru a obține desfacerea căsătoriei. Hotărârea irevocabilă de respingere a acțiunii de divorț între soții despărțiți în fapt are autoritate de lucru judecat într-o nouă acțiune, dacă nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu urma pe soț, când acesta și-a schimbat domiciliul, nu constituie un motiv temeinic de divorț, decât dacă se dovedește că prin aceasta soția a urmărit să nu mai aibă o viață de familie continuă și normală 89; > Infidelitatea conjugală sub forma adulterului. Nu este necesar ca adulterul să fie constatat printr-o hotărâre judecătorească, alta decât cea de divorț, dar în situația în care aceasta există, credem că poate constitui o probă suficientă pentru desfacerea căsătoriei. Chiar dacă se invocă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
considera că această comportare a soției justifică desfacerea căsătoriei 91. Nu constituie motiv temeinic de divorț faptul că neînțelegerile dintre soți n-au fost provocate de comportarea lor, ci din cauza traiului în comun cu alți membri din familie. Neîndeplinirea obligațiilor conjugale chiar în condițiile în care traiul în comun nu a fost întrerupt. Împrejurarea că soțul pârât nu a contribuit la întreținerea gospodăriei nu poate constitui prin ea însăși un motiv temeinic de divorț, deoarece aceasta poate fi rezolvată pe alte
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prin alianță sau afinitate cu rudele soției și invers. Această rudenie artificială nu dă naștere, de regulă, la efecte juridice. În primul rând, soții între ei nu sunt considerați de lege rude, între aceștia se stabilesc relații de afecțiune și conjugale. Rudele prin alianță sau afinitate sunt acele persoane care aparțin familiilor diferite și a căror membri s-au căsătorit între ei. Vom spune că unul dintre soți este rudă afină cu rudele celuilalt soț în condițiile în care celălalt soț
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nulității sau anularea căsătoriei are ca tată pe fostul soț al mamei "dacă a fost conceput în timpul căsătoriei și nașterea a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o noua căsătorie". Prezumția de paternitate are în vedere raporturile conjugale care există între soți în familia monogamă și se bazează pe împrejurarea că în căsătorie, între soți sunt anumite relații intime din care pot rezulta copii. Limitele de aplicare ale acestei prezumții sunt indicate în art.53, alin.1 si
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Se poate constata că "neputința" ca soțul mamei să fie tatăl copilului rezultă din cauze diverse care pot fi împărțite în trei categorii și anume: A ) cauze datorate despărțirii soților și vieții lor separate, când: acesta este dispărut de la domiciliul conjugal de mai mult timp; soțul execută o pedeapsă privată de libertate în perioada de concepere a copilului; plecat în străinătate în interes de serviciu sau privat; soțul este militar în termen și efectuează stagiul militar, precum și în alte situații similare
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de libertate în perioada de concepere a copilului; plecat în străinătate în interes de serviciu sau privat; soțul este militar în termen și efectuează stagiul militar, precum și în alte situații similare care presupun, în mod obiectiv, absența soțului de la domiciliul conjugal în perioada concepției copilului; B) cauze datorate imposibilității fizice de coabitare și procreere, ce poate fi consecința unor boli sau accidente a soțului și care prin expertiză medicală poate determina imposibilitatea soțului de a fi tatăl copilului; C) imposibilitatea morală
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cazul în care părăsirea locuinței comune de către un soț este justificată și aceea în care părăsirea nu este justificată 264. In cazul soților despărțiți în fapt, dar care nu au promovat o acțiune de divorț, se considera că părăsirea domiciliului conjugal fără motive temeinice reprezintă o încălcare a obligației soților de a locui impreună și, ca urmare, soțul vinovat decade din dreptul său de întreținere. Soțul aflat în culpă, indiferent dacă el a părăsit locuința sau a determinat prin comportamentul său
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sunt prezentate mențiunile pe actul căsătoriei în următoarele situații: căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei. 84 În redactarea anterioară, boala unuia dintre soți putea fi invocată ca motiv de divorț numai de către soțul lezat de consecințele maladiei ce afecta viața conjugală, nu și de către soțul bolnav. 85 Vezi și I.P. Filipescu, Tratat . . ., 1998, pp. 229-230; în legătură cu aspectele din practica judiciară în materia divorțului, Legislația familiei . . . p.364-410. 86 În această problemă, Ion P. Filipescu, Tratat . . . 1998, p.230-232. 87 În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aceste relații puteau face imposibilă coabitarea ). 194 Trib. Sub. S. civ. dec. nr 741 din 30.05.1969, în Legislația familiei...p.414. 195 Cauzele obiective constau în: imposibilitatea fizică de a procrea în perioada concepției copilului; absența din domiciliul conjugal sau chiar din țară a soțului în epoca concepției copilului și altele. Cauze subiective cum ar fi: imposibilitatea morală datorată relelor relații dintre soți care: se afla în proces de divorț; s-au denunțat la autorități s.a.m.d. (În
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al acestor personaje feminine este unul care tinde spre dezrobire, spre emancipare, care nu mai este strâns legat de spațiul intim, conjugal, ci își permite chiar și aventura pe tărâmuri necunoscute. Prin discursul târgoveței din Bath, în opera lui Geoffrey Chaucer, sau acela al Ghismondei sau al donnei Philippa în Decameronul, se subliniază nevoia unei reînnoiri a hermeneuticii patriarhale, care să ofere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă, întăresc nevoia eliberării femeii din prizonieratul conjugal, care nu face decât să accentueze dorințele interzise, să exacerbeze sentimentul unei condamnări a firii la un ascetism care nu îi este firesc: „Ia pasărea și pune-o-n colivie/ și apoi cu drag grijește-te să-i fie/ Plăcută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Crane, Alison's Incapacity and Poetic Instability in The Wife of Bath's Tale, p. 20. 340 Ibidem, p. 21. 107 predică, confesiunea femeii se dorește instructivă și demonstrativă pentru soțiile neinițiate în tainele mistificării și ale trădării în spațiul conjugal.341 Este ceea ce s-ar putea numi o predică burlescă, „sermon joyeux”342 sau „sermon for carnival” (predică carnavalescă) 343 . Discursul târgoveței stârnește buna-dispoziție, cu toate că face acuzații grave la adresa misoginismului vremii.344 Dacă bărbaților le place să scrie despre dragoste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pasiunea pentru modă, lipsa oricărei obediențe. 361 Scapă totuși de catalogarea negativă deoarece își recunoaște cu dezinvoltură păcatele, ceea ce o face extrem de plăcută și naturală: i-a pedepsit pe soți, i-a acuzat pe nedrept, nu și-a îndeplinit datoriile conjugale până ce nu a intrat în posesia bunurilor materiale de care dispuneau bărbații din viața ei, i-a înșelat și a conspirat împotriva lor, a fost lacomă și necruțătoare, pasională și vicleană, 357 Ibidem, pp. 212-213. (trad. n.) 358 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]