2,278 matches
-
Emoție de grup și leadership”, în P. DE VISSCHER; A. NECULAU (coord.), Dinamica grupurilor. Texte de bază, Editura Polirom, Iași. RICE, R.W.; SEAMAN, F.J.; GARVIN, D.J. (1978), „An empirical examination of the esteem for least preferred co‑worker (LPC) construct”, Journal of Psychology, 98. SCHAFFER, H. (1971), „Piedicile psihologice în calea eficienței conducerii”, Business Horizonts, SUA. Traducere din limba engleză, Conducerea și organizarea întreprinderilor, Institutul Central de Documentare Tehnică, București. SCHRIESHEIM, C.A.; KERR, S. (1974), „Psychometric properties of the
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
amenințător, el poate deveni amenințător dacă resursele de coping deținute de individ se dovedesc a fi nepotrivite pentru a face față constrângerilor mediului. Importante sunt și consecințele metodologice ce decurg dintr-o asemenea concepție. Dacă în paradigma interacțională a stresului constructele utilizabile sunt entități detașabile, capabile de a fi descrise independent și corelate liniar și unidirecțional, în paradigma tranzacțională a stresului fiecare construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mediului. Importante sunt și consecințele metodologice ce decurg dintr-o asemenea concepție. Dacă în paradigma interacțională a stresului constructele utilizabile sunt entități detașabile, capabile de a fi descrise independent și corelate liniar și unidirecțional, în paradigma tranzacțională a stresului fiecare construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea lor din 1984, Lazarus și Folkman fac o trecere în revistă a diferitelor tipuri de abordări ale stresului (ipsative vs. normative; naturaliste
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
creionat semnificația noului fenomen și a încercat să precizeze conținutul termenului care îl desemnează. Perioada anilor ’80 aduce cu sine mari restructurări conceptuale și mai ales contribuții remarcabile din punct de vedere metodologic. Un aport deosebit la conceptualizarea și operaționalizarea constructului de burnout l-au adus Marlach și Jackson (1981). Cele două autoare propun următoarele definiții ale burnout-ului: # un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicați profesional alături de alții” (Maslach, Jackson, 1981
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ajutor și o definiție și măsurare generale adaptate tuturor activităților profesionale (vezi Truchot, 2004, p. 16). Debutul anilor 2000 prefigurează câteva tendințe interesante de evoluții a abordării problematicii burnout-ului. Dintre acestea, mai semnificative ni se par a fi următoarele: Reconceptualizarea constructului de burnout dintr-o perspectivă mai largă, sintetic-integrativă capabilă să ofere o viziune comprehensivă asupra fenomenului. # Burnout-ul este [...Ț o reacție afectivă la stresul permanent al cărui nod central este diminuarea gradată, cu timpul, a resurselor energetice individuale, incluzând expresia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ele au început să-și facă simțită prezența în literatura de specialitate; dacă în anii ’80 nu exista nici o astfel de cercetare, iar în anii ’90 se semnala doar una singură, în 2003 erau raportate 10 astfel de cercetări. Deplasarea constructului de burnout peste granițele naționale și culturale. Multă vreme cercetările asupra burnout-ului aveau un caracter etnocentric, ele fiind întreprinse mai ales în Europa și în America de Nord; pe măsură însă ce s-a observat că burnout-ul este întâlnit atât în „țările
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferite țări (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 110). # (Pentru informații suplimentare cu privire la tendințele cercetărilor referitoare la burnout din perioada de debut a mileniului trei, vezi sursa citată anterior și mai ales Truchot, 2004, pp. 32-34.) Concomitent cu clasificarea conținutului constructului de burnout și cu rafinarea metodologică a investigării fenomenului respectiv, s-au acumulat și o serie de neclarități, confuzii și ambiguități. Chiar dacă suntem până la un punct de acord cu Lazarus, care afirma că un anumit grad de ambiguitate este util
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nepermisă a sferei noțiunii de burnout, ceea ce creează premisa imposibilității distingerii burnout-ului de alte fenomene (efortul sau încordarea de la serviciu în general). „Supraincluderea”, cum este numită această strângere sub umbrela burnout-ului a mai multor variabile, impietează conturarea burnout-ului ca un construct separat, distinct (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 87). Modelul tridimensional (Maslach, Jackson, 1981; Leiter, Maslach, 1988). Este cel mai cunoscut model, cel mai pertinent și mai bine fundamentat teoretic, conceptual și metodologic. El este concomitent un model structural, deoarece
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
M.P. (1993), „Burnout as a development process: Consideration of models”, în W.B. SCHAUFELI, C. MASLACH, T. MAREK (eds.), Professional Burnout: Recent Developments in Theory and Research, Taylor & Francis, Washington, DC. LEITER, M.P., SCHAUFELI., W. (1996), „Consistency of the burnout construct across occupations”, Anxiety, Stress, and Coping, 9, pp. 229-243. LÉGERON, P. (2001), Le stress au travail, Odile Jacob, Paris. Le Guillant, L. (1984), Quelle psychiatrie pour notre temps?, Érès, Toulouse. LEYMANN, HEINZ (1990), „Mobbing and Psychological Terror at Workplace”, Violence
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
De exemplu: trebuie mers pe o anumită parte a drumului, în sensul de mers al șoferului, sau nu este permis să se vorbească într-o sală de concert în timpul execuției muzicale propriu zise etc. Permisivitatea comunicării umane este dată de "constructele sociale ale realității" (M.Argyle și Monica Henderson, 1985). Aceste constructe care guvernează într-un sens larg toate activitățile noastre sunt: · folosirea limbajului; · jocurile cu regulile lor; · folosirea unor elemente de curtoazie; · respectarea "instituției" căsătoriei; · utilizarea de raționamente; · luarea deciziilor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sensul de mers al șoferului, sau nu este permis să se vorbească într-o sală de concert în timpul execuției muzicale propriu zise etc. Permisivitatea comunicării umane este dată de "constructele sociale ale realității" (M.Argyle și Monica Henderson, 1985). Aceste constructe care guvernează într-un sens larg toate activitățile noastre sunt: · folosirea limbajului; · jocurile cu regulile lor; · folosirea unor elemente de curtoazie; · respectarea "instituției" căsătoriei; · utilizarea de raționamente; · luarea deciziilor în grup; · vânzări sau cumpărări de bunuri; · trimiterea în judecată a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ideii de bine comun Într-un cadru liberal? Întrebarea, deloc iconoclastă pentru un republican, invită la a păstra vii principiile care structurează societățile noastre, eventual reformulându-le. Această propunere respectă ideea conform căreia cetățenia nu este o esență, ci un construct istoric. Este perfect posibil să ne facem griji pentru binele comun, rămânând În același timp atașați de valoarea centrală a autonomiei individuale. Nazim Hikmet, celebrul poet turc, a exprimat În chip minunat această idee: „A trăi singur și liber ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei raționalități individuale limitate și procedurale (judecată și acțiune raționale). Convenția, definită ca „un sistem de așteptări reciproce În ceea ce privește competențele și comportamentele, concepute ca funcționând de la sine și pentru a funcționa de la sine” (Salais, 1989), este În același timp un „construct” al acțiunilor individuale și un domeniu de acțiune. Deși este dinamică prin natura sa, la un moment dat devine o regularitate de comportament acceptată tacit. Perenitatea sa se bazează pe credința actorilor În ea. Un Întreg ansamblu de reguli, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
preia conceptul de „reprezentare” (vulgarizat adesea prin termenii de imagine, privire sau punct de vedere) din psihologia socială. În sens larg, reprezentările pot fi considerate modalități de organizare a cunoștințelor noastre despre realitate, cunoștințe care sunt la rândul lor un construct social; reprezentările sunt așadar legate În mod direct de apartenența noastră la o comunitate. Din această noțiune, Zarate face un veritabil instrument pedagogic, care anulează valabilitatea oricărei descrieri pretins obiective a realității: „A Înțelege o realitate străină Înseamnă a explicita
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Deoarece piața muncii devine tot mai precară, Însă continuă să fie principalul loc de integrare, anumiți indivizi ajung să fie „În plus” și să se simtă astfel. Ceea ce Înseamnă că vulnerabilitatea nu ține doar de persoane, ci este și un construct social. Acesta este sensul În care termenul Începe să fie folosit astăzi de economiști și de specialiștii În relații internaționale. Dacă o țară poate părea mai vulnerabilă la o criză financiară, de fapt „riscul de sistem”, adică de propagare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
actul de creație, cît și rezultatul creației presupun un creator, un agent dotat cu puterea, cu capacitatea de a crea, cu creativitate. Din punctul de vedere al folosirii limbii, creativitatea se relevă ca o aptitudine a vorbitorilor de a realiza constructe noi (enunțuri, discursuri, texte), însă acest fenomen nu este în mod obișnuit ceva urmărit de ei, ci rezultă din însăși folosirea limbii în vorbire și, ca atare, rezultă din existența și funcționarea limbii. Din acest motiv, i s-a atribuit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din propriul său mecanism generativ. Abordarea din perspectivă semiotică a textului a presupus trei direcții de investigare, distribuite la cele trei niveluri ale semiozei: sintactic, semantic și pragmatic. Ipostaza sintactică a textului are drept premisă ideea că obiectul-text este un construct abstract, în care interesează modul de funcționare a unui sistem relațional imanent, independent de condițiile extralingvistice și de factorii implicați în producere sau receptare și, în mare măsură, în absența raportării la referent și, nu în ultimă instanță, la adevăr
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
brainstorming. În rest, cred că ați și băgat de seamă că și rotitor e palindromic. Băgat-am, zise Nora Aron, cam înțepată; numai că bla-bla-ul anterior este de-a dreptul arbitrar. — Într-adevăr, zise Vasile Elisav; dar palindromul este un construct în care arbitrariul sau hazardul fac casă bună cu necesitatea. — Necesitatea, zise Carmen Carpen, ar consta în faptul, dom profesor, că și bla-bla este un termen palindromic. Citit pe dos, el e alb, alb. — Punct ochit, punct lovit, duduie Carmen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
gnosticism, Pannenberg propune revelația indirectă prin evenimentele care alcătuiesc istoria mântuirii (Heilsgeschichte). Revelația directă ar urma să aibă loc numai în eshaton, odată cu a doua venire a lui Hristos 43. "Doctrina creștină, scrie Pannenberg, "este de la început la sfârșit un construct istoric. Conținutul ei constă în revelația istorică a lui Dumnezeu în figura istorică a lui Iisus Hristos și în evaluarea precisă, prin interpretare istorică, a dovezilor pe care creștinismul primar le oferă despre acesta"44. Din dorința de a respecta
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
heterodimer A⋅B. Clonarea și secvențierea protooncogenei umane sis a clarificat situația. Aceasta codifică pentru catena B a PDGF. Gena care codifică pentru catena A a PDGF a fost izolată ulterior și se află într-un alt cromozom. Utilizându-se constructe moleculare cu sis s-a realizat transformarea eficientă a unor celule în cultură. S-a dovedit că numai celulele care răspund în mod normal la PDGF și exprimă receptorul pentru PDGF pe suprafața lor sunt susceptibile la transformare cu sis
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
existenței genelor supresoare de tumori. Astfel, funcția oncogenei v-KI-ras de la șoarece este blocată de către o genă supresoare de tumori, desemnată Krev-1. Gena Krev-1 a fost revers transcrisă dintr-un ARNm sub formă de cADN care a fost inclus într-un construct plasmidic. Transferat într-o celulă malignă de șoarece, s-a constatat că plasmidul recombinant determină reconversia celulei maligne transgenizate într-o celulă normală. Pe de altă parte, experiențele de transgeneză cu oncogene au dovedit că numai anumite combinații de oncogene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
induc procesul de transformare malignă a celulelor gazdă. Primul experiment de verificare a funcției oncogenelor celulare în animale transgenice a fost realizat, în anul 1984, în laboratorul lui Philip Leder. Aici a fost mimată activarea myc celulară prin generarea de constructe moleculare în care c-myc a fost exprimată sub influența elementului LTR al MMTV - virusul tumorii mamare de șoarece -, care este un promotor puternic, inductibil cu hormoni glucocorticoizi. Constructele au fost injectate în pronucleii ovulelor fecundate de șoarece, obținându-se descendenți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Philip Leder. Aici a fost mimată activarea myc celulară prin generarea de constructe moleculare în care c-myc a fost exprimată sub influența elementului LTR al MMTV - virusul tumorii mamare de șoarece -, care este un promotor puternic, inductibil cu hormoni glucocorticoizi. Constructele au fost injectate în pronucleii ovulelor fecundate de șoarece, obținându-se descendenți transgenici care conțin constructul MMTV/myc, integrat în ADN din linia germinală. Doi dintre șoarecii transgenici rezultați, precum și descendenții lor au dezvoltat carcinoame mamare. Aceasta a reprezentat prima
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
c-myc a fost exprimată sub influența elementului LTR al MMTV - virusul tumorii mamare de șoarece -, care este un promotor puternic, inductibil cu hormoni glucocorticoizi. Constructele au fost injectate în pronucleii ovulelor fecundate de șoarece, obținându-se descendenți transgenici care conțin constructul MMTV/myc, integrat în ADN din linia germinală. Doi dintre șoarecii transgenici rezultați, precum și descendenții lor au dezvoltat carcinoame mamare. Aceasta a reprezentat prima dovadă experimentală a capacității unei oncogene celulare de a induce boala neoplazică, la un animal intact
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
GENETICĂ ȘI TERAPIA GENICĂ ÎN TRATAMENTUL CANCERULUI ȘI AL ALTOR BOLI CU ETIOLOGIE VIRALĂ 32.1. VACCINURILE PE BAZĂ DE ADN RECOMBINANT - VACCINURI GENETICE Vaccinarea ADN deschide o eră nouă în istoria medicinii umane. Ea are la bază realizarea unui construct molecular reprezentat în esență de un plasmid recombinant, purtător al unei gene codificatoare pentru o proteină cu valoare de antigen, pe care celulele specializate ale sistemului imunitar îl recepționează ca nonself, declanșând răspunsul imun. Antigenul aparține structurii de suprafață a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]