1,866 matches
-
contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin imposibilitatea emisiei consonantice, vorbirea copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51; p.6). Afectarea consoanelor la copilul rhinolalic se găsește într-un procent de 68,96% raportat la totalul consoanelor din textul analizat și a vocalelor într-un procent de numai 21,46 %. (Folosind
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51; p.6). Afectarea consoanelor la copilul rhinolalic se găsește într-un procent de 68,96% raportat la totalul consoanelor din textul analizat și a vocalelor într-un procent de numai 21,46 %. (Folosind și alte metode de studiu s-au obținut procente asemănătoare - vezi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51; p.6). Afectarea consoanelor la copilul rhinolalic se găsește într-un procent de 68,96% raportat la totalul consoanelor din textul analizat și a vocalelor într-un procent de numai 21,46 %. (Folosind și alte metode de studiu s-au obținut procente asemănătoare - vezi Capitolul V). Afectarea în mai mică măsură a vocalelor, conferă vorbirii rhinolalice un cuantum de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de noi scaun, de francezi chais, de englezi stuhl, simboluri arbitrar asociate obiectelor și însușite prin învățare. Rhinolalicul schimbă structura fonetică a acestui cuvânt - nu arbitrar, ci nevoit de starea lui anatomo-fiziologică, în hann sau nann, nefiindu-i accesibilă pronunția consoanelor s, c. Ansamblul de simboluri și reguli sunt însă utilizate convențional și nu arbitrar. Folosirea altor simboluri decât cele impuse îi izolează pe rhinolalici de restul comunității. Vorbirea rhinolalică deformează formal aceste simboluri care nu mai corespund cerințelor comunicării. Discriminarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de neinteligibilitate a mesajului transmis. Probabilitățile opoziționale distinctive se restrâng, ceea ce duce la dificultăți în decodare. De pildă subiectul M. A. în vârstă de 3 ani și 6 luni, cu despicătură posterioară completă, operată, restrânge aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a mesajului transmis. Probabilitățile opoziționale distinctive se restrâng, ceea ce duce la dificultăți în decodare. De pildă subiectul M. A. în vârstă de 3 ani și 6 luni, cu despicătură posterioară completă, operată, restrânge aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile deși operația a dat un văl funcțional. Subiectul O. S. în vârstă de 6 ani, cu despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile deși operația a dat un văl funcțional. Subiectul O. S. în vârstă de 6 ani, cu despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană este pronunțat hană, pană
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
stimuli de ordin verbal care pot declanșa pe baza unor asociații prealabile un lanț de reacții în natura stereotipiilor dinamice”. (173; p.160-161). Copilul rhinolalic nu poate respecta sistematizările existente în planul sonor al limbii, în organizarea fonemelor vocale și consoane, fenomen concomitent în apariția și dezvoltarea sistemului fonematic, în procesul complex de achiziție a limbajului. Conform legii lui Schultz citat de Martinet (108; p.264-265), a celui mai mic efort fiziologic, achiziția fonematică evoluează de la foneme labiale către cele care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune, dar care sunt emise de buze, organele cele mai mobile ale rostirii, la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei (131). Copilul cu despicătură emite fără efort consoanele nasale, aspirate h și lichida l, dificultățile crescând odată cu emisia consoanelor labiale exploziv linguo-palatale, linguo-dentale și linguo-velare, unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazul defectelor întinse ale buzei și maxilarului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dar care sunt emise de buze, organele cele mai mobile ale rostirii, la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei (131). Copilul cu despicătură emite fără efort consoanele nasale, aspirate h și lichida l, dificultățile crescând odată cu emisia consoanelor labiale exploziv linguo-palatale, linguo-dentale și linguo-velare, unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazul defectelor întinse ale buzei și maxilarului, după cum reiese din cercetările autoarei (192; pp. 84). Fonemul ca unitate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonem, înregistrându-se 27.000 situații fonetice obținute cu privire la cele două posibilități de rostire : corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și frecvența demonstrată de alți autori pentru limba franceză, rusă, cehă și engleză în cazul aceleași logopatii (vezi grafic 19). Am acordat o atenție deosebită
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și frecvența demonstrată de alți autori pentru limba franceză, rusă, cehă și engleză în cazul aceleași logopatii (vezi grafic 19). Am acordat o atenție deosebită raportului cantitativ al unităților vocale-consoane în funcție de forma despicăturii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
calculul „entropiei” și al „gradului de organizare și Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 158 progres” (213; p.20-30), al sistemului fonemic în condițiile patologiei velare de origine congenitală. 5.2.a) Deși în majoritatea dislaliilor sunt afectate numai consoanele și foarte rar vocalele, despicăturile congenitale de buză și văl palatin modifică totuși și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i” este alterată în 36
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mm modificări patologice în vorbire, iar Luchsinger spune că la un interval de 1 mm apare timbrul nazal care se poate plasa totuși în limitele normalului (106), Biebendt (1909) a măsurat experimental presiunile de închidere ale vălului pentru vocale și consoane, găsind de exemplu pentru a - 38,2 mm Hg, pentru I - 41,2 mm Hg, pentru e și u - 41,5 mm Hg, pentru o - 42,2 mm Hg, pentru v - 51,3 mm Hg și pentru c - 200 mm
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
radiologic în teleradiografii de profil cu substanță de contrast la cazuri normale și patologice. Cu ajutorul filmelor se poate vedea spațiul dintre peretele posterior al faringelui și vălul palatin, punând în evidență astfel închiderea velofaringiană atât în vocale cât și în consoane. 5.2. b) În ceea ce privește emisia consonantică s-a extras din datele intabelate frecvența dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin dislalică în despicăturile parțiale ca în cele totale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
70%. Fonema „r” este mai puțin dislalică în despicăturile parțiale ca în cele totale, dificultățile începând să crească odată cu fonema „v” până la 49% și respectiv, 51% în cele două forme anatomice și scad brusc până la 14% în ambele forme pentru consoana l, la 12% pentru h, la 5% pentru m și la 4 % pentru n. După cum reiese din grafic, forma despicăturii nu imprimă diferențe sensibile fonetismului, aproximativ paralel de la s la r cu mici diferențe procentuale și într-un paralelism perfect
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicăturii nu imprimă diferențe sensibile fonetismului, aproximativ paralel de la s la r cu mici diferențe procentuale și într-un paralelism perfect de la r la n ceea ce reflectă de fapt caracteristicile vorbirii rhinolalice în care suportul de emisie verbală îl formează consoanele aspirate, lichide și nasale. De acest fapt trebuie să se țină seama în întocmirea metodologiei de corectare prin aplicarea principiului de la ușor la greu, de la simplu la complex, de la ceea ce copilul știe spre ceea ce nu știe. De asemenea, ne este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe de altă parte, de actele compensatorii care agravează și mai mult tulburarea de emitere a codului lingvistic specific. Apar astfel următoarele categorii de erori: omisiuni, înlocuiri, suflu nasal, sigmatisme. - Fenomenul de omisiune se manifestă prin absența totală a unei consoane dintr-un anume cuvânt fără vreo încercare de simulare, suflare nasală sau laringeală, astfel: cuvântul apă este pronunțat a-a, cuvântul tata este pronunțat -a-a, cuvântul cană este pronunțat -ană, cuvântul sanie este pronunțat -anie, ș.a.m.d. - În fenomenul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
t” și „d” cu „r” sau „b” cu „p”, „d” cu „t”, „g” cu „c”, astfel: cuvântul apa este pronunțat ama, cuvântul tata este pronunțat ana, cuvăntul sanie este pronunțat hanie sau tanie etc. - Fenomenul de suflu nasal include toate consoanele suflate nasal, sforăite nasal, dar care păstrează într-o oarecare măsură punctul normal de articulare, peste care se suprapune o mare cantitate de deperdiție nasală. - În grupa sigmatismelor au fost incluse consoanele siflante și șuierate pronunțate într-o formă sigmatică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tanie etc. - Fenomenul de suflu nasal include toate consoanele suflate nasal, sforăite nasal, dar care păstrează într-o oarecare măsură punctul normal de articulare, peste care se suprapune o mare cantitate de deperdiție nasală. - În grupa sigmatismelor au fost incluse consoanele siflante și șuierate pronunțate într-o formă sigmatică: nasal, laringeal, palatal velar, interdental, stridens, adental, latero-lingual etc. Iată valoarea procentuală a acestor forme de erori comparativ în cele două forme de malformații ale tractului vocal supra-laringeal (tabel 16). Cea mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]