62,317 matches
-
Andreea Deciu Pentru studenții de la Litere, între primele volume de specialitate cu care vin în contact se numără Istoria criticii literare și Teoria literaturii ale celebrului cuplu Wellek și Warren. Cărțile au de-acum o vîrstă venerabilă, de peste jumătate de secol, dar într-o bibliografie care nu se laudă prin actualitate și nici nu aspiră la
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
prin recursul la morfologie sau prin determinarea pulsului interior, cu manipularea muzeografică și cu punerea în valoare prin strategii minimale, dar monumentale ca efect, cum ar fi ecranul orizontal sau vertical de scîndură vopsită în alb, creează primul nivel de contact cu expoziția în ansamblul ei și dă întreaga măsură a rigorii și a profesionalismului cu care ea a fost concepută. Din acest cumul de lucrării, provenite din colecții publice și private, iar în cazul celor din urmă trebuie remarcate, prin
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
Marius Lazurca, redactorul responsabil, "ideii de polonitate". E, după spusele aceluiași, doar un început. Vor urma, așadar, și alte țări central-europene. Numărul colaboratorilor, din Polonia și din România, dar nu numai, este impresionant. Editorii au profitat de programe și de contacte personale pentru a obține studii, articole, interviuri, recenzii, texte literare, pe care le-au grupat în mod inteligent. Lectura numărului dublu al revistei se dovedește instructivă și atrăgătoare. Nu ne vom opri (deși am fi dorit să nu-l omitem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
propune să problematizeze, să rezolve anume ceva. El fixează o perioadă - atît de actuală prin fondul problemei - unul din "condeiele" lui Eminescu, și încarcă totul de atmosfera purtată de personalitățile politice și, nu numai, de atunci cu care Eminescu avea contacte. Sigur că femininul nu poate lipsi și capătă două ipostaze: Veronica Micle și Mite Kremnitz, obsesii și nevoi, rezolvate scenic în apariții-șablon, previzibile, soluții cumva lăsate la prima mînă. Fără să aibă profunzimi, fiecare personaj (aproape un simbol al culturii
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
două documente se stabilește un fel de relație de semn contrar. Viața exterioară e mai ales negativă, grea, tristă, zbuciumată. Cea interioară, văzută à rebours, e, dimpotrivă, luminoasă, echilibrată, aproape exemplară. Un contrast tulburător. Rememorarea copilăriei și a adolescenței, primele contacte literare, primele figuri importante (Blok și Ahmatova), întîlnirea și căsătoria cu Hodasievici, toate sînt văzute pe fundalul luptei dintre lumea veche ce se năruie sub ochii ei și lumea nouă, absurdă, marcată de o sărăcie incredibilă. De un comic negru
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
Levine, baghetă și boss al Met-ului a făcut restul, care e aproape de tot. Nu am putut părăsi audiția, timp de patru ore, pentru că pauzele foarte lungi, au fost gândite și realizate de Mihaela Soare, cu un spectacol radiofonic - Verdi - Surprize. Contacte în Italia și America, interviuri în primă audiție și exclusivitate cu persoane - în vîrstă - astăzi neștiute decât de microbiști (opera are... microbiștii ei), un monstru sacru ca Giuseppe Taddei, recitând și cântând pentru București (are 85 de ani) domnul Alberto
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
Maniu: "Ieri l-am văzut pe Maniu. Este un om curajos însă fără geniu... Bietul Maniu se simte izolat de lumea exterioară și a vrut să se apropie de mine pentru a stabili sau, cel puțin, pentru a pregăti un contact cu cei care vor conduce lumea de mîine." Mai ales că de Weck primise însărcinarea de a reprezenta, la București, și interesele britanice, americane, belgiene, grecești și iugoslave. Știa, în 1942, că generalul Iacobici, șeful Marelui Stat Major, a demisionat
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
Review. Citiți astăzi, Rahv, Wilson sau Mary McCarthy au un pathos care pare naiv prin precipitare și vehemență, sau alteori dimpotrivă arid prin sarcasm și forțată detașare, pe cînd Trilling pare să fi găsit o justă măsură, inspirată probabil de contactul permanent cu un public viu și prezent, cel al studenților săi. De altfel, într-unul din eseurile incluse în acest volum, singurul dedicat unei scriitoare (Jane Austen), Trilling tratează tema ironiei, propunînd o distincție între ironia implicată și cea detașată
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
fuge? nu, o prinde iar și-o bate ușor cu coada peste urechi, vuuu, vuuu, cățelușa scapă și fuge. În urma ei, pe zăpadă, o pată de sînge, lupul o miroase, o scurmă și-o aruncă-n cer. Ce mai vreau? Contact motor.
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
spiritului elen capătă o vigoare și o formă nouă. La Atena, la Constantinopol, Nicomedia, Antiohia și-n alte multe orașe, profesori cu reputație atrăgeau în jurul lor un număr impresionant de studenți.57 Secolul al IV-lea reprezintă punctul culminant al contactului dintre literaturile elenă și creștină. Performanțele intelectuale ale Părinților Bisericii și excepționalul lor talent oratoric au stârnit admirația păgânilor.58 Libanus bunăoară, îl considera pe Sfântul Vasile cel Mare superior sieși 59, iar pe Sfântul 60 53 Idem, Spiritul critic
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
creștine, grație imitației și emulației față de cea profană, dar mai ales grație propriului lor geniu, Sfinții Părinți ai secolului al IV-lea au creat o literatură clasică în stare să înfrunte mileniile și să satisfacă spiritele cele mai alese. Din contactul cel uri a ieșit cea mai frumoasă floare, aceea a umanismului creștin.62 Spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în mediile intelectuale ale limbii grecești, în Orient, în care au existat adesea apărători hotărâți ai păgânismului până spre sfârșitul secolului al
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
teologiei ca știință 68. Deși s-au arătat adversari neîndurați al păgânismului, Părinții au încercat totuși unele apropieri între doctrina creștină și cea elenică - întâi pentru că analogiile erau uneori izbitoare, în al doilea rând pentru motive de tactică misionară. Din contactul celor două culturi, reieșea limpede viitorul creștinismului. Dacă, to riginii ei divine. Sfinții Părinți dau imaginea clară a culturii convertite. Ei sunt un model de legătură firească, recuperatorie, între bibliotecă și biserică. Fără a deforma și 65 Preot Prof. Dr.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
avantajele practice ale erotismului în raport cu sexualitatea:" Spre deosebire de sexualitate, în erotism, niciodată nu se intră în post coitum triste, niciodată nu intervine șsic!ț cu adevărat epuizarea fizică sau mentală, plictiseala sau suprasaturația." "în sexualitate, odată excitația eliminată, indiferent de numărul contactelor pur corporale, apare șsic!ț oboseala, plictisul, uneori chiar un fel de revoltă împotriva partenerului și a propriei persoane, câteodată dezgustul. Dimpotrivă, în erotism, astfel de fenomene nu se petrec, orgasmul însuși este mai intens și multidimensional." Pentru întărirea acestor
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga și oleacă de propagandă socialistă, culeasă de prin broșurile care circulau prin aceste medii sau chiar direct de pe la diverși militanți de serviciu. În timpul îndelungatei sale șederi la Paris, în afara contactului inevitabil cu mediul academic, în general, și cu profesorul Laurens, prețuit profund și sincer, Camil Ressu ia contact în mod firesc atît cu pictura stocată în muzee și colecții, cît și cu mișcarea artistică vie, de dincoace și de dincolo de
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
prin broșurile care circulau prin aceste medii sau chiar direct de pe la diverși militanți de serviciu. În timpul îndelungatei sale șederi la Paris, în afara contactului inevitabil cu mediul academic, în general, și cu profesorul Laurens, prețuit profund și sincer, Camil Ressu ia contact în mod firesc atît cu pictura stocată în muzee și colecții, cît și cu mișcarea artistică vie, de dincoace și de dincolo de Sena; diversă, cosmopolită și, nu de puține ori, de-a dreptul derutantă. Astfel, în muzee îi va cunoaște
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
desenului în definirea formei plastice, pe Cézanne, cel care sintetizează lumea în cîteva planuri și descoperă în orice formă vie o geometrie elementară, pe fovii temperamentali și pe impresioniștii cu suflet feminin, evanescenți și imponderabili. În timp ce afară va intra în contact natural cu reacțiile la impresionism, cu asidua aspirație către natura primitivă, frustă, necoruptă de sclifoselile de buduar și de suspinele efeminate și false. În mod sigur, nu îi vor scăpa, în această perioadă, nici încercările de înlocuire a hedonismului de
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
asemănătoare), ci deosebește limba actuală de cea din secolele trecute. Mai mulți lingviști români au afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează într-un proces complementar: reducerea diferențelor regionale (sub presiunea contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
cu umor, "carte de turism și masaj oriental". Și care e China "lui"? Dacă Sadoveanu ar citi-o, n-ar înțelege nimic. Lucian Vasiliu nu este un om ușor impresionabil; e, mai degrabă, sceptic, nu se lasă emoționat de primul contact, iar jurnalul și l-a redactat după venirea în țară, lăsînd, așadar, timp notațiilor de la fața locului să se așeze, să scape tocmai de glazura emoției fatale de la întîlnirea cu o altă lume. Și această altă lume se compară doar
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
acum trei sau patru decenii. Și m-a surprins un lucru. în prima mea tinerețe, abia intrat în lumea literară, nu primeam cine știe cîte scrisori, deși nu locuiam în București; ceva mai tîrziu, numărul scrisorilor crește pe măsura înmulțirii contactelor mele personale și a brumei de celebritate de care mă bucuram; numărul scade din nou la un moment dat, iar astăzi se apropie de zero. M-am întrebat de ce. Un răspuns relativ evident este că, în anii '80 mai ales
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
electrician la întreprinderea din Moinești unde lucra și tatăl său, după aceea montator de mașini și aparate electrice la Societatea de tramvaie din Galați, apoi, după stagiul militar, este angajat la Atelierele C.F.R. Galați. Aici, din 1930, va intra în contact cu organizația ilegală a P.C.R., care era o filială românească a P.C.U.S. S-a căsătorit, a avut două fiice (dintre care, cea mai mare, feblețea părintelui, a ajuns, apoi, "mare" actriță). Datorită activității sale comuniste, e mutat, disciplinar, la Dej
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
de gazetele umoristice, dar nu le include în analiza să lingvistică. Iar monografiile și antologiile dedicate presei umoristice și scriitorilor satirici (de Constantă Trifu, Virgiliu Ene, Livia Grămadă ș.a.) vizează cu precădere aspectele tematice ale domeniului, nu strategiile de limbaj. Contactul cu textele umoristice necanonizate rămîne totuși destul de dezamăgitor pentru cercetător: nu numai din punctul de vedere (previzibil) al valorii lor artistice, dar chiar din cel al limbajului. S-ar părea că în Nichipercea, de pildă, revista al carui prim număr
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
ale cărei repere cromatico-formale sunt atît de vagi, să-și creeze o identitate atît de sigură și un spațiu de comunicare așa de clar. Expresionist abstract prin dinamica interioară a imaginii și gestualist prin dinamica ei exterioară, Vasilescu rupe orice contact cu lumea constituită, cu datele ei imediate și ușor perceptibile și se refugiază în spațiul vag și plin de paradoxuri al unei realități încă neexprimate, al unor latențe care nu și-au identificat încă traseele de manifestare. Suprafața pînzei, culoarea
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
exemple din constituirea terminologiilor științifice (flora, fauna, adrenalina, libellula etc.). Este discutată, desigur, și problema strict teoretică a dificultății de a distinge între elemente moștenite, cele derivate și împrumuturile culte. Situația aparte a limbii române, care nu a mai păstrat contactul cultural cu latina (permanent în Occident), face ca latinismele culte, destul de recente, să fie suficient de diferite de termenii moșteniți și, în consecință, mult mai ușor de identificat. Situația e bine știută, dar contrastul îl poate șoca pe cititorul neprevenit
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
comuniune mai bogată, mai substanțială. Toate cunoașterile, toate comunicările dinainte le-am uitat, sau dacă nu le-am uitat, ele își capătă de fiecare dată noi înțelesuri, noi adâncimi, noi puteri de a ne ferici, mai ales dacă suntem în contact viu cu persoana respectivă și ea ne descoperă mereu din farmecul ei unic și nesfârșit. Urcușul în intimitatea cu ea nu se sfârșește niciodată, dar e un urcuș în intimitatea aceleași persoane, pe care am cunoscut-o până acum, care
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
mod gratuit. Or, tocmai acest lucru nu se întâmplă în lungmetrajul lui Besson. }i se pare firească o astfel de halucinație, iar modul în care e filmată redă epidermic senzația. Nu ai cum să fii surprins de faptul că acest contact cu marea este o necesitate vitală pentru Jacques și că îi populează visele. S-a vorbit deja de senzualitatea întunecată ce permează fiecare cadru al filmului dar ideea merită reiterată. Marea devine un fel de amantă mistică. Deși nu-ți
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]