1,241 matches
-
face prin orice mijloace și că e legitim să-l faci, indiferent de morală, și de costurile pe termen lung, atunci, oricât aș fi de apropiat de principiile liberale, simt imediat furnicături social-democrate și cer, vorba domnului Andrei Pleșu, "un conservatorism cuviincios". Liberal convins (mai ales după ce i se promisese șefia ICR-ului), domnul Tănase este astăzi perceput, poate în mod nedrept, mai mult ca un bun administrator al oportunităților în perioade tulburi decât ca un om de carte, contrar calităților
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
decent, România literară. Însă reflexul de a tezauriza aceste valori, așa cum cu finețe observa Cătălin Ștefănescu, era nu numai o formă de supraviețuire onorabilă, ci și un mod de a depăși analfabetismul cultural la care propaganda ne îndemna activ. Deși conservatorismul care a decurs de aici (sesizabil, după cum cu îndreptățire observa conferențiarul, atât în atitudinea snoabă care ne îndeamnă să facem paradă de referințele culturale în loc să degustăm, relaxați, jazz-ul ca atare, cât și în lipsa de deschidere către formele noi de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
promovate de diferitele administrații americane, în privința problematicii Orientului Mijlociu, rezultă o oarecare liniaritate dacă avem în vedere diversitatea și specificitatea contextelor istorice în care acestea au fost elaborate. Aș putea spune că există o consecventă (cu unele excepții) sau chiar conservatorism în legătură cu principiile care au stat la baza diferitelor doctrine 928 consacrate soluționării conflictului din Orientul Mijlociu. Toate doctrinele au în comun un principiu fundamental care face referire la perspectiva instaurării unei păci în regiune bazate pe coexistența celor două state (israelian
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
afaceri, finanțări de proiecte, activități mixte de cercetare și producție etc.). Mediul de afaceri se caracterizează prin concurență, risc, complexitate, dar mai ales prin dinamism; câștigarea unor noi piețe sau menținerea avantajului competitiv nu se mai poate baza numai pe conservatorism, tradiție, experiență, ci presupune planuri și strategii de maximă eficiență, pentru a identifica posibilitățile de obținere a unei superiorități concurențiale de durată. Și în țara noastră alocarea unor sume de bani pentru finanțarea anumitor activități se face pe baza proiectelor
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
cont de anumite rigori ale expresivității literare. Din păcate, jurnalul nu poate ființa În afara unui limbaj preexistent (chiar dacă există destule Încercări de a ține jurnalul Într-un „limbaj cifrat”). La rândul său, limbajul va imprima o anumită rigoare, un anumit conservatorism și un tip de expresivitate ce decurg din Însăși natura „cuvintelor tribului”. Particularizarea, individualizarea se produc tocmai prin recursul salvator la organizarea intimă a spațiului confesiv. În concluzie, e greu de admis identitatea dintre limbajul intimității și stilul scriiturii. Relația
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
iar limba și limbajul favorizează sub toate aspectele înlăturarea acestui fenomen, cât și al regresului învățământului. Formarea personalității copilului are loc în cadrul unui proces complex de asimilare a experienței social-istorice a omenirii, într-un climat de luptă împotriva rutinei și conservatorismului, prin participarea lui conștientă în procesul învățării. Dificultăți în desfășurarea procesului de educare și învățare Motto: Învățarea cuprinde achiziționarea și practicarea de noi metodologii, noi atitudini și noi valori necesare pentru a trăi într-o lume în continuă schimbare. (Mircea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți 1. Definind ideologia în această manieră generală, am în vedere, totuși, și existența ideologiilor particulare, cele pe care modernitatea politică le-a lansat în termenii "ismelor": liberalism, conservatorism și socialism, preum și dezvoltările ulterioare ale acestora. Intenționez ca, pe parcursul primului capitol al lucrării, să creionez princialele atribute ale ideologiei, de o manieră care să permită ulterior o abordare a conceptului în sensul pozitiv pe care i-l atribui
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a capitolului este, practic, o incursiune dinspre sensul geeral al termenului înspre cel particular. După prezentarea ideologiei ca produs al modernității politice, mă interesează să subliniez prezența particulară a ideologiilor, adică a unor modele epistemico-politice care, sub numele de liberalism, conservatorism și socialism au contribuit decisiv la configurarea unei realități sociale și politice ai cărei moștenitori suntem, precum și la modul în care noi, cei de astăzi, ne raportăm la această realitate. Capitolul inițial se încheie cu o secțiune în care pun
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
semnificații, subliniind caracteristicile acestui tip de demers științific. Capitolul final al cursului vizează trecerea de la planul normativ al aborării ideologiei la modul general la cel empiric, în măsura în care intenția mea este aceea de a "inspecta" coordonatele principalelor ideologii ale modernității (liberalismul, conservatorismul și socialismul), precum și pe acelea ale unor ideologii pe care le putem denumi "sintetice" și care s-au conturat pe parcursul secolului al XX-lea (este vorba despre crești-democrație, despre ideologiile totalitare și despre cele contemporane). Înainte însă de a purcede
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologiei Capitolul I Coordonate normative ale ideologiei > În acest capitol 15 veți parcurge următoarele teme: * Cele trei concepții referitoare la relația dintre ideologie, societate și politică: concepția negativă, concepția neutră și concepția pozitivă. * Ideologia ca produs al modernității politice. * Liberalismul, conservatorismul și socialismul văzute ca modele politico-epistemice care au contribuit la configurarea realității sociale și politice. * Utilizarea conceptului de ideologie ca instrument analitic. * Calitatea ideologiei de liant al cooperării sociale. * Raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. > Concepte cheie: concepție negativă, concepție
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
au contribuit la configurarea realității sociale și politice. * Utilizarea conceptului de ideologie ca instrument analitic. * Calitatea ideologiei de liant al cooperării sociale. * Raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. > Concepte cheie: concepție negativă, concepție neutră, concepție pozitivă, legitimare, modernitate, ideologii, liberalism, conservatorism, socialism, model politico-epistemic, cooperare socio-politică, dominație. > Autori: Paul Ricoeur, Darren Langdridge, Robert C. Tucker, Ehud Sprinzak, Györg Markus, Dorothy E. Smith, Quentin Skinner, Alan Scott, Karl Mannheim, Jeremy Rayner, Peter L. Berger, Thomas Luckmann, Clifford Geertz, Marcelo Dascal, Ora Gruengard
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
grație unei directe conexiuni cu realitățile socio-istorice ale unei anumite epoci. În sensul acesta, cred că modernitatea reprezintă o epocă în care fermentul ideologic se regăsește particularizat 44 în diferite modele politice, așa cum sunt cele cunoscute sub denumirile de liberalism, conservatorism și socialism. Înainte de a lua, însă, în discuție, aceste expresii ale modernității, trebuie să punem sub lupă ideea potrivit căreia există o relație indisolubilă între manifestările ideologice și cele epistemologice, între climatul socio-politic și formele de cunoaștere dintr-o anumită
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în pofida misiunii universaliste pe care a anunțat-o Aufklärung-ul, particularitățile diverse ideologic ale epocii moderne au contribuit, de pe aliniamente diferite, la apariția unor tipuri specifice de cunoaștere socio-politică. Din punctul meu de vedere, cele trei ideologii politice ale modernității liberalismul, conservatorismul și socialismul se plasează în câte o epistemă specifică, pe care o influențează, producând expresii ideologice ale cunoașterii sociale și politice și contribuind, astfel, la schimbarea societală. În sens invers, schimbarea societală lucrează asupra formelor cunoașterii sociale și politice, inducând
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
aceea a mitologiei politice 49. De altfel, pentru a răspunde provocărilor postmodernității, care abordează ideologiile particulare născute în modernitate ca pe niște metanarațiuni "lichefiate", acestea trebuie să se reinventeze. O cale de urmat în acest sens ar fi ca liberalismul, conservatorismul și socialismul să se elibereze de balastul utopic și mitologic, altfel spus, de "fantasmele politice" pe care le-au anunțat în discursul lor doctrinar, și să-și asume un statut pur ideologic 50. Pentru liberalism, un exemplu de "fantasmă" pare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
vedere, ideea statului minimal, deși este cert că exercițiile de limitare a puterii guvernamentale, pentru care argumentează și astăzi liberalii, sunt demne de luat în considerare, inclusiv din perspectiva periculozității subordonării descoperirilor științifice unor ignobile scopuri politice sau militare. b) Conservatorismul ca model politico-epistemic În ceea ce privește cea de a doua mare ideologie a modernității, și anume conservatorismul (ca și epistema care îi este proprie), aici problema cunoașterii este discutată în mod explicit, dată fiind regăsirea resurselor sale intelectuale în filosofia empiristă britanică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care argumentează și astăzi liberalii, sunt demne de luat în considerare, inclusiv din perspectiva periculozității subordonării descoperirilor științifice unor ignobile scopuri politice sau militare. b) Conservatorismul ca model politico-epistemic În ceea ce privește cea de a doua mare ideologie a modernității, și anume conservatorismul (ca și epistema care îi este proprie), aici problema cunoașterii este discutată în mod explicit, dată fiind regăsirea resurselor sale intelectuale în filosofia empiristă britanică. Deloc întâmplător, și teoreticienii politici contemporani care se înscriu în această epistemă insistă asupra diferenței
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de vedere al fundamentelor sale epistemologice, aceasta împărtășește o bună doză de raționalism cu liberalismul continental așa cum apare acesta din urmă în, spre exemplu, scrierile lui Rousseau sau Kant și că se situează în deplină contradicție cu principiile gnoseologice ale conservatorismului. Deloc întâmplător, în plan politic există și astăzi o anumită afinitate între ideile liberale și cele socialiste, pe când între conservatorism și socialism punctele de legătură sunt, practic, inexistente. În evoluția sa ideologică, începând cu socialismul utopic, continuând cu socialismul marxist
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
urmă în, spre exemplu, scrierile lui Rousseau sau Kant și că se situează în deplină contradicție cu principiile gnoseologice ale conservatorismului. Deloc întâmplător, în plan politic există și astăzi o anumită afinitate între ideile liberale și cele socialiste, pe când între conservatorism și socialism punctele de legătură sunt, practic, inexistente. În evoluția sa ideologică, începând cu socialismul utopic, continuând cu socialismul marxist, supranumit "științific", trecând prin cel "revizionist" al lui Bernstein și ajungând până la social-democrația contemporană, acest corpus de idei a cunoscut
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
deciziile politice cu privire la descoperirile științifice și controlul referitor la scopurile în care acestea sunt utilizate devin aspecte ce pot fi atribuite și acestei ideologii, în măsura în care, desigur, același tip de contribuție este remarcabilă și în cazul liberalismului sau în acela al conservatorismului. 3. Reinventarea ideologiei în epoca noastră Definiția ideologiei pe care am redat-o în partea introductivă a acestui studiu permite, în opinia mea, deschideri ulterioare către analiza empirică a modului în care diferitele expresii particulare ale acesteia au contribuit, din
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
direcție, integrarea în comunitatea democratică implicând educarea membrilor acesteia într-un spirit al toleranței, consensului și compromisului rezonabil. Întrebări și exerciții: * Prezentați concepția negativă asupra ideologiei. * Prezentați concepția neutră asupra ideologiei. * Prezentați concepția pozitivă asupra ideologiei. * Liberalismul ca model politico-epistemic. * Conservatorismul ca model politico-epistemic. * Socialismul ca model politico-epistemic. * Analiza ideologică văzută ca instrument de cercetare a realității sociale și politice. * Analizați modul în care ideologia generează forme de cooperare social și politică. * Prezentați raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. Capitolul II
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
particulare, judecate în termenii "ismelor". Câtă vreme scopul acestui text este cel de a delimita contextul general în care să poată fi subliniate fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale, maniera în care, în evoluția lor, ideologiile particulare ale modernității (precum liberalismul, conservatorismul ori socialismul) au instituit, la rându-le, diferite tipuri de realitate socială nu mă preocupă aici. Cea de a doua secțiune urmărește să reflecte modul în care înțelesul social este construit ideologic. Invoc, aici, funcția pe care o consider determinantă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
căreia ideologia însăși își poate exercita funcția de integrare-identitate. Dincolo de aceasta, rămâne o realitate faptul că există interpretări diferite, la nivelul ideologiilor particulare, cu privire la realitatea socială (problema raporturilor dintre stat și domeniul economic este, spre exemplu, diferit interpretat de către liberalism, conservatorism și, respectiv, socialism), dar o asemenea situație nu anulează existența unor convenții ideologice a căror prezență garantează, în contextul unei societăți democratice, inclusiv posibilitatea consensului relativ la politicile publice între grupurile ideologice aflate în competiție procedurală. Rămâne, de asemenea, o realitate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologia oferă condițiile necesare pentru comprehensiunea realității sociale de către membrii unei colectivități organizate. * Ce înseamnă cunoaștere socială în epoca noastră? Capitolul III Dimensiunile teoretice ale ideologiilor particulare > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Coordonatele principalelor ideologii ale modernității: liberalism, conservatorism, socialism. * Coordonatele ideologiilor "sintetice" conturate pe parcursul secolului al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologiilor "sintetice" conturate pe parcursul secolului al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții morale, socialism, socialism utopic, socialism marxist, lupta de clasă, relații de clasă, dictatura proletariatului, comunism, creștin-democrație, autoritarism, totalitarism, autoritate, putere politică, ideologie fascistă, ideologie nazistă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
politice, sugerând astfel că tot ceea ce este uman paote fi îmbunătățit. 2. Coordonate ale ideologiei conservatoare Filosoful politic britanic Robert Nisbet definește ideologia conservatoare sub forma unui regim tradițional de stări. Tradiția este cea care ghidează întregul parcurs intelectual al conservatorismului, un fapt ușor de recunoscut dacă avem în vedere că discutăm despre o ideologie prin excelență britanică. Tradiția nu recunoaște egalitatea promovată de liberali, chiar și atunci când este vorba numai despre o egalitate în ceea ce privește șansele de a intra în competiția
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]