2,265 matches
-
atît naratorul secund cît și naratarul) precum și pentru orice alt material adițional (de exemplu, inserarea unor pauze în narațiune, numerotarea capitolelor, titluri etc). Naratarii sînt, deci, entități textuale reale, dar secundare și episodice. „Cititorul implicat” este, dimpotrivă, un alt construct venind din partea cititorului, precum și autorul implicat: este o imagine ce se bazează pe textul în totalitatea sa, de tip „cititor” sau „cititor arhetipal”, despre care cititorii reali își închipuie că aparține textului sau pe care textul îl are în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
amatoristice (sau profesionale). Una din contestațiile generate de asemenea reacții - uzuale, de altfel, la orele de literatură - este că ignoră arta și textualitatea romanelor, gradul în care personajele, evenimentele și toate celelalte dintr-o producție literară fac din ea un construct. Cum simpla suprafață verbală a romanelor este ignorată, nu există limite în ceea ce privește arabescurile psihologizării: ele se pot ramifica fără a fi prea multă nevoie să fie întemeiate în text. Textul de suprafață poate fi ignorat ca probatoriu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ele adoptă criterii cu totul diferite pentru lectura narațiunii și pentru identificarea marii narațiuni. O perspectivă duală poate face loc amîndurora: În text, personajele sînt noduri ale țesăturii verbale; în istorie, ele sînt - prin definiție - abstracții non (sau pre-)verbale, constructe. Deși aceste constructe nu sînt nicidecum ființe umane în sensul literal al cuvîntului, ele sînt în parte modelate pe concepția cititorului despre oameni și, prin aceasta, capătă forma de persoană. (Rimmon-Kenan, 1983:33) Ultima parte a acestui citat face trimitere
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu totul diferite pentru lectura narațiunii și pentru identificarea marii narațiuni. O perspectivă duală poate face loc amîndurora: În text, personajele sînt noduri ale țesăturii verbale; în istorie, ele sînt - prin definiție - abstracții non (sau pre-)verbale, constructe. Deși aceste constructe nu sînt nicidecum ființe umane în sensul literal al cuvîntului, ele sînt în parte modelate pe concepția cititorului despre oameni și, prin aceasta, capătă forma de persoană. (Rimmon-Kenan, 1983:33) Ultima parte a acestui citat face trimitere la "concepția cititorului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ce slăbiseră primii chingile medievalității (pot fi numiți renascentiști, cu grija de a nu pierde „culoarea” răsăriteană și ortodoxă) descoperiseră patria ca istorie, scrutând începuturile ființării poporului și elaborând primele sinteze. Istoricii u., ascultând aceleași comenzi de sorginte națională, extind constructul către examinarea lumii ca istorie, conferind trecutului propriului popor locul ce i se cuvenea în desfășurarea evenimentelor unei curgeri universale. Tendința spre universalism, particularitate barocă, își face loc în contribuțiile de pretenție savantă, cum sunt sinteza rămasă de la stolnicul Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
de o doctrină de inspirație creștină, care să ofere cheia eliberării din mecanismul tiranic „stăpân-sclav”4. În cadrul economiei politice, Marx denumește „iluzie” tot ceea ce ține de regimul cultural de funcționare a realității. Critica adusă valorii de schimb - care este un construct simbolic similar ordinii lingvistice - ne arată că Marx credea în „mitul originii”. Marx afirmă tacit existența unui început în care lucrurile se bucurau de o natură preexistentă oricărui act de semnificare culturală. Marx mai credea în posibilitatea separării funcției economice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de momentul zicerii. Mitul instituie, prin rememorarea unor gesturi primordiale, o ordine; b. propune, prin intermediul ficțiunii, un model de comportament ideal, o lume, alta decât cea reală, imediată, o lume dorită, visată, imaginată, construită prin mijlocirea cuvântului. Mitul este un construct cultural cu valoare ideologică, b. - un produs estetic, o operă de artă a cuvântului, menită să emoționeze. O particularitate artistică de prim ordin a b. propriu-zis o constituie amestecul inextricabil dintre realitate și ceea ce se numește fantastic. Nașterea și creșterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
temi pentru siguranța ta personală etc). Pornind de la teoriile lui Huli și Spence, Atkinson și McClelland (McClelland, Atkinson, Clark & Lowell, 1953) au dezvoltat o teorie a motivației, cunoscută sub numele de modelul McCIellandAtkinson. Acest model este susținut de 103 două constructe psihologice de bază care își păstrează importanța până în zilele noastre. Primul este constructul motivației intrinseci sau ceea ce McClelland și Atkinson denumesc motivația de a atinge succesul, iar al doilea construct este anxietatea sau ceea ce ei numesc teama de eșec. Modelul
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Atkinson și McClelland (McClelland, Atkinson, Clark & Lowell, 1953) au dezvoltat o teorie a motivației, cunoscută sub numele de modelul McCIellandAtkinson. Acest model este susținut de 103 două constructe psihologice de bază care își păstrează importanța până în zilele noastre. Primul este constructul motivației intrinseci sau ceea ce McClelland și Atkinson denumesc motivația de a atinge succesul, iar al doilea construct este anxietatea sau ceea ce ei numesc teama de eșec. Modelul este unul de tip atracție - respingere, în sensul că individul ia decizia de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
de modelul McCIellandAtkinson. Acest model este susținut de 103 două constructe psihologice de bază care își păstrează importanța până în zilele noastre. Primul este constructul motivației intrinseci sau ceea ce McClelland și Atkinson denumesc motivația de a atinge succesul, iar al doilea construct este anxietatea sau ceea ce ei numesc teama de eșec. Modelul este unul de tip atracție - respingere, în sensul că individul ia decizia de a se angaja într-o activitate (apropiere) sau de a se retrage (respingere). Totul depinde de puterea
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
ei numesc teama de eșec. Modelul este unul de tip atracție - respingere, în sensul că individul ia decizia de a se angaja într-o activitate (apropiere) sau de a se retrage (respingere). Totul depinde de puterea sau mărimea celor două constructe psihologice. Dacă într-o situație de competiție motivația individului de a atinge succesul este mai puternică decât frica de eșec, el va fi tentat să se implice în situația respectivă. Dimpotrivă, dacă frica de eșec este mai puternică decât dorința
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
cea mai simplă, modelul este reprezentat de formula: P = Mi - Fe, unde P = participarea, Mi = motivația intrinsecă, Fe = frica de eșec. Cu timpul, modelul McCIelland-Atkinson a fost abandonat de cei mai mulți psihologi, inclusiv de către psihologii sportivi, din cauza complexității și dificultății măsurării constructelor psihologice implicate (motivația intrinsecă și anxietatea). Factorii sociali determină convingerile pe care sportivii le au despre ei înșiși. Aceste convingeri au rol de mediatori psihologici, influențând decisiv motivația. Teoria autodeterminării se concentrează pe trei nevoi umane înnăscute: nevoia de competență
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul; dificultatea de a diferenția între fapte și probleme; îngustarea excesivă a punctului de vedere; creadința negativă: „Nu sunt creativ!” * Atitudinile necreative ca blocaje ale creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: * A te lăsa în voia obișnuințelor Obișnuința poate deveni o barieră
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
principiului măsurii în toate, altminteri el se poate reduce la un iluminism sinonim cu voința de putere sau „voința de adevăr”, deformator.<footnote (A se vedea: de la Nietzsche la R. Rorty - adevărul nu este o descoperire din realitate, ci un construct, artificiu al omului care, prin interpretare, îl impune realității). footnote> Reflecțiile sale, în contemporan acord cu stenica filozofie stoică, se dovedesc sigure, benefice, viabile operații pe cord deschis, dând societății și realității în care ne aflăm fireasca și necesara prelungire
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
i se asociază în mod obișnuit o gesticulație solemnă, o respirație epică amplă, saturată de un imagism abundent, o semantică elaborată, alcătuită din figuri cu valoare simbolică (Muntele, Zoria, Matca, Bradul, Curcubeul, Fluviul, Genunea). Impresia de convențional și artificiu, de construct programatic, când și când de neignorat, este contracarată de o energie genuină ce dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI: Munte, București, 1972; Crocodilul albastru, București, 1975; Încântece, postfață Miron Radu Paraschivescu, București, 1979; Zoria, București, 1980; Lilium breve, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
imaginare paralele, personale/poezie implicată, model de acțiune și comportare în cadrul acestei lumi, soluție existențială individuală, dar și colectivă; construcții deviante, compensatorii, disjuncte, izolatoare/ imaginar al realității contingente și colective; specializare restrictivă a limbajelor/ asumare deliberată a lipsei de specializare; construct conceptual, intelectual, abstract, egocentrist, monologic și impersonal/discurs sentimental (fără sentimentalism), natural, sincer (fără gafe estetice și platitudini), individual (fără anecdotică), etic fără eticism; analogia de tip metaforic, care obscurizează și ocultează/ analogia de tip simbolic, structural, emblematic, implicând întregul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
the second half of the previous century and the beginning of the 21st), in close connection with the institutions affecting these products and practices. American dream The American dream has been one of the pillars of the more comprehensive ideological construct called American exceptionalism (see below), both concepts being closely related to the dynamic, changing outline of American identity. American exceptionalism American exceptionalism is an ideology which has developed over the centuries in connnection with the American challenges and opportunities that
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Măsura în care trupurile umane sunt blocate de atacul șerpilor orientează spre interpretarea momentului ca efort disperat de ameliorare a destabilizării funcția H - și spre considerarea deciziei de ameliorare - funcția C ca fiind deja luată. Construcția secvenței cauzale corespunzătoare acestui construct mental este următoarea: [ A ] atacul șerpilor [ C ] Laokoon decide să reacționeze [ C’] Laokoon începe acțiunea de descătușare din strânsoarea șerpilor H Laokoon luptă din toate puterile I sau I neg Laokoon și fiii se descătușează sau Laokoon și fiii mor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tânărului Kenedy care ar putea implica și accidentul aviatic în care a murit. Alții ar putea reflecta la alte evenimente tragice din existența familiei Kennedy de dinainte sau de după asasinarea președintelui. Fiecare potențial privitor poate interpreta fotografia prin edificarea unui construct mental: „o fabula care se încheie cu funeraliile președintelui Kennedy sau o fabula care începe cu asasinarea președintelui și se încheie cu prăbușirea avionului pilotat de John Kennedy Jr. sau o fabula care include o serie de întâmplări tragice din
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
îi atașează diferite răspunsuri interpretative, legate de felul în care impresionează sau de felul în care oferă sentimentul trăirii unui trecut idilic sau a unui viitor utopic. Asemenea privitorilor potențiali ai fotografiei în care apare Kennedy Jr., Barthes creează un construct mental, imaginând, în casa din Granada, o viață dinainte și o viață de mai târziu, așa cum procedează orice privitor, atunci când un aspect din lumea reală un ținut locuibil, un fragment de conversație, expresia feței cuiva, un gest, o stare sau
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Sunt prezentate dezbaterile teoretice asupra subiectului, reverberațiile lor, sunt analizate toate nivelurile (naratologic, poetic, tematic, ontologic, filosofic, al circulației și receptării, al militantismului estetic și atitudinal, al mentalităților etc.), pertinente pentru cuprinderea globală și totodată aprofundată a chestiunii. Toate dezbaterile, constructele ideatice și realitățile culturale analizate sunt comentate cu distanțarea necesară și chiar cu o ușoară, binevenită undă de ironie, cu o perfectă cunoaștere, „din interior”, a „dosarului”. Astfel, viziunea de ansamblu este obiectivă, în măsura în care poate fi ceva „obiectiv” în cercetarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
numeroase sînt cazurile în care, pe baza unui împrumut din latină, limbile romanice și germanice au realizat derivate și compuse, întregind astfel familiile prin mijloace proprii. Această situație pornește de multe ori de la necesitatea de a avea denumiri pentru idei (constructe ale minții sau reprezentări de realități) inexistente în lumea antică și care nu existau nici în perioada în care latina reprezenta limba de cultură a Europei. Între limbile moderne care au realizat astfel de creații pornind de la împrumutul latin, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
agrementului și al programelor realizate cu turiști străini În satul turistic Șirnea. Localitatea Șirnea prin cadrul său natural a atras atenția turiștilor, aspect ce a condus la propunerea acestei localități pentru a fi declarată sat turistic, sau statiune turistica.Prin constructiile realizate in prezent la Sirnea se justifica pe deplin o astfel de propunere. Unele societăți comerciale din Poiana Brașov, desfășoară aici, cu turiștii străini În sezonul de iarnă, interesante programe compuse din: servirea unei mese specifice zonei, plimbări cu sania
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în continuă degradare după pierderea paradisului. Cât de reale sunt animalele "fantastice"? Așa stând lucrurile, pentru omul medieval animalul (sigur, se exclud de aici animalele domestice sau cele din proximitatea sa, cu care avea de a face frecvent) era un construct cultural, religios, spiritual într-o mai mare măsură decât o realitate concretă, în carne și oase (să adăugam: blană, colți, gheare, coarne, pene și alte auxiliare). Acest aspect îl interesa prea puțin. Ceea ce conta era potențialul său simbolic. Petru un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca victime a maltratării), autismul și schizofrenia o alterare a reprezentărilor despre sine și cu ceilalți. Reprezentarea relevă atât norme relaționale cât și patologice de comportament, În ele aflându-se baza neurobiologică a comportamentului. Reprezentările sunt deci categorii de scheme, constructe, prototipuri apriorice de răspuns comportamental, care capătă precizie În raport de cantitatea de informații primite, permițând adaptarea suplă la condiții de mediu pentru care organismul nu are soluții Înnăscute. Reprezentările se realizează ca stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]