1,488 matches
-
504/2002 sau raport în accepțiunea Regulamentului ședințelor comune. Legea fundamentală nu consacră existența avizului/raportului comun al comisiilor permanente drept criteriu de constituționalitate al hotărârii prin care Parlamentul numește membrii Consiliului Național al Audiovizualului. În cazul în care legiuitorul constituant ar fi dorit condiționarea numirii în funcție de îndeplinirea unei anumite condiții, precum existența unui act procedural, ar fi reglementat în mod expres în acest sens. Or, în privința numirilor în funcții ce intră în competența Parlamentului, legiuitorul constituant nu a prevăzut o
DECIZIE nr. 307 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 5 din 28 februarie 2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
cazul în care legiuitorul constituant ar fi dorit condiționarea numirii în funcție de îndeplinirea unei anumite condiții, precum existența unui act procedural, ar fi reglementat în mod expres în acest sens. Or, în privința numirilor în funcții ce intră în competența Parlamentului, legiuitorul constituant nu a prevăzut o atare exigență. De altfel, o atare optică a legiuitorului constituant are în vedere faptul că aceste comisii permanente sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi forului
DECIZIE nr. 307 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 5 din 28 februarie 2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
condiții, precum existența unui act procedural, ar fi reglementat în mod expres în acest sens. Or, în privința numirilor în funcții ce intră în competența Parlamentului, legiuitorul constituant nu a prevăzut o atare exigență. De altfel, o atare optică a legiuitorului constituant are în vedere faptul că aceste comisii permanente sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții
DECIZIE nr. 307 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 5 din 28 februarie 2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
a II-a penală opinează că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 5^2 și art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală este întemeiată, deoarece acestea restrâng cadrul prezumției de nevinovăție, așa cum a fost ea înțeleasă de constituant, fiind lipsite de claritate și previzibilitate. Excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 248, 249 și art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 este întemeiată, deoarece aceste prevederi nu erau edictate la data săvârșirii presupuselor fapte penale de către
DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241089_a_242418]
-
precizând, în esență, că recunoașterea posibilității contestării oricărui act administrativ, și nu doar a acelor acte administrative care dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, ar însemna consacrarea unui contencios neîntemeiat pe existența unui interes personal. Or, în concepția legiuitorului constituant, afirmarea vătămării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim reprezintă constantele acțiunii în contencios administrativ. Arată că, din perspectiva particularului care se adresează instanței de contencios administrativ, obiectul acțiunii poate fi doar anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a
DECIZIE nr. 193 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241133_a_242462]
-
a Camerelor Parlamentului și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale. Așa cum s-a menționat la pct. II.1 din prezenta decizie, art. 64 din Constituție nu cuprinde reglementări de detaliu referitoare la revocarea președinților celor două Camere, voința legiuitorului constituant fiind, prin urmare, aceea ca asemenea aspecte să fie prevăzute în regulamentele proprii ale fiecărei Camere. În acest sens, Regulamentul Senatului cuprindea, la art. 30, regulile referitoare la motivele, condițiile și procedura revocării președintelui; prin Decizia nr. 601 din 14
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la proprietate privată și impun, totodată, munca forțată, interzisă prin Constituție. Curtea Constituțională constată că prin consacrarea, la art. 34 din Constituție, a dreptului cetățenilor la ocrotirea sănătății, ca drept fundamental garantat și complex, legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar misiunea de a reglementa prin lege ansamblul de măsuri concrete ce țin de sistemul de organizare a asistenței medicale în România. Prin legea supusă controlului de constituționalitate - Legea nr. 263/2004 - legiuitorul ordinar, plecând
DECIZIE nr. 664 din 26 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, în ansamblul său, şi, în mod special, a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 7 alin. (1), (2), (4) şi (5), art. 10 alin. (1)-(5), art. 13 şi art. 14^1 alin. (1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244151_a_245480]
-
trebuie să se țină seama de principiul dedus din primul paragraf, referitor la proporționalitatea care trebuie să existe între mijloacele folosite și scopul urmărit, scop care, de asemenea, trebuie să fie unul de "interes public". Totodată, Curtea reține că legiuitorul constituant a stabilit, prin dispozițiile cuprinse la art. 136 alin. (3) din Constituție, că bogățiile de interes public ale subsolului și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietății publice, Legea gazelor nr. 351/2004 reglementând un domeniu
DECIZIE nr. 725 din 5 iulie 2012 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, ridicată direct de Avocatul Poporului, referitoare la prevederile art. 90, art. 91 şi art. 96 lit. a) din Legea gazelor nr. 351/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244061_a_245390]
-
prevederilor legale incidente în cauză. Astfel, interpretarea sistematică a Constituției relevă faptul că, dacă în cazul instanțelor judecătorești [la care se referă aceleași texte analizate - art. 146 lit. d) din Constituție și art. 29 din Legea nr. 47/1992 ], legiuitorul constituant a trimis expres la sistemul instanțelor judecătorești naționale, prin referirea făcută în art. 126 din Constituție la Înalta Curte de Casație și Justiție și la rolul său în interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești, în cazul instanțelor
DECIZIE nr. 123 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A., a Legii nr. 147/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a art. II din Legea nr. 166/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a Legii nr. 79/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu Mureş, precum şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene şi a Legii nr. 91/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
art. 126 din Constituție la Înalta Curte de Casație și Justiție și la rolul său în interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești, în cazul instanțelor de arbitraj comercial lipsește o asemenea trimitere, precizare sau explicitare, viziunea legiuitorului constituant fiind în mod vădit mai largă. Această viziune poate fi justificată de specificul instanței de arbitraj comercial în raport cu instanța de judecată, dată de natura juridică mixtă a arbitrajului, contractuală și jurisdicțională. Chiar și în cazul arbitrajului instituțional latura contractuală este
DECIZIE nr. 123 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A., a Legii nr. 147/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a art. II din Legea nr. 166/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a Legii nr. 79/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu Mureş, precum şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene şi a Legii nr. 91/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
la o restrângere a exercițiului dreptului dincolo de finalitatea urmărită prin impunerea lor. Astfel fiind, adăugarea, pe cale de interpretare, a unei condiții suplimentare, de natură să restrângă sfera organelor în fața cărora poate fi ridicată excepția de neconstituționalitate (circumstanțiată deja de legiuitorul constituant la instan��e judecătorești și instanțe de arbitraj comercial) ar avea ca efect o restrângere excesivă a accesului la justiție. Aceasta atât din perspectiva accesului la justiția constituțională, cât și din perspectiva accesului la o instanță de arbitraj comercial, întrucât
DECIZIE nr. 123 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A., a Legii nr. 147/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a art. II din Legea nr. 166/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a Legii nr. 79/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu Mureş, precum şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene şi a Legii nr. 91/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
pe deplin respectat prin ascultarea acesteia de către instanța judecătorească competentă să soluționeze contestația formulată. În plus, niciun text din Constituție nu instituie obligația creării unei proceduri în care persoana să fie ascultată înainte de luarea unei decizii de sancționare, așa cum legiuitorul constituant nu a consacrat nici caracterul suspensiv de executare al contestațiilor formulate împotriva deciziilor sancționatoare, așa cum pretinde autorul excepției. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 12 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4), art. 10 alin. (2), art. 15 alin. (5), art. 17 alin. (1) lit. d) şi e), art. 88 alin. (1), art. 91 şi ale art. 93^1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249339_a_250668]
-
2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 11 mai 2004, constatând că această prevedere se încadrează în condițiile pe care legea le poate impune potrivit prevederilor art. 9 din Constituție. Stabilirea numărului minim de membri constituanți se impune pentru a se asigura organizației sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și intereselor membrilor săi. Totodată, prin Decizia nr. 24 din 24 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 92 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. t), art. 51, art. 129 alin. (4) şi art. 134 lit. B.a) din Legea dialogului social nr. 62/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250317_a_251646]
-
senatorilor, după consultarea Curții Constituționale [...]" sau situația prevăzută de art. 117 alin. (2) - "Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență". Mai mult, ori de câte ori legiuitorul constituant a condiționat exercitarea unui drept de îndeplinirea unei anumite condiții, precum existența unui act procedural, a reglementat în mod expres această cerință. Cu titlu exemplificativ, menționăm situația consacrată de art. 72 alin. (2) din Constituție care prevede că "Deputații și
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
Articolul 1 (1) Se constituie Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendumul național din 8 decembrie 1991, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției
HOTĂRÂRE nr. 17 din 13 februarie 2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249100_a_250429]
-
constituționale, putea dispune doar promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor care erau deja numiți în funcție prin decret al Președintelui României. Astfel, consideră că "prin adăugarea la textul constituțional este înlăturat principiul supremației Constituției". În continuare, autorul excepției arată că legiuitorul constituant a stabilit distinct norme fundamentale de organizare și funcționare pentru instanțele de judecată și pentru Ministerul Public, "creând statute constituționale diferite pentru judecători și procurori". Astfel, prevederile constituționale referitoare la statutul judecătorilor stabilesc că aceștia sunt inamovibili, fiind numiți de
DECIZIE nr. 726 din 5 iulie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. 2 teza finală din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243713_a_245042]
-
juridică, este existența unei lucrări de utilitate publică, declarată potrivit legii, precum și plata unei despăgubiri, condiții fără de care nu s-ar putea realiza exproprierea. Distinct față de reglementarea instituției juridice a exproprierii, în art. 44 alin. (4) din Legea fundamentală, legiuitorul constituant a interzis în mod expres naționalizarea și orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri (spre exemplu, confiscări), însă în mod circumstanțiat, și anume doar dacă astfel de măsuri sunt dispuse exclusiv pe baza unor criterii
DECIZIE nr. 617 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", precum şi a prevederilor art. 3 alin. (1)-(4), art. 4, art. 9 şi art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
unor criterii discriminatorii, enumerate în mod exemplificativ, cum ar fi apartenența socială, etnică, religioasă sau politică. Prin urmare, măsurile de privare de proprietate reglementate în acest alineat sunt caracterizate de lipsa unei despăgubiri. Aceasta este și rațiunea pentru care legiuitorul constituant le-a reglementat în mod distinct față de expropriere. Din interpretarea sistematică a celor două norme constituționale, respectiv art. 44 alin. (3) și art. 44 alin. (4), referitoare la măsuri de privare de proprietate, printr-un act al puterii publice, rezultă
DECIZIE nr. 617 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", precum şi a prevederilor art. 3 alin. (1)-(4), art. 4, art. 9 şi art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
de trecere silită a unui bun proprietate privată în proprietatea publică, la care se referă art. 44 alin. (4) din Constituție presupun o privare de proprietate aproape instantanee și au natura juridică a unei sancțiuni. Rezultă că, în viziunea legiuitorului constituant, există o diferență de natură juridică între cele două categorii de măsuri de privare de proprietate la care se referă dispozițiile art. 44 alin. (3) și (4), diferență ce rezultă și din reglementarea lor distinctă. De altfel, din interpretarea gramaticală
DECIZIE nr. 617 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", precum şi a prevederilor art. 3 alin. (1)-(4), art. 4, art. 9 şi art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
4), rezultă că naționalizarea este caracterizată în mod expres ca o măsură de trecere silită a unui bun în proprietatea publică. Totodată, din formula redacțională a textului constituțional, prin sintagma "orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică" legiuitorul constituant a avut în vedere măsuri similare naționalizării, ca natură juridică și finalitate. Deși Constituția nu o nominalizează în mod expres în categoria unor astfel de măsuri de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri, exproprierea este caracterizată de afectarea
DECIZIE nr. 617 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", precum şi a prevederilor art. 3 alin. (1)-(4), art. 4, art. 9 şi art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
alin. (6) din Legea fundamentală interzic reglementarea, pe calea unei ordonanțe de urgență, a unor măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, fără a menționa în mod distinct și exproprierea. Prin urmare, Curtea constată că intenția legiuitorului constituant a fost să excludă din domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență măsurile de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, la care fac referire prevederile art. 44 alin. (4) din Legea fundamentală, fără a include în sfera acestor
DECIZIE nr. 617 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", precum şi a prevederilor art. 3 alin. (1)-(4), art. 4, art. 9 şi art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
întruni trăsăturile menționate. Or, prin legea criticată, majoritatea a fost modificată fără să se țină seama de exigențele mai sus prezentate. Face referire la Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 , prin care Curtea Constituțională a conchis că "atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii". Arată că, în cazul
DECIZIE nr. 731 din 10 iulie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243203_a_244532]
-
al doilea tur de scrutin. Astfel, Curtea Constituțională a precizat că "nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate de voturi relativă pentru demiterea Președintelui în toate cele trei situații". De asemenea, Curtea a reținut că, atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii. Având în vedere jurisprudența
DECIZIE nr. 731 din 10 iulie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243203_a_244532]
-
precum și prin referendum." Cu privire la acest text din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea
DECIZIE nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]
-
în Consiliul Minorităților Naționale") și în ceea ce privește persoanele de etnie română, pe care, printr-o sintagmă fără niciun suport constituțional, respectiv aceea de "comunitate românească", le asimilează, sub acest aspect, minorităților naționale. 3.18. Or, sintagma "poporul român" pe care legiuitorul constituant o folosește atunci când, în art. 2 alin. (1) stabilește că "suveranitatea națională aparține poporului român", implică în mod necesar unitatea și unicitatea poporului, fiind incompatibilă cu identificarea, în cadrul poporului român și pe teritoriul României, a unor structuri bazate pe apartenența
DECIZIE nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]