8,403 matches
-
și impresionistă. Prezența autorului În textul „naturalist” este extrem de importantă: autorul nu studiază fenomenele din afară, ci din interiorul lor, iar „autoritatea” sa provine tocmai din implicarea cât mai profundă. Această implicare trebuie să se reflecte și la nivel stilistic: consemnarea termenilor așa cum apar ei, exprimarea cât mai apropiată de context, reproducerea verbală și emoțională. Redactate de cele mai multe ori la persoana Întâi, studiile calitative permit organizarea materialelor interpretării În jurul persoanei interpretului. Impresiile personale, detaliile subiective și reproducerea participării afective, excluse din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cercetării științifice de metodele cantitative, sunt aici fundamentale. Pentru Van Maanen, practicile reprezentării realității obiective prin vocea subiectivă a cercetătorului sunt instrumente ale „capturării” viului. Pasul următor al descrierii narative se regăsește În transcriere. Realitatea este descrisă prin Însăși scrierea, consemnarea fenomenelor vizibilului. Metoda etnografică se bazează pe observarea și consemnarea continuă a experiențelor, din această acțiune apărând atât metodologia, cât și teoria 1. Consemnarea realității este generată prin participare - iar participarea devine palpabilă prin notele de teren (fieldnotes). Scopul observării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Maanen, practicile reprezentării realității obiective prin vocea subiectivă a cercetătorului sunt instrumente ale „capturării” viului. Pasul următor al descrierii narative se regăsește În transcriere. Realitatea este descrisă prin Însăși scrierea, consemnarea fenomenelor vizibilului. Metoda etnografică se bazează pe observarea și consemnarea continuă a experiențelor, din această acțiune apărând atât metodologia, cât și teoria 1. Consemnarea realității este generată prin participare - iar participarea devine palpabilă prin notele de teren (fieldnotes). Scopul observării etnografice este reconstruirea unei „versiuni” a realității, recrearea prin scris
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
viului. Pasul următor al descrierii narative se regăsește În transcriere. Realitatea este descrisă prin Însăși scrierea, consemnarea fenomenelor vizibilului. Metoda etnografică se bazează pe observarea și consemnarea continuă a experiențelor, din această acțiune apărând atât metodologia, cât și teoria 1. Consemnarea realității este generată prin participare - iar participarea devine palpabilă prin notele de teren (fieldnotes). Scopul observării etnografice este reconstruirea unei „versiuni” a realității, recrearea prin scris a lumii fenomenale (gesturi, cuvinte, context, figuri, expresii, imagini). Transformarea ideilor și a observațiilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scris a lumii fenomenale (gesturi, cuvinte, context, figuri, expresii, imagini). Transformarea ideilor și a observațiilor În forme descriptive, În explicații ale fenomenelor, are o puternică dimensiune stilistică - studiile calitative se bazează În mare măsură pe instrumentele lexicale utilizate de analist. Consemnarea continuă este regula de bază a oricăror studii etnografice, unde scrisul Înseamnă „puterea”, scrisul este cel care declanșează și oferă autoritate cercetătorului, chiar cu riscul asumării scriiturii „proaste”, dar mai ales prin asumarea scrisului În orice condiții 2. Scrierea liberă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ales prin asumarea scrisului În orice condiții 2. Scrierea liberă, ca tehnică de redactare, este una dintre cele mai importante practici În studiile etnografice. Clifford Geertz 3 descria „inscripționarea” drept principalul instrument al descrierii etnografice și al demersului analitic calitativ. Consemnarea exactă a tuturor fenomenelor și transformarea lor implicită În „date”, În materia primă a analizei rămâne tehnica preferată a etnologului. Notațiile „de teren”, consemnările și notele de cercetare constituie o practică fundamentală În orice studiu calitativ. Într-un „inventar” deloc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Clifford Geertz 3 descria „inscripționarea” drept principalul instrument al descrierii etnografice și al demersului analitic calitativ. Consemnarea exactă a tuturor fenomenelor și transformarea lor implicită În „date”, În materia primă a analizei rămâne tehnica preferată a etnologului. Notațiile „de teren”, consemnările și notele de cercetare constituie o practică fundamentală În orice studiu calitativ. Într-un „inventar” deloc exhaustiv, Roger Sanjek 4 descria o varietate amplă de metodologii, de la jurnale și consemnări zilnice până la notițe și reflecții cotidiene sau reacții personale, toate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a analizei rămâne tehnica preferată a etnologului. Notațiile „de teren”, consemnările și notele de cercetare constituie o practică fundamentală În orice studiu calitativ. Într-un „inventar” deloc exhaustiv, Roger Sanjek 4 descria o varietate amplă de metodologii, de la jurnale și consemnări zilnice până la notițe și reflecții cotidiene sau reacții personale, toate aparținând arsenalului cercetătorului imaginilor și imaginarului. Cercetătorul „În-scrie” discursul social 5, Îl face să devină palpabil, Îl aduce din starea sa trecătoare și imponderabilă Într-un plan al consemnării și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și consemnări zilnice până la notițe și reflecții cotidiene sau reacții personale, toate aparținând arsenalului cercetătorului imaginilor și imaginarului. Cercetătorul „În-scrie” discursul social 5, Îl face să devină palpabil, Îl aduce din starea sa trecătoare și imponderabilă Într-un plan al consemnării și reactualizării. Trans-scrierea evenimentelor, personajelor și a faptelor face ca acestea să intre În zona reprezentabilului și le redă circuitului interpretativ. Analiza de discurs este o metodă descriptivă ce presupune reproducerea detaliată a tuturor elementelor specifice, cu maximum de acribie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale antropologiei și etnografiei, În care erau folosite pe scară largă principiile lui Bergson. Acestea erau aplicate - chiar și de Lévi-Strauss - pe grupuri umane studiate altfel decât statistic, respectiv prin introducerea observatorului În mediu și prin utilizarea datelor obținute În urma consemnării cotidiene a realității factuale, direcție care intra sub dimensiunea calitativului. Altă influență importantă vine din psihanaliză. Demersul lui Freud este unul prin excelență calitativ, care presupune că analistul extrage niște valențe teoretice observând și notând „fenomenul”, respectiv obiectul studiat. Prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aici, la Întâlnirile Phantasma, constituie un gest, un act ce ține de metodologia calitativă. Întâlnirile de la Phantasma aparțin categoriei de interpretare În grup Delphi, o categorie a grupului focus. Grupul Delphi este o metodă de analiză a structurilor imaginare prin consemnare și Înregistrare, pe un eșantion care nu este selectat aleatoriu, ci prin niște criterii prestabilite, Încât să dea naștere unui grup de elită, de specialiști ai domeniului. Grupurile Delphi, de exemplu, se aplică foarte mult În cercetările anglo-saxone asupra imaginarului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care sunt rezultatele ce se obțin, În ce se concretizează această cercetare? Doru Pop: În primul rând, ca În toate metodele calitative, primul principiu aplicat În această tehnică este acela al conservării faptelor curente - adică obținerea de notații de teren, consemnări scrise ale evenimentului. Ca și aici, discuțiile sunt Înregistrate, apoi sunt transcrise; În urma transcrierii cineva face o analiză, care intră Într-o bază de date. În urma acestui efort „de notare”, un cercetător contemporan sau dintr-o altă epocă, să zicem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru că acel pas analitic nu se poate face de unul singur. Eu nu Îmi propun și nu mi-ar ajunge o viață Întreagă să fac ceea ce alții fac În mari colective, În grupe specializate de cercetare ș.a.m.d. Doar consemnarea discuțiilor dintr-un grup Delphi are nevoie de 4-5 oameni, pentru că nu poți lucra singur. Imagine și imaginar Nicolae Turcan: Eu vreau să-mi clarific niște lucruri. Păstrând distincția pe care o făcea Corin Braga Între imaginar și imagine, mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
românilor văzute de românii Înșiși, rezultate din interpretarea unor documente de epocă. Care este avantajul folosirii acestor metode? E puțin probabil ca un cercetător să mai poată face un focus grup cu niște români care au decedat. Demersul prin care consemnările de epocă despre obiceiurile românești, să zicem un studiu despre cum s-au turcit românii În secolul al XVIII-lea, despre reprezentările de sine, analiza făcută pe aceste texte originale pentru a extrage niște concluzii despre mentalul colectiv din acea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În utilizarea acestei metafore a vizualului, am putea spune: idealul unui limbaj de o transparență absolută (cuvintele ca un mediu absolut neutru Între noi și lucruri, prin care lumea să poată fi contemplată așa cum este ea) este părăsit aici În favoarea consemnării unei stări de fapt: cuvintele unei limbi au o opacitate a lor. Prin ele lucrurile nu se văd niciodată exact așa cum ele sunt, și nici subiectul nu le poate spune exact așa cum (crede el) le simte. De fiecare dată când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
puțin, scenarii ale Împotrivirii), ci În Întinsa subterană care devenise țara, această diaristică propune cea mai densă reprezentare comunitară cotidiană din „deceniul satanic”2. Cum, Însă, În termenii Gabrielei Adameșteanu, „la acea vreme, «cotidianul» intrase deja În zona interzisă”3, consemnarea realității imediate era primejdioasă. Dacă unii diariști și-au luat măsuri de prevedere, punându-și la adăpost caietele, alții au plătit pentru ușurința cu care le-au păstrat. Este cazul Tiei Șerbănescu, căreia, În 1988, i se confiscă pe aeroport
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Priveliști (1928) - predomină încercările de autodefinire și autosituare a eului liric în lume, având ca principală marcă a identității durerea, o durere fără cauze concrete, explicite, care e un fel de a doua natură și duce la o alienare specifică. Consemnarea unor aspecte exterioare devine un simplu cadru fizic pentru localizarea unui suflet iremediabil bolnav, revelând prin contrast suferința personală, care îl opune existenței generale. Împietrit, „tot mai pierdut în durere”, el simte că totul îi este străin, că se face
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
personalități (Iosif Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul „Revistă lunară de cultură”, adună în colegiul de redacție mai vechi colaboratori, precum George Bota, Emil Isac
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
din Iași (1961-1966). Este secretar literar la Teatrul „V. Alecsandri” din Iași (1966-1984), apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală a Universității Politehnice din București (1985-1999). Debutează cu un articol în „Amfiteatru” (1965). Publică reportaje, interviuri, anchete sociale, cronici dramatice, note și consemnări, articole teoretice, recenzii în diverse reviste. Debutează editorial în 1969, cu volumul Prințul nisipurilor, care include mai multe „povestiri de noapte”. Urmează alte două cărți, Visând la California (1977) și Audiență de noapte (1983). Atmosfera nu se schimbă de la un
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
este invitat la Miliție sau la Securitate ca să fie descusut în legătură cu biografia sa. Mai târziu, spre sfârșitul anului 1981, se ivește un alt motiv de părăsire a însemnărilor din jurnal, și anume ideea că, oricât ar fi de sistematic în consemnarea realității, diaristul nu va putea să dea seama decât în mică măsură asupra epocii, totul devenind „monstruos și absurd”. Își notează totuși gânduri, reflecții, experiențe, dar nu mai face din aceasta un oficiu zilnic. Acum lecturile sale preferate sunt jurnalele
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
cu anemone până la memorialistica romanescă din Cuibul de barză (2003), denotă existența unei viziuni edificate progresiv și armonios, la un nivel valoric insuficient observat de critică, cel puțin pentru primele cărți. Deși nu i s-a ignorat originalitatea, în timp consemnările critice lasă impresia unor lecturi doar condescendente, amabile. Fapt semnificativ, comentarii aplicate, substanțiale și nuanțate vin din partea unui coleg de breaslă, prozatorul Sorin Titel, observator atent al metamorfozelor parcurse de proza lui M. în anii ’70-’80. Dacă în câteva
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
și a stărilor de confesiune, dar și a temelor momentului (drama războiului). Volumele care au urmat, după o lungă tăcere editorială, începând cu Fântâni (1969), confirmă acest tip de sensibilitate, îmbogățită pe parcurs cu notația naturistă și, în genere, cu consemnarea, de regulă eliptică și sincopată, a unor fragmente de real, împinse însă spre sensuri ce-l transcend. Maniera frecventă este aceea prezentă în Efemeridă (din Stampe fragile, 1970), unde notației îi urmează, în finalul poemului, transferul în irealitatea senzorială: „O
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
Întâlniri, București, 1997; În istorie, în politică, în literatură, București, 1997; Reveniri, restituiri, revizuiri, București, 1999; Pro libertate, București, 1999; Confesiuni împotrivă, București, 2000; Alte întâlniri, București, 2000; În treacăt, văzând, reflectând, Târgoviște, 2001; O altă scrisoare pierdută, București, 2002; Consemnări în curs și la fine, Târgoviște, 2002; Alte reveniri, restituiri, revizuiri, București, 2003; Tot pentru libertate, București, 2003. Ediții: V. A. Urechiă, Scrieri literare, pref. edit., București, 1976; Pompiliu Eliade, Ce este literatura?, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; E. Lovinescu, Opere
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
premergători celui de-al doilea război mondial. Însemnările din Castele în Spania (1946) revin la metoda încercată cu succes în Pe marginea epopeei, punând laolaltă într-un text doar aparent fragmentat reminiscențe, pagini de jurnal, încercări dramatice în cheie pirandelliană, consemnări diverse, izvorâte din contemplarea actualității, adnotări pe marginea cărților, articole ș.a. H. se dovedește și aici, ca și în culegerea de aforisme intitulată Confidențe (1940), un analist lucid și obiectiv al epocii sale și al oamenilor pe care i-a
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
Lovinescu are în fiecare număr relatări, reflecții morale sau medalioane: Intrarea triumfală a Regelui în capitală, Pe spada de onoare a lui Berthelot, Unirea tuturor românilor, Regina, Generalul Averescu, Linia Siretului, Carpații etc. Rubrica „Documentele vremei”, grupând mărturii documentare sau consemnări de evenimente, este susținută de N. Davidescu (Amintiri din Bulgaria, Suveranii în Ardeal), George Cornea (Luptele de la Jiu), Radu Cosmin (Pe câmpul bătăliei de la Mărășești, Budapesta sub comunism) și, din nou, de E. Lovinescu (Revoluția din Germania, Românii din Ungaria
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]