4,411 matches
-
vie se studiază în cadrul pomiculturii, iar pepenii sunt considerați fructe sau o categorie distinctă (nici fructe nici legume) în diverse țări. Clasificarea morfologică are în vedere organul sau partea de organ vegetal reprezentată de produsul horticol respectiv. Multe organe vegetale consumate ca produse horticole sunt rădăcini, frunze sau fructe tipice. Alteori sunt organe vegetale metamorfozate/transformate (tuberculii de cartof și guliile sunt tulpini îngroșate). La ceapa și la usturoiul verde sau la praz, ceea ce numim tulpină este o tulpină falsă. Clasificarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de vedere. Clasificarea după originea geografică se face în trei mari grupe: a) produse horticole din zona temperată (sunt cele cunoscute și studiate) b) subtropicale: citricele (lămâi - Citrus limon, portocale - C. sinensis, grapefruit - C. paradisi, mandarine - C. reticulata, mai puțin consumate fiind pomelo - C. grandis, lime - C. aurantifolia etc.), măslinele (Olea europaea subspecia sativa), smochinele ( Ficus carica), kiwi (Actinidia sp.), fisticul (Pistacia sp.), fizalis (Physalis peruviana), roșcovele (Ceratonia siliqua), zizifus (Zizyphus sp.) etc. c) tropicale: bananele (Musa sapientum), avocado (Perseea gratisima
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
laptele) conțin însă o cantitate preponderentă de cationi, Na + , K + , Mg 2+ , Ca 2+, lăsând în cursul digerării reziduuri alcaline, care neutralizează anionii acizi, restabilind echilibrul acido-bazic. Se poate afirma chiar că la un organism sănătos nu contează reacția alimentelor consumate, ci natura lor. Fructele cu pH între 3 și 6 nu pot influența aciditatea gastrică. Lămâile, coacăzele, agrișele, vișinele etc, conțin acizi organici care sunt rapid oxidați în organism, în CO2 și H2O. Totodată rămân de la aceste produse și reziduurile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
colab. (1991), conținutul în nitriți (ppm/substanță proaspătă) atingea în medie următoarele nivele: 600 (sfeclă), 534 (spanac), 402 (ridichi), 170 (salată), 165 (varză) (Maynard, D.N. și colab., 1976). Un singur miligram de nitriți (azotiți) conținut în 100 g produs horticol consumat, este suficient pentru formarea unor substanțe cu efect cancerigen (nitrozamine). La copii mici prezența acestora peste o anumită valoare determină apariția unei afecțiuni care poate deveni mortală, methemoglobinemia. În UE, există restricții la importul de produse, limitând în caietele de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
2,25 mg acid oxalic. Într-un aliment, cu cât concentrația acidului oxalic o depășește pe cea a Ca2+ cu mai mult de 2,25 ori, efectul este mai pronunțat. Insolubilizând complet Ca2+, acidul oxalic exercită în exces efecte toxice. Consumate intermitent, legumele cu acid oxalic nu provoacă efecte negative. Aceste efecte se pot anula complet, dacă rația alimentară asigură un raport crescut de calciu, prin includerea de produse lactate etc. 7.7. Vitaminele din produsele horticole Vitaminele sunt substanțe organice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
făcut și ce nu trebuie făcut. Teoria servește ca instrument de analiză; doctrina vine, prin intermediul politicii economice, să experimenteze. Teoria economică utilizează metode empirice și descriptive, în vreme ce doctrina este, în esență, o gîndire normativă, ea sugerează calea pe care trebuie consumate eforturile spre binele individual și social. Studiul doctrinelor economice presupune, așadar, atît înțelegerea miezului ideatic al teoriilor pe care se grefează, cît și perceperea politicilor economice prin care se verifică. De aici, calitatea sintetică și vocația integratoare ale disciplinei noastre
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atunci cînd utilitatea marginală va fi mai mică decît zero). Din exemplul dat rezultă că are loc o descreștere a utilității marginale (satisfacției) pe măsură ce se consumă o nouă unitate dintr-un bun (în cazul nostru, mere). Exemplu: Cantitate de mere consumată Utilitate totală Utilitate marginală 1 5 5 2 9 4 3 13 3 4 16 2 5 18 1 Conceptul de marginalism a însemnat, după anii '70 ai secolului al XIX-lea, un subiect aprins și o descoperire specială. Puțini
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
stabilește nivelul prețului său. Așa se explică faptul că un bun care se găsește din abundență va avea un preț scăzut pe piață. Acesta va fi consumat pînă în punctul în care indivizii vor acorda o valoare mică ultimei unități consumate (satisfacție marginală), indiferent dacă acordă sau nu o valoare mare consumului total al bunului respectiv. De asemenea, un bun care se dovedește rar va avea un preț mai ridicat pe piață. Se consideră că valoarea este o categorie care ia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
adevăr, dacă UmX > UmY, consumatorul îi va crește utilitatea totală prin substituirea unei unități din bunul Y cu o unitate din bunul X. El va continua această substituție cîtă vreme UmX > UmY. Utilitatea marginală fiind o funcție descrescătoare a cantității consumate, UmX diminuează, în timp ce UmY crește, atingîndu-se finalmente un punct de egalitate al celor două Um. Dincolo de acest punct, UmX < UmY, și atunci ar deveni rațională substituirea lui X cu Y. Condiția de echilibru a consumatorului va fi, în acest caz
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Într-o situație de raritate a unei economii monetare, bunurile nu se mai schimbă direct între ele, ci prin intermediul monedei. Problema consumatorului este deci de a repartiza un buget dat între X și Y. Nu ne mai întrebăm dacă trebuie consumată o unitate suplimentară din bunul X sau Y, ci dacă trebuie cheltuită o unitate monetară suplimentară pentru bunul X sau pentru bunul Y. Prin analogie cu raționamentul precedent, se înțelege că optimul consumatorului este atins cînd utilitatea marginală a unui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pur și simplu, într-un punct, adică pentru o variație infinitezimală a prețului ("elasticitate-punct"). 6.1.2.1. Elasticitatea-arc Se iau două puncte pe curba cererii și se selecționează astfel o porțiune, un "arc" al curbei. Calculăm procentajul variației cantității consumate () și procentajul variației prețului () cînd se trece de la un punct la altul. Raportul celor două procentaje ne dă elasticitatea-arc: ; de unde: . Efectul normal al prețului asupra consumului fiind negativ, acest calcul dă în mod necesar o elasticitate negativă. Totuși, prin convenție
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nivelul prețurilor de vînzare și cel al costurilor de producție; sau de masa întregului plusprodus, calculată prin diferența între prețul de vînzare și costurile materiale doar. Rata rentabilității este o mărime relativă, ce exprimă măsura în care resursele avansate sau consumate aduc profit. Ea se exprimă prin raportul dintre profitul obținut și capitalul avansat (rata profitului: R( = × 100). Rata rentabilității se poate exprima și prin indicatori parțiali, cum ar fi: * rata rentabilității capitalului fix: RCf = × 100; * rata rentabilității capitalului circulant: RCc
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acestui indice (Indicele puterii de cumpărare = Indicele venitului/Indicele prețurilor). Cu toate că indicele prețurilor publicat de CNS a fost adeseori contestat, el s-a impus puțin cîte puțin, dobîndind o reprezentativitate din ce în ce mai mare în ceea ce privește acoperirea geografică, populația de referință sau produsele consumate. 11.2. TIPURI DE INFLAȚIE Inflația există de cînd există bani și are un caracter cvasipermanent. Exceptînd diversele sale răbufniri istorice din diferite etape de dezvoltare economică și din diferite zone, după anii '60 ea s-a accelerat în toate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la nivel macroeconomic prin indicatori globali, sintetici. Trebuie însă precizat că în SCN se evidențiază nu numai activitatea care are ca rezultat bunuri economice care fac obiectul tranzacțiilor de piață (deci au caracter de marfă), ci și servicii produse și consumate care nu au caracter de marfă, inclusiv acelea care sunt legate de asigurarea ordinii și securității sociale. Baza teoretică pe care se fundamentează concepția privind activitatea productivă, deci și măsurarea rezultatelor acestora, este teoria factorilor de producție, în sensul că
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
exportul net (Exp.net) care reprezintă diferența dintre exporturi și importuri (E - I). Relația de calcul va fi următoarea. Consumul privat cuprinde, în sens larg, toate bunurile materiale și serviciile destinate satisfacerii nevoilor populației (atât cele cumpărate, cât și cele consumate ce provin din producția proprie<footnote Ne referim la autoconsumul fermelor agricole, consumul din producție casnică etc. footnote>). Principalele elemente cuprinse în consumul gospodăriilor sunt: − cumpărările de pe piață, de bunuri durabile și de consum curent provenite din producția internă și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
fi grupate în funcție de sursa de proveniență astfel: − Venituri din muncă și din patrimoniu (VMP), care cuprind: veniturile salariale, veniturile din activități desfășurate pe cont propriu, veniturile din activități suplimentare, ocazionale, veniturile din vânzarea pe piață a produselor agroalimentare, contravaloarea produselor consumate obținute din producție proprie, veniturile din patrimoniu (chirii, dividende, dobânzi) etc.; − Venituri din transferuri sociale (VTS), care includ: pensiile, ajutoarele de șomaj, alocațiile de sprijin, bursele școlare, alte venituri de asistență socială. Printre indicatorii care exprimă veniturile populației, cei mai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de bunuri și servicii) fie este economisit sau investit. În caracterizarea standardului de viață al populației, un rol privilegiat revine studiului laturilor cantitative și calitative ale consumului de bunuri materiale și servicii. Consumul populației reprezintă totalitatea produselor alimentare și nealimentare consumate și a serviciilor folosite de populație în scopuri neproductive, într-o anumită perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
persoană. Structura consumului populației (Yc) este un indicator inclus în rândul indicatorilor valorici, deși este exprimat în procente. Structura consumului populației se determină utilizând mărimile relative de structură, și anume prin calcularea ponderii (Yci) fiecărei grupe de bunuri și servicii consumate (Ci) în totalul consumului populației (C). Cea mai utilizată defalcare a consumului populației pe grupe de bunuri și servicii este următoarea: − consumul alimentar și băuturi; − îmbrăcăminte și încălțăminte; − locuințe și înzestrarea cu bunuri; − medicamente și îngrijire medicală; − transport și telecomunicații
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
populației cu frigidere și congelatoare (Ifc) exprimă numărul de frigidere și congelatoare ce revine la 1.000 de locuitori. Un indicator foarte important și sugestiv al consumului populației este coșul minim de consum, indicator exprimat valoric, dar plecând de la cantitățile consumate. Coșul minim de consum reprezintă ansamblul produselor alimentare, nealimentare și serviciilor necesare unei persoane sau unei gospodării pentru atingerea unui nivel minim de trai. Coșul cuprinde cantitățile minime necesare din principalele bunuri și servicii, cheltuielile pentru procurarea acestora, precum și cele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
a solicitudinii" și în acest sens), alături de obligația de a fi fericit. Dacă se asumă definiția timpului liber în termenii unui "consum de timp neproductiv" din punct de vedere economic, atunci acesta trebuie perceput și din prisma producției timpul liber consumat este, de fapt, timpul unei producții de valoare. În acest punct, din nou, Baudrillard și Debord au o concepție convergentă, trimițând amândoi către ideea potlatch-ului. Pentru Debord, epoca modernă este una a pseudosărbătorii, a "parodiei dialogului și dăruirii", în care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau ideea de consum. Faptul că expresii precum "societate de consum" sau "societatea spectacolului" au devenit un fel de sigle preferate ale societății contemporane îndreptățește într-o anumită măsură această ultimă idee a gânditorului francez. Societatea de consum este astfel consumată ideatic în chiar termenii săi. Perspectiva holistă asupra consumului (mai ales din lucrările mai târzii) conceput ca o mașinărie globală, ca un fel de "nebunie generală, bazată pe o dorință fără margini pentru obiecte, dorință care nu poate fi niciodată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de a schimba ordinea lucrurilor. Teoria lui Baudrillard pare a suferi aici de un profund determinism, din moment ce realul este încastrat în regulile codului, iar subiectului nu-i mai revine decât sarcina de a răspunde la testările codului. Astfel, din obiectul consumat, utilizat (după cum a fost el prezentat în primele lucrări) se ajunge deja la o altă perspectivă epistemologică în relația obiect subiect: "astăzi, obiectul nu mai este "funcțional" în sensul tradițional al termenului, el nu vă mai servește, ci vă testează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
orice lucrare, oricât de profesional ar fi elaborată, prezintă de obicei cunoștințe și idei valorificate de practică, dar perimate până la apariția ei. În situația noastră, prezentăm experiența pregătirii cosecutive a mai multor generații de gimnaste de valoare, deci o „tehnologie" consumată, dar dinamică. Niciodată un antrenor nu pregătește generația următoare ca pe cea precedentă. El operează simplificări, raționalizări, crește eficacitatea, nu merge pe aceiași „ cărare", deoarece nu ar fi posibil progresul. În consecință orice lucrare nu are capacitatea de a conduce
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și diferența de concentrație a oxigenului între sângele arterial (CaO2) și cel venos (CvO2), numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal cu raportul dintre diferența arterio-venoasă și oxigenul arterial; . Utilizarea variază puternic de la organ la organ fiind de 10% în rinichi, 60% în circulația coronară și peste 90% în mușchiul scheletic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și diferența de concentrație a oxigenului între sângele arterial (CaO2) și cel venos (CvO2), numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal cu raportul dintre diferența arterio-venoasă și oxigenul arterial; . Utilizarea variază puternic de la organ la organ fiind de 10% în rinichi, 60% în circulația coronară și peste 90% în mușchiul scheletic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]