81,338 matches
-
un diavol îmbrăcat în alb/ înconjurat de animale blînde ridici o mînă deasupra celeilalte/ și desenezi un cerc de lumină/ în cerc efigia unui rege" (Ghearele leului care nu mai fărîmițează). Aplicată asupra ființei umane, această violență declanșatoare de libertate constă în capacitatea ei de metamorfoză. Adică în putința de-a schimba identitatea omului. Masca, deghizarea, toată gama de disimulări, alcătuiește o modalitate spectaculară pe care autorul lui Geraldine o manevrează cu spor. Din sentimentul că o persoană cu o altă
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
nu produce în istorie mai mult sau mai puțin de o frîntură de sens. Sau, din neatenție, de obicei ne scapă. Neverosimil și cuminte universul artistic din Îngerul venețian aplică unei tematizări succinte o pluralitate de semnificații a căror unitate constă nu atît în discurs cît în imagine. Ion V. Strătescu, Îngerul venețian, Casa Editorială Odeon, București, 2000, 368 pag., f. preț.
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
a treia idee falsă despre patriotism și anume aceea că românii n-au pereche, sînt cei mai viteji și mai cinstiți, n-au cucerit niciodată pe alții și s-au zbătut singuri în bătaia tuturor vînturilor istoriei. Eroarea educativă nu constă atît în emfază (oarecare emfază, mai ales la cei mici, e necesară), cît în absolutizare. Lumea modernă este relativă și pluralistă. Acest patriotism bazat pe excludere și pe unicități este incompatibil cu dorința de integrare europeană și de cooperare cu
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
eventualitatea că ar trebui să ia locul puterii interne. Cu alte cuvinte, la noi e mai ușor să faci alt partid sau să migrezi la alt partid decât să îți aștepți momentul favorabil în partidul în care ești cineva. Rezultatul constă într-o sumedenie de partide mici conduse de personalități și nici un partid mare cu o ofertă de personalități pe măsură. Mult mai grav e însă faptul că partidele "mari", cu sau fără ghilimele, nu se pot acomoda unele, cu mesajele
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
decenii în mijlocul vieții literare. Nu ca un pontif al ei, dar, oricum, ca un observator bine plasat. Mulți scriitori îi sunt prieteni lui Gabriel Dimisianu, fără însă ca aceasta să aibă vreo influență asupra actului critic. Decât, poate, una benefică, constând în mărirea gradului de înțelegere a operei prin simpatie. Arta de prozator a criticului întregul volum se citește cu interes, însă ultima secvență este de-a dreptul cuceritoare. Ea cuprinde nesperate pagini de memorialistică. Nesperate, pentru că Gabriel Dimisianu are reputația
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
ambii poli ai relației, cărora li se aplică însă în mod diferit: poruncitorului în diateză activă, - el trebuie să facă dreptatea, și condușilor în diateză pasivă: cererile lor trebuie să fie îndreptățite. Cea mai importantă consecință a legitimării prin justiție constă în dignificarea celor care comandă, dar mai ales a celor care ascultă și execută. Aceștia dobândesc un fel de prioritate logică și valorică: declanșează, prin nevoile și revendicările lor, mecanismele puterii; devin, în cazul reformei, destinatarul acțiunilor autorității și, în
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
rezervate anterior polului individual, șefului: originea divină (Vox populi vox Dei) și obligativitatea necondiționată ("s-a hotărât în unanimitate"), la care se adaugă argumentul ambiguu al numărului: "proști, dar mulți". Cea mai gravă obiecție care s-a adus acestei teorii constă în aceea că recunoașterea are un caracter dizolvant, destructiv. A condiționa autoritatea și ordinele conducătorului de bunăvoința sau bunul plac al condușilor ar însemna a anula însăși ideea de obligație și de ordine. Radbruch răspunde că, în acest caz de
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
al diferențelor poate fi definit în diferite feluri: ca sporirea umanității din om, ca fericirea meritată prin virtute, ca progres și desăvârșire în creație de valori etc. Primejdiile noi care sfidează dinlăuntru și din afară democrația în curs de mondializare constau în: a) terorismul cu sau fără cauză (angry men), cu efecte previzibile sau paradoxale (efectul Stockholm - victima îndrăgostită de călău) și b) fundamentalismul nu numai islamic, mistic și fanatic, susceptibil de a deveni putere ocultă, organizație subterană greu de atins
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
este mereu prezentă: "...muzica este sora geamănă a lui Jim, umbra sufletului său, un fel de perpetuu martor. Oriunde s-ar duce și de oriunde ar veni, muzica este acolo pentru a-l preceda sau a-l urma. Misiunea ei constă în a inunda munca, moleculă cu moleculă, stare cu stare, ritm cu ritm." (p. 30). Subiectul cărții pe care o scrie Dominique Rolin nu este un secret însă pentru Jim, obiectul adorației de-o viață, calm, liniștit, care găsește situația
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
clasa a VIII, în prag de capacitate, a fost învățat la lecțiile de română că "Eminescu nu a fost recunoscut și apreciat la adevărata lui valoare nici de contemporanii săi, și mai mult ca oricînd astăzi". Nu știm în ce constau - în afara paginilor de manual - lecturile acestui băiat de 14 ani, încurajat să se indigneze împotriva "vocilor care-l critică vehement pe marele poet", dar profesorii care au avizat publicarea compunerii puteau sesiza confuzia de clișee din mintea lui, dacă nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
materia în sine nu e rea, căci ea constituie suportul formei, inspiră forma). Ca atare, era deja o reacție la platonism... ...e vorba despre eidos (esența) sau forma și materia - elementele constitutive ale devenirii... Al doilea aport al lui Aristotel constă în aceea că el consideră că artistul procedează aidoma naturii: natura creează, imită, iar artistul imită natura producând obiecte. ...conceptul de mimesis, și el cu multiple ramificații, până în zilele noastre... ...exact. Chiar dacă arta e reabilitată, întrucât face parte din procesul
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Da, este o idee ce va fi preluată de către Sf. Toma d'Aquino: imaginea inferioară nu e deloc comparabilă cu prototipul, cu lucrul sau Ființa reprezentate; arta protejează într-un fel ceea ce Areopagitul numea "disciplina arcanului", adică disciplina secretului, care constă în a nu arăta lucrurile supreme acelor care nu sunt demni de aceasta. Revenim la Biblie și la afirmația că "omul nu poate vedea chipul lui Dumnezeu" - în sensul de arhetip, de model absolut. De altfel, toți artiștii au gravitat
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Cu atît mai vîrtos, cu cît e nevoit a admite: Desigur că oamenii televiziunii filmau uneori tendențios, filmau zone de goluri, figuri patibulare". Asta o știam de mult. Un alt punct de vedere eminamente personal al d-lui Răzvan Theodorescu constă în denigrarea Pieței Universității sub raportul disocierii sale de Revoluție: Acolo au fost precumpănitor, eu sugerez o proporție de 95%, oameni care nu și-au strigat frica la revoluție. În Piață s-au dus ultimele cohorte de oameni care își
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
Nora Iuga Scriitorul - prizonier sau stăpîn al limbii - iată o întrebare pe cît de incitantă pe atît de complexă; dacă încerci să pătrunzi în esența ei constați că nu poți răspunde. La prima vedere cele două ipostaze care se resping "prizonier" și "stăpîn" par a delimita două sfere distincte, dar lucrurile nu sînt deloc atît de tranșante cum par a fi. Răspunsul cel mai la îndemînă ar
Prizonier sau stăpîn al limbii? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17034_a_18359]
-
un corolar tematic, căci ne despărțim de atîtea ființe și locuri pe parcursul unei vieți încît cel mai probabil e că nu separarea e elementul important, ci acel ceva sau cineva de care ne îndepărtăm pentru totdeauna. Originalitatea lui Valentin Rasputin constă, de aceea, tocmai în faptul că face din despărțire o problemă în sine, recunoscîndu-i și speculîndu-i statutul de criză existențială majoră în urma căreia individul nu mai poate fi niciodată același. Din prefața lui Ion Vasile Șerban (un comentariu critic absolut
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
frămîntă doar pe Damasio. Întrebări la care scepticii (nu doar cei ai timpului nostru) insistă că nu ar exista vreun răspuns. Dar răspunsurile pe care le oferă Damasio sînt, dacă nu neapărat convingătoare, cel puțin încurajatoare. Originalitatea teoriei lui Damasio constă în faptul că ea nu e axată, cum adeseori e cazul la studii din această categorie, pe o înțelegere strict neurologică a conștiinței, deși anatomia creierului este fără îndoială domeniul de inspirație, dacă putem spune astfel, al autorului. Convingerea lui
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
interesează soarta ei, dar și propria lor poziție în literatura română. Chiar și cei care își fac un nume în cultura patriei adoptive nu-și găsesc liniștea până nu li se recunoaște valoarea acasă. Este înduioșător - dar și amuzant - să constați, de exemplu, că un autor român din SUA polemizează cu un autor român din Australia în revistele din România. Pe ei îi interesează arbitrajul de aici mai mult decât un eventual succes în străinătate. Sanda Stolojan s-a stabilit la
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
texte, țesătură grafică, urzeală de litere (textus), apărute majoritatea în intervalul 1981-1989, le republic acum, cu inima împăcată." (s.m.) Așadar, de vină este "demonul bun" care nu a acționat, care nu a actualizat "textura". Cît despre "judecățile de valoare" ele constau întotdeauna în aprecieri precum: "Ceea ce ne stă la îndemînă este să punem în lumină un adevăr: o evidență, de fapt. Anume că întreg edificiul înălțat de gînditorul Devenirii întru ființă are acum și o cupolă în strălucirea căreia se reflectă
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
religioase!". Absorbit de idealul d-sale rațional, pragmatic, dl Marino dorește "o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică", precizînd că s-a "săturat" de "maeștrii spirituali". Motivul refuzului spiritualității (religiei, metafizicii) ar consta într-o întîmplare din copilăria autorului, cînd acesta a fost vexat de reacția dură a unui "preot legionar" al cărui elev era: "Sîntem la ora de religie și, la un moment dat, preotul întreabă: Cine știe ce a scris Sfîntul Augustin?". Tăcere
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Dialectica iluminismului, Max Horkheimer și Theodor W. Adorno au crezut de cuviință a releva sîmburele religios al dorinței de ordonare a rațiunii: "Stăpînind natura, Dumnezeul creator și spiritul ordonator se aseamănă. Chipul omului creat după asemănarea celui al lui Dumnezeu constă în suveranitatea sa asupra existenței, în privirea de stăpîn, în poruncă. Mitul trece în iluminism, iar natura devine simplă obiectivitate". (Mircea Eliade ar recunoaște aci un caz al "sacrului camuflat"). După cum e invalidată teza naivă a binefacerilor obligatorii ce ar
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
deceniile trecute. O analizează remarcabil François Revel în Cunoașterea inutilă, carte tradusă și la noi, și apărută la Humanitas, pe care însă nu par s-o fi citit tocmai cei la care ea se referă. în esență, retorica stîngii a constat mereu în a invoca valorile umaniste drept unic scut împotriva agresiunilor antiumane de orice fel, a crimelor contra umanității, în definitiv. Cît despre eficiența practică a unui refuz rațional și civilizat al iraționalei ucideri în masă, ce ar fi de
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
la același editor. Cei ce au vorbit întâia oară de "noul roman" au fost criticii. De la bun început, noi ne-am declarat împotriva unor romane încoronate cu premii literare, ceea ce ne împiedica și mai mult recunoașterea în domeniu. Rolul nostru consta în arta de a propune o literatură exigentă, o literatură care să ceară un anumit efort de lectură și, în consecință, să întoarcă pe dos uzanțele ziariștilor, criticilor și profesorilor. Aveți dubla vocație de a crea și de a practica
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
seama că personajele au un contur prea real, par consemnate într-un jurnal și nu distribuite într-un roman". Ceea ce reprezenta pentru mari creatori precum Marcel Proust sau Robert Musil aspirația nobilă a "veridicității", devine aci un prejudiciu! "Tentația realității, constată cu stupefacție autorul, ignoră la mine obligațiile estetice, imprimă o monotonie cenușie povestirii, iar personajele apar diluate de desfășurarea timpului real, deoarece nu am ținut cont de conveniențele literare". Prin urmare presiunea realului monstruos e atît de mare încît dezavantajează
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
grația aeriană, volatilă ce o proiectează în înaltul liricii. Comentatorul se străduiește, și de cele mai multe ori izbutește, a descifra în arabescul verbal prezența particulară a unei psihii inconfundabile, ca motivație, ca �esență subtilă" a rostirii poetice: Pentru a ajunge să constați că poemul în creația Constanței Buzea poate fi și altceva decît un eșapatoriu al complexelor sau al prea-plinului de revoltă decurgînd dintr-o psihie grevată, dar totodată și altceva decît prilej de sentințe aplicate, într-un limbaj care prizează adesea
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
scurtă Viața pe acoperiș. Despre această autoare nu aflăm decît că este extraordinar de talentată din prefața lui Valeriu Rîpeanu. Apar și alte necunoscute. De ce la Gramar? O editură care, după știința mea, nu prea susține debutanții; pînă acum politica constat în scoaterea de noi ediții ale unor capodopere din literatura română. O altă surpriză, plăcută de data aceasta, a fost reclama la televiziune. Într-o ediție de știri, la oră de maximă audiență, autoarea a fost prezentată într-un reportaj
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]