3,537 matches
-
de completare și confirmare inițiatică, am străbătut teritorii invadate de excesive frământări laice. Pentru mulți, era necunoscută noema teocentrică. Unii dintre acei trăitori de la periferia Lumii concrete, confundau superstiția cu experiența intimă, mistică, dinlăuntrul credinței. Dar, rugătorii harici, credincioșii smeriți, contemplau și adorau grația epifanică. Toți își trag obârșia din esențe scripturale comune, infuzate de Evanghelii Cosmice, devenite canonice. 6-AB: Iată ce am aflat, răscolind printre aprecierile de care v-ați bucurat și vă bucurați, în această efemeră, dar meteorică trecere
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
înrădăcinată în suflet, pătruns de ideea nemuririi sufletului, moștenita de la dacii nemuritori, convingere care coincide cu dogmă creștină, Brâncuși s-a regăsit și în ideile lui Socrate transcrise de Platon, și credea că înainte de a se uni cu trupul, sufletul contemplă lumea ideilor. El caută transcenderea teluricului, aspirația către veșnicie! De altfel era nelipsit de la liturghie și se spune că din contemplarea flacării unei lumânări a realizat ultima varianta Pasărea măiastra!Pasăre galbenă, moment în care introduce un motiv nou în
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe veșnică (κοσμος areîn greceste sensul de podoabă, frumusețe); 2 - eros echivalează cu a fi atras de ideea frumuseții. Scopul actului religios însuși nu este altul decât acela ca sufletul să contemple, aprins de dragoste, Frumusețea „transcendenta”. Urmașii lui Platon vor relua cercetările magistrului. Astfel, Aristotel (383 - 322 î.d.Hr.), pornind de la Platon, va dezvolta și el numeroase idei originale ajungând la o concepție estetică proprie, dar care nu se ridică
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
propriu Dumnezeirii. În Vechiul Testament adevărul și binele se oferă contemplației, iar simbioza lor vie marchează integritatea ființei și face ca frumusețea să iradieze strălucitor. Frumosul apare în primul rând în Creație. Creatorul, la sfârșitul celor șapte zile ale creației, Își contemplă opera: „și a privit Dumnezeu la toate câte făcuse și iată erau bune foarte” (Fac. 1, 31). Textul Septuagintei folosește termenul „καλον” - frumos și nu „αγαθον” - bun. Așadar, lumea ieșită din mâinile lui Dumnezeu era frumoasă și bună, era o
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
care El Se regăsește sub diferite forme. În filosofia patristică Arhetipul reprezintă Cauza unică, Modelul, Izvorul originar al tuturor existențelor, în Care sunt adunate rațiunile tuturor lucrurilor, ca modele și bunăvoiri ale Sale [29] , fapt pentru care Dumnezeu poate fi contemplat și prin intermediul realităților sensibile. Conținutul arhetipal al creaturilor nu se revelează însă complet sau definitiv căci ține de inteligibilul necreat aflat în Dumnezeu. De aceea, explicarea aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima aspectelor diverse
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si trupește, apărea după trebuința și gradul de desăvârșire al fiecăruia. Așa stând lucrurile, celor josnici le apărea urât, pe când celor virtuoși le apărea frumos. În toată frumusețea Sa n-a apărut
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si trupește, apărea după trebuința și gradul de desăvârșire al fiecăruia. Așa stând lucrurile, celor josnici le apărea urât, pe când celor virtuoși le apărea frumos. În toată frumusețea Sa n-a apărut
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ce urmează la frumusețea creației, și în mod concret la frumusețea lumii, vom dezbate problema Cosmosului - care este creația lui Dumnezeu, și care a luat ființă în șase zile, după cum se relatează în cartea Facerii. La sfârșitul creației Dumnezeu Însuși contempla opera Sa: „Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată, erau foarte bune (καλα λιαν) (Fac. 1, 31). Creația lumii nu era definitivă însă, căci „lumea a fost, este și va fi creată până la desăvârșirea sa”„Ridicați-vă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
40, 26). Referindu-ne, în cele ce urmează lași în mod concret lavom dezbate problema Cosmosului - care este creația lui Dumnezeu, și care a luat ființă în șase zile, după cum se relatează în cartea Facerii. La sfârșitul creației Dumnezeu Însuși contempla opera Sa:Creația lumii nu era definitivă însă, căci „lumea a fost, este și va fi creată până la desăvârșirea sa” [56] . Dar, o dată ieșit din mâinile lui Dumnezeu, germenele cosmosului era frumos. În Vechiul Testament ideea că lumea este opera frumoasă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
înfăptuiește o armonie între ele. Și, deși nu Se arată ochilor sub rânduiala și armonia celor contrare, este de cugetat Cârmuitorul și Orânduitorul și Împăratul” [61] . Deci Frumusețea divină este o putere care cheamă inducând dragostea în cel care o contemplă; este un apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și înfăptuiește o armonie între ele. Și, deși nu Se arată ochilor sub rânduiala și armonia celor contrare, este de cugetat Cârmuitorul și Orânduitorul și Împăratul”Deci Frumusețea divină este o putere care cheamă inducând dragostea în cel care o contemplă; este un apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii, dar frumusețea cea adevărată, adică firea cea dumnezeiască și fericită, se poate privi, se poate contempla numai de cel ce are curățită mintea. Cel ce-și țintește ochii la luminile și harurile lui Dumnezeu primește ceva de la El: ca de la o culoare își colorează propriul lor chip cu o strălucire înfloritoare” [78] . Deci frumusețea lui se
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
înfulecă-le repede, fă-ți cafeaua de dimineață, cea care te ajută să scapi de greață, și urcă în camera ta de la etaj...Urcă primele trepte și imaginează-ți că urci primele “cinci ceruri”, din care poți vedea, medita și contemplă “Camera morților electrici”, unde statul român te constrânge acum prin măsuri de austeritate să te auto condamni singur la suferință, izolare și înstrăinare, prin foame, frig, frică, întuneric și singurătate; unde statul român te condamnă acum la auto deportare forțată
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
pe un Munte de piatră, strălucește “Ultimul soarele negru înainte de 2081” într-un alt Munte de Speranță... Am pus cafeaua la fiert în ibricul de inox pe aragaz, apoi am ieșit din bucătărie pentru cinci minute, cât fierbe cafeaua, să contemplu soarele din piept numit suflet și Muntele de piatră strălucind în soarele dimineții pe Creasta Anilor... Ce-ar fi, îmi zic în gând, să-mi fac după rugăciunea creștină de dimineață și rugăciunea soarelui, pe care n-am mai făcut
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
Uneori le ignor. Merg mai departe. Unde vreau să ajung? Unde alții nicicând nu vor pătrunde. De multe ori sunt franța. Dar nu pot să abandonez. Trebuie să văd ce-i înlăuntru. Sinele e pe butuci. Mă așez pe unul. Contemplu. Ce frumos se vede de aici! Ce panoramă splendida! Aș putea rămâne așa, multă vreme. Sunt eu și prietena mea, singurătatea. Noi două care ne știm atât de bine una pe cealaltă. Singura mea. Neprețuita. Ne luăm de mână. Până
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346553_a_347882]
-
și nici să se roage, l-au hotărât să amâne întâlnirea cu preotul. Când a plecat spre mașină, picioarele se mișcau cu mult mai vioi decât atunci când intrase în curtea bisericii. În plină stradă, Fănel s-a oprit și a contemplat impunătorul locaș de cult în toată măreția sa. Se vedeau turlele care-l impresionaseră cândva... Frumos a vorbit omul ăsta! Fără să mă cunoască. De parcă ne știam de mulți, foarte mulți ani și suntem prieteni... Pare atât de modest în
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
străveche recomandare monahală, îl sfătuia pe starețul Sarovului: „Fii ca o mamă pentru călugării tăi” - Găsim relatat tot în lucrarea lui Olivier Clement. Părintele Andrei Scrima, în lucrarea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
le statornicește într-o credință vie și le face să urce pe cea mai înaltă culme a virtuților unde El își arată mai apoi, neacoperită, slava ... și strălucirea chipului Său celor care au ochii inimii destul de puri pentru a le contempla ... ” Mintea, unită cu inima, accede la o formă înnoită de înțelegere, la o gândire plină de pace și de dragoste, purtată de rugăciune, căci de acum înainte aceasta nu se mai întrerupe în timpul gândirii. Practica invocării Numelui lui Iisus nu
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
șoaptelor prea pline când dă în fruct cuvântul să-și cânte taina-n rime. Lirism clar exprimat clar. „Eul” se implică total pentru a reda stări de suflet și tensiuni...sentimentale. Eul liric care se autoreflectă în versul liber își contemplă fizionomia și fiziologia în poezia cu prozodie clasică. Nota postmodernistă se menține, însă, la nivelul consemnării concrete a iubirii. Eul liric este de multe ori un eu fizic, deși cel înfățisat coincide cu cel ce înfățișează. „Când noaptea-ncepea să
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
înainte, uneori nu puteam să stau mult nici în picioare, așa că am căutat de muncă la pază. Un prieten mă introdus în această lume a muncii nocturne, unde am întâlnit oameni minunați și am învățat lucruri deosebite de la ei am contemplat și analizat viețile lor. Am lucrat un timp la un spital mare numit LA FE din Valencia erau făcute edificiile dar înăuntru erau goale încă se lucra la acele clădiri. Trebuia să muncim acolo noaptea pentru paza un auxiliar și
GREUTATEA NOPTII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346716_a_348045]
-
lucrurile de ici, colo după capriciile rafalelor. Dacă e mai puternic, rupe uscăturile și le doboară la pămînt. Și mai puternic, provoacă adevărate dezastre. Nu e firesc ca, într-o asemenea zi, cel care are timpul sau e nevoit să contemple nestatornicia vîntului, să nu-și mai găsească și să nu-și mai recunoască gîndurile? Ordinea interioară a fost nimicită, nimic nu mai e la locul lui, iar unele dintre gînduri par de-a dreptul smintite. Un singur cuvînt, cu jocul
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
stare de trezie (întins în pat lângă trupurile fetelor adormite, Eguchi aude zgomotul valurilor din apropiere ca venind de departe), în romanul Vuietul muntelui natura este o însoțitoare permanentă, cel puțin pentru bătrânul Ogata Shingo, prin florile de cireș (“Shingo contempla cireșii înfloriți din grădină”), prin crinii negri pe care Kikuko, nora lui Shingo, îi aranjează în vază, prin copacul din vechiul parc imperial “spre care Shingo se simți atras”, prin murmurul valurilor și conturul arborilor care “desenau în aer mici
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
fața iubirii! ALEGEREA Mă aflam în fața unui cuțit cu două tăișuri. Am ales siguranța vârfului. IUBIREA VERII Prin pădure, Timpul pare să fi încetinit, Să nu tulbure îndrăgostiții. Copacii se privesc liniștiți în ochi, Mirându-se fiecare de verdeața celuilalt, Contemplând vara în ochii iubitei. Și pare că, în vara asta S-au văzut pentru prima dată! Și niciodată verdele n-a fost mai verde, Mângâierile mai tandre și soarele mai arzător! DEDICAȚIE În cumpăna serilor-fântâni pline ochi de neliniști voi
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
diferite caractere - însușiri psihice-morale - care „se manifestă în modul lor de comportare, în ideile și în acțiunile lor”. Comportamentul pe parcursul vieții poate fi îmbunătățit, corijat, omul ajungând a avea opinii, păreri, chiar idei clare. „A gândi nu mai este a contempla, ci a te angaja, a fi cuprins în ceea ce gândești, a fi într-un proces-eveniment dramatic al ființei-în lume”, spune filozoful francez Emmanuel Levinas (1906-1995) în cartea sa „Între noi - încercare de a-l gândi pe celălalt”. Caracterul unui om
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
bulversată la el. El îmbracat în costum de epocă din catifea grena și cizme din piele, lungi, maro, peste genunchi, cu pletele mângâind gulerul cămășii albe cu jabou. -Hmmm...mă surprinzi plăcut...din nou. Se cunoaște amprenta profesiei.. imaginația, zâmbi, contemplându-mă din cap până în picioare -Tu ești surprins?Dar eu? Mi-a cuprins mâinile, îngrijorat: -Te-ai supărat? -Sunt pierdută într-o lume a fanteziei. Minunat. -Mă bucur, să te revăd,D! Mă îndemna, să fac o piruetă. -Bronzată...îmi place
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]