4,590 matches
-
privită de la agenția diplomatică din Roma, București, 1928, p. 119. </ref>. O astfel de atitudine nu servea cu nimic interesele românești, atâta timp cât declarațiile nu erau Însoțite și de garanții reale privind respectarea neutralității României. Și aceasta În condițiile În care consulul rus la București, Zinoviev, confirma posibilitatea agravării situației În Orient. Pe de altă parte, agentul diplomatic român la Petersburg, Filipescu, dezvăluia Domnitorului - În urma convorbirilor purtate În decembrie 1875 cu diferite personalități politice - intenția Guvernului țarist de a reanexa cele trei
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În această direcție, Întrucât „ar putea să compromită excelenta situațiune pe care România o ocupă astăzi” <ref id="27"> 27 Memoriile Regelui Carol I, vol. II, p. 399.</ref>. Încă de la Începutul anului 1876, Carol I ținuse să-i precizeze consulului rus, Zinoviev, că suzeranitatea otomană era intolerabilă, jignitoare și incompatibilă „cu angajementele morale pe care, În calitatea sa de Prinț de Hohenzollern, și le-a luat față de țara care i-a Încredințat destinele sale” <ref id="28"> 28 IRD, vol
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
adresarea unui protest energic diplomației otomane, care, prin noul act constituțional, Încălcase drepturile recunoscute ale națiunii române și consacrate pe plan internațional <ref id="31">31 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 25/1876, f. 1-2. </ref>. În atare Împrejurări, consulul francez la București, Frédéric Debains, Își exprima Îngrijorarea față de atitudinea puțin controlată a Domnitorului În problema independenței, notând că „limbajul său Împotriva Turciei este tot atât de violent ca acela al unui revoluționar. Mirajele Coroanei României - opina În continuare diplomatul francez - Îi
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de „intrarea precipitată” a armatei ruse - considera proclamația Marelui Duce Nicolae către locuitorii României <ref id="43"> 43 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 29/1877, f. 1-3.</ref> drept o ofensă. Este și motivul pentru care Principele solicită explicații consulului rus la București, exprimându-și speranța unor garanții „În scris” din partea Împăratului că Rusia va respecta toate punctele din convenția cu România <ref id="44">44 Memoriile Regelui Carol I, vol. III, p. 111. </ref>. Marele Duce Nicolae avea să
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Rusiei de a Încorpora sudul Basarabiei ca „teritoriu turcesc” <ref id="84">84 Memoriile Regelui Carol I al României. De un martor ocular, ediție de Stelian Neagoe, vol. IV, 1994, p. 29. </ref>. La rândul său, Carol I Îi destăinuia consulului francez la București temerea față de tendința Rusiei de a trata retrocedarea sudului Basarabiei direct cu Poarta, deci În afara preconizatului Congres european, și tocmai de aceea prefera să obțină dinainte recunoașterea independenței. Domnitorul nutrea speranța că diplomația franceză va interveni la
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
17/1878, f. 157. </ref>. În acest sens, agentul diplomatic român trebuia să obțină din partea lui Andrássy o declarație categorică În privința sprijinirii României, declarație care, de altfel, nu avea să fie formulată nici acum, nici mai târziu. Așa cum constata și consulul Belgiei la București, atitudinea „curajoasă și fermă” a României era de natură a incomoda serios Rusia, care „Încearcă să evite, Înaintea Congresului, tot ceea ce ar provoca un conflict” <ref id="122"> 122 IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr.
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
compensație teritorială dincolo de Dunăre <ref id="144">144 Memoriile Regelui Carol I al României, vol. IV, p. 123. </ref>, Însă, cum opinia sa nu a prevalat, a acționat În conformitate cu indicațiile Cabinetului din care făcea parte. Așa cum avea să consemneze și consulul englez la București, „Guvernul și susținătorii lui continuă să vorbească cu voce tare de refuzul oricărui fel de compromis și de rezistență până la extrem” <ref id="145">145 IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr. 185, p. 335. </ref
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
au depus eforturi susținute pentru eliberarea Basarabiei. În 1879, la Iași, a Început să fie editat ziarul Basarabia, care, pe lângă tematica socială și socialistă, aborda și problematica legată de provincia Înstrăinată. Genericul acestei publicații periodice nu era unul deloc Întâmplător. Consulul rus, acreditat la Iași, dar și cel de la București au depus eforturi multiple și febrile pentru a determina autoritățile române să suprime această publicație. Argumentul-forte, invocat de funcționarii români, că așa ceva era imposibil, Întrucât, În România era În vigoare libertatea
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Imperiul Rus, politica de deznaționalizare promovată de țarism <ref id="84">84 D. Rusu, Solidari cu Basarabia: România, 1912, În Patrimoniu, nr. 3, 1991, p. 118-125. </ref>. Autoritățile oficiale ale României au preferat Însă să nu ia atitudine. Numai noul consul general al României la Ismail, Greceanu, În ajunul serbării, a părăsit demonstrativ Basarabia, plecând În România. În ziua de 16 mai, din ordinul său, tricolorul n-a fost arborat pe clădirea consulatului general <ref id="85"> 85 ANRM, fond 2
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Vastum currimus aequor („Străbatem întinsul nesfârșit”). Aceste frumoase subînțelesuri erau însă însoțite și de altele, peiorative. Într-o situație specială se afla adjectivul curólis, care însemna ceva legat „de șezut” sau „de scaun”. Expresia sella curólis desemna „scaunul” înalților demnitari (consuli, pretori, cenzori etc.), numit astfel în modul cel mai jignitor. În fine, adjectivul se transforma în substantivul curulis pentru a-l desemna pe lașul (sedentar bogat și lipsit de bărbăție) de la Roma, pentru a-l distinge de curajosul soldat care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Inspectoratul pentru Cultură Timiș (1990), director al Editurii de Vest (1990-1992) și, din 1991, ca lector la Facultatea de Litere. A fost parlamentar de Timiș al Partidului Alianței Civice și vicepreședinte al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților (1992-1996), consul general al României la Marsilia (1998-2002), ulterior devenind consilier diplomatic la Ambasada României din Paris. În 1997 își ia doctoratul în filologie cu teza Personajul literar, susținută la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutează în „Orizont” (1979) cu un articol de
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
de logică și drept roman, la Colegiul „Sf. Sava” (1837-1839). În 1840, împreună cu Dimitrie Filipescu și J.A. Vaillant, pune bazele unei organizații revoluționare, din care au mai făcut parte N. Bălcescu, Cezar Bolliac ș.a. În urma arestării complotiștilor, la sugestia consulului rusesc, M. este expulzat în Banat, unde practică avocatura și în scurt timp devine purtătorul de cuvânt al revendicărilor naționale și sociale ale românilor. După o nouă detenție (1845-1848) pentru acțiuni revoluționare și propagarea ideii unirii Banatului cu Țara Românească
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
respectul deplin al regulilor elocinței clasice, deși este încărcat de toate neliniștile sufletului modern și acuză o subiectivitate violentă și pătimașă, recunoscută de altfel. [...] Jurnalist de mare vocație, pasionat, mobil, inventiv, Octavian Paler are înfățișarea austeră și anacronică a unui consul roman în acțiune, ce trăiește urmând cu o fidelitate absolută cugetările lui Marcus Aurelius. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Umbra cuvintelor. Definiții lirice, București, 1970; Drumuri prin memorie. Egipt, Grecia, București, 1972; Drumuri prin memorie. Italia, București, 1974; Mitologii subiective, București, 1975
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Facultatea de Litere și Filosofie, licența luând-o în istoria artelor. Ulterior își trece și licența în drept și susține un doctorat în științe istorice. Între 1939 și 1947 activează ca funcționar în Ministerul Afacerilor Externe, ajungând până la gradul de consul. Din 1949 până în 1953 este cadru didactic la Universitatea din București și, în aceeași perioadă, cercetător principal la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române. Între 1955 și 1957, 1966 și 1974 funcționează ca profesor la Școala de Arte Plastice din
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
Paris activează în cadrul secției locale a Ligii Culturale, îndeosebi informând opinia publică internațională cu privire la procesul memorandiștilor și la situația românilor din Transilvania. Stabilit la București, este funcționar la Ministerul Domeniilor, iar între 1907 și 1917 va fi atașat economic și consul la Londra, Viena și Odessa. Face parte din delegația românească la Conferința de Pace de la Paris și, ca secretar la Externe, din Consiliul Dirigent. În 1922 e numit profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj, unde
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
cazuri adăugând și scurte caracterizări ale deținătorilor unor posturi. Astfel, aflăm că din totalul salariaților, comuniștii nu sunt decât 5%, „opoziția” având 60%, Blocul Partidelor Democratice, 25%, iar „neutrii”, 10%. Se precizează că „toate posturile mari, ca: miniștrii plenipotențiari, consilierii, consulii generali, sunt ocupate de oamenii reacțiunii sau așa-zișii neutrii șsic!ț”. O Întreagă secțiune a documentului tratează Întrebarea: „Ce atitudine politică, fapte compromițătoare?” comiseseră, nominal, angajații din Centrala ministerului. Despre unii aflăm că sunt „cozi de topor”, despre alții
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În munca de propagandă, să cunoască bine linia Partidului, să aibă inițiativă, spirit de observație și să aibă capacitatea de a interpreta just problemele politice internaționale și presa străină”; cifror, care trebuie „să știe să scrie și să socotească bine” (!!!); consul; funcționar de birou; contabil; dactilografă; șofer și personal de serviciu. Nu se face o diferențiere foarte clară Între personalul diplomatic și cel administrativ, În afară de precizarea că În ceea ce privește posturile administrative, „tovarășii nu pot fi recrutați de minister, ci trebuie să primească
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
oare o Împlinire a idealului marxist de dispariție a Statului? Anexa 1 Caracteristicile politicei duse la MAS Opoziția: 60% din totalul salariaților BPD: 25% ---------”---------Neutrii: 10% ---------” ----------Comuniști: 5% ------”----------Oamenii cum sunt repartizați? La centrală: doi secretari de legațiune comuniști, un consul general, iar restul oameni de serviciu sau posturi În administrație mai mici. Toate posturile mari ca: miniștrii plenipotențiari, consilierii, consulii generali, sunt ocupate de oamenii reacțiunii sau așa-zișii neutrii. În străinătate: La numirile În posturi pe calea obișnuită se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
totalul salariaților BPD: 25% ---------”---------Neutrii: 10% ---------” ----------Comuniști: 5% ------”----------Oamenii cum sunt repartizați? La centrală: doi secretari de legațiune comuniști, un consul general, iar restul oameni de serviciu sau posturi În administrație mai mici. Toate posturile mari ca: miniștrii plenipotențiari, consilierii, consulii generali, sunt ocupate de oamenii reacțiunii sau așa-zișii neutrii. În străinătate: La numirile În posturi pe calea obișnuită se iau În considerație vederile politice (anticomuniste, bineînțeles) sau protecția celor mari, epurați actualmente din minister, Însă cari și astăzi mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Gafencu, Tillea, Cretzeanu. Scheleti și Mureș sunt legionari, iar toți laolaltă au fost oamenii de Încredere ai regimului legionar. Direcția Personalului Noti Constantinidi (ministru plenipotențiar) ginerele lui Mareș: atitudine contra Guvernului actual, mai fățișe de la condamnarea lui Mareș. Emanoil Popescu (consul general): are legături directe cu Rică Georgescu, fost subsecretar de stat la Industrie și Comerț din guvernul Aldea. Are legături cu Intelligence Service, manipulează fondurile englezești, având legătură cu cercurile engleze prin Rică Georgescu ginerele lui Sever Bocu. Tudoreanu Vasile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de muncă, ci și o incizie în intimitatea unei colectivități aflate într-o situație dramatică, tentativă refăcută și în Pescarii. Romanul Diplomatul, tăbăcarul și actrița, scrierea care i-a adus lui A. o relativă consacrare, urmărește destinele a trei personaje: „consulul” Barbu Sălceanu, fiica lui, Agata, și cizmarul Alexandru Gangu. Cu Barbu Sălceanu, un posibil Sneghirev autohton, evident mai puțin complicat decât personajul lui Dostoievski, se inaugurează o galerie de învinși, oameni pe care existența nu i-a cruțat. Eșuat sau
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
XVII-lea”. De altminteri, evreii din cele două cetăți se cunosc, sunt înrudiți, se implică într-o rețea comună. Strămutările sunt consemnate adeseori în actele consiliilor republicante. La Ragusa, comunitatea devine cunoscută prin organizare (în fruntea ei se află un consul), prin școli și rabini, prin cărțile scrise de cărturari și poeți. Medicii evrei au un prestigiu mare. Aici a funcționat Amatius Lusitanus, doctor și om de cultură de o vastă erudiție. El a scris o lucrare celebră, în șapte volume
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
catârilor (1980), despre viața călugărilor de la Muntele Athos și relațiile voievozilor și mănăstirilor românești cu acest centru de spiritualitate. Dicțiunea narativă capătă aici ceva din cadența stilului sapiențial-poematic din sadoveniana Creanga de aur. În schimb, piesa de teatru Audiență la consul (1984) se plasează în vecinătatea problematicii din Întâlnire periculoasă (este vorba de istoria unei românce căsătorite cu un străin). O alta, Nu pot să dorm (1984), îl evocă pe Timotei Cipariu ca apărător al identității naționale a românilor în confruntarea
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Transilvane cetăți fără somn, București, 1977; Raiul răspopiților, București, 1978; Ora întrebărilor, pref. Aurel Martin, București, 1979; Războiul cunoașterii, cu ilustrații de C. Piliuță, București, 1979; Muntele catârilor, București, 1980; Cartea zodiilor, București, 1982; Leagănul mării, București,1983; Audiență la consul. Nu pot să dorm, București, 1984; Întâlnire periculoasă, București, 1985; Romanul de familie, I-II, București, 1986; Oracole, București, 1987; Proces în recurs, București, 1988; Rădăcinile cerului, pref. Irina Petraș, București, 1989; Vase de Tanagra, București, 1993; Icoana nevăzută, București
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
apărută lunar la Timișoara, între ianuarie 1926 și ianuarie 1930, subtitlul fiind „Revistă ilustrată, literară, artistică, socială”. Director era C. Lahovary, editor-proprietar Sim. S. Moldovan, redactor Grigore Ion. Revista are un comitet director onorific: Valeriu Braniște, Tiberiu Brediceanu, Sabin Drăgoi, consulii Franței, Austriei și Germaniei, din Timișoara. În 1927 și 1928, director devine Aron Cotruș; între 1928 și 1930, comitetul director este condus de Sever Bocu. Din 1927 își modifică subtitlul în „Revista culturală”. Revista și-a luat ca model publicația
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]