33,831 matches
-
strângeri de mâini ne-am săturat. E bine când primești un premiu internațional. Noi îl primim pentru carierele noastre de artiști, pentru că am rămas cu tot cu ele în România și pentru activitatea publică grupată sub sigla CAA/CAA (Arhiva de Artă Contemporană, Centrul de Analiză a Artei). În 2010 am fost dați afară din atelier de UNA (Universitatea de Artă), deși atelierul nostru din București era sediul unde activa CAA/CAA, de care beneficiau studenții și tinerii (sau mai maturii) artiști, ziariști
Laureați ai premiului Prinţesa Margriet [Corola-blog/BlogPost/93850_a_95142]
-
Moșu Toma”, carte a scriitoarei Harriet Beecher Stowe, destinată să sprijine ideologic politica de emancipare a robilor țigani. Dar, să presupunem că nu Eminescu este autorul traducerii din Mark Twain. În acest caz, trebuie să ne reamintim alți posibili traducători, contemporani cu Mihai Eminescu: T. Maiorescu 19 și fiica acestuia, respectiv I.L. Caragiale (”Broasca minunată”, ”schiță americană de Mark Twain”), apărută în revista ”Vatra”20. La rândul ei, Livia Maiorescu-Dimsza, domnișoară de onoare la curtea Reginei Elisabeta, a tradus de timpuriu
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
a tradus, cu titlul ” Obsesie”, o lucrare de-a sa. Documentul literar prezentat mai sus dezvăluie, de asemenea, modelul literar urmat de D. D Pătrășcanu, un admirator înfocat al lui Mark Twain. De altfel, Eugen Lovinescu, în ”Istoria literaturii române contemporane”, intuiește această trăsătură a operei umoristului moldovean:”Literatura lui D. D. Pătrășcanu nu e satirică, ci umoristică; principiul ei e absurdul. Cele mai multe din schițele lui aparțin filmului american, cu umorul scos din acumularea unei lungi serii de absurdități...”. G. Călinescu
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Volumul Drum - Ligya Diaconescu Ligya Diaconescu este editorul Antologiei bilingve a scriitorilor români contemporani din întreaga lume. Au fost publicate până acum 2 volume, STARPRESS 2010, în româno-engleză, apoi STARPRESS 2011, în româno-franceză. Urmează, în acest an, STARPRESS 2012, în româno-germană. Îmi imaginez deja edițiile în spaniolă, portugheză, rusă, urmate de limbi din ce în ce mai rare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
științific principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga”. În 1975 a fost exclus din Institut, în contextul „revoluției culturale” a lui Ceaușescu. În 1990 a fost reîncadrat la Institut și avansat cercetător principal. Era membru al Asociației Internaționale de Istorie Contemporană, cu sediul la Geneva. În 1993 i s-a conferit premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române. Radulescu-Zoner a fost deținut politic între anii 1959 și 1962. După Revoluție, Radulescu-Zoner a fost, în perioada 1992-2000, deputat din partea CDR. Între anii 2001-2007, el
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
din București, sub îndrumarea profesorului Alexandru Ciucurencu. Începând cu anul 1958, artistul a predat la Institutul de Artă din Timișoara, fiind cunoscut că principalul reprezentant al expresionismului abstract din România. Lucrările sale fac parte din colecțiile Muzeului Național de Artă Contemporană din Capitală, Muzeului Banatului din Timișoara, Art în Embassies ale Departamentului de Stat al SUA, precum și din importante colecții private din Germania, Franța, Italia, SUA și Canada. 9 aprilie - academicianul Andrei Andrieș Andrei Andrieș, membru de onoare al Academiei Române din
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
ani. Din 1999 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române. A scris a numeroase cărți, studii și articole, apărute în țară și în străinătate, referitoare la istoria medie, modernă și contemporană a României. 18 aprilie - Emanuel Valeriu, fost director general al TVR și fost membru al CNA Emanuel Valeriu a decedat la vârsta de 87 de ani. Și-a început cariera ca jurnalist, în 1940, la ziarul Universul Sport. Ulterior, a
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
de onoare din străinătate al Academiei Române, a murit la vârsta de 90 de ani, în Franța - unde se stabilise de mulți ani -, după ce a avut mai multă vreme probleme de sănătate. Considerat drept unul dintre cei mai importanți artiști plastici contemporani, Horia Damian s-a remarcat din tinerețe și s-a impus în viață artistică românească cu prilejul expoziției de la Salonul Oficial de Pictură, prima expoziție personală, deschisă în anul 1942 la Ateneul Român, cănd obține și premiul pentru gravura. Lucrările
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
la Bienalele din Veneția, Muzeul „Guggenheim”, la Muzeul de Artă „Pompidou” din Paris, la Muzeul „Ludwig” din Aachen ș.a. În țară, unele dintre lucrările sale pot fi admirate la Muzeul de Artă al României, Muzeul „Zambaccian”, Muzeul Național de Artă Contemporană. 7 iunie - saxofonistul Dan Nedelcu Saxofonistul Dan Nedelcu, cunoscut și sub numele de scenă Dax, diagnosticat cu o formă rară de cancer, a murit la vârsta de 33 de ani. - - 12 iunie - sculptorul Marcel Guguianu Sculptorul Marcel Guguianu a murit
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
află pe primul loc în cadrul studiului Comisiei Europene privind calitatea vieții, realizat în 79 de orașe și 4 aglomerări urbane din Europa, și faptul că acesta este poziționat pe locul 3 în topul mondial al orașelor unde se redefinește arta contemporană a secolului 21, așa cum se specific în articolulo Art Citiec of the Future“, publicat în “ The Huffington Post“. Al.Florin Țene, scrie în continuare că, împreună cu Iulian Patca și editoarea Voichița Pălăcean-Vereș, membri al Ligii Scriitorilor Români, au hotărât să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
singurul eveniment al industriei editoriale care a reușit să capete o dimensiune internațională marcantă. Anul trecut invitatul de onoare al Salonului Internațional de Carte a fost Franța, iar publicul a avut ocazia să se întâlnească cu personalități importante ale culturii contemporane franceze ca Bernard Pivot sau Michel Houellebecq. Anul acesta circa 95.000 de vizitatori au trecut pe la Salonul Internațional de Carte Bookfest (29 mai - 2 iunie), luând parte la peste 300 de evenimente (lansări, dezbateri, colocvii, concerte, evenimente pentru copii
Bookfest de Crăciun aduce cadouri inspirate pentru Sărbători [Corola-blog/BlogPost/93918_a_95210]
-
Patriei. Cum bine spunea Mareșalul în fața călăilor care l-au „judecat” după porunci străine: „Eu am fost Omul Țării pe care am considerat-o și deasupra Monarhiei și deasupra partidelor politice! [...]”. După astfel de principii a trăit și Mareșalul Istoriei Contemporane a Românilor, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu, asupra celor trei cuvinte vii având depline drepturi. Asemenea Mareșalului-ostaș, și regretatul istoric Gheorghe Buzatu, știa că patriotismul reprezintă puterea unui popor și s-a manifestat în viață, în opera sa, pe târâmul
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
Prima galerie de Outsider Art specializată în Arta Singulară, Arta Brută, Noua Figurație, Arta Naivă, Outsider Art, Arta Populară, Arta Alternativă, Arta Vizionara, Arta Schizofrenica, Raw Vision și Arta Contemporană din întreaga lume. La data de 22 ianuarie 2014 are loc deschiderea publică a atelierului artistului Laurențiu Dimisca și vernisarea expoziției permanente a Salonului Internațional de Artă Singulară, ediția a III-a. Participă peste 50 de artiști internaționali din Europa
Premieră în România şi Europa de Est [Corola-blog/BlogPost/93959_a_95251]
-
în 1829, locuri cosmopolite, formate din importante grupuri alogene, adăpostite unele de urgia otomană și libere să-și pregătească în România mișcarea de emancipare națională. România de la 1880 era firavă și nesigură nu numai în ochii lui Eminescu, ci ai contemporanilor în general. De vină pentru toate acestea erau, natural, „străinii”, dar nu oricare și nu toți, ci numai otomanii (care supuseseră Moldova și Țara Românească și le sleiseră de sevă), rușii (care răpiseră Basarabia), austriecii („nemții”, ocupanții Bucovinei), ungurii (stăpânii
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
că maghiarul trebuie să fie „fără îndurare” față de popoarele conlocuitoare (și față de străini în general) a traversat deceniile și chiar secolele, devenind un laitmotiv al conștiinței publice elitare ungare, până la finele primei jumătăți a secolului al XX-lea. Mai toți contemporanii creatori de valori intelectuale ai lui Petőfi gândeau și exprimau aceleași idei. Széchenyi István (1791-1860), scriitor și om politic, unul dintre cei mai importanți reformiști maghiari (a dat numele și Bibliotecii Naționale din Budapesta), spunea (la 5 octombrie 1844) în
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
adevăr, demni de condamnat, din perspectiva nevoii făuririi statului național român, așa cum a fost el recunoscut de istorie. Altminteri, în focul argumentației poetice și, mai ales, publicistice și în același spirit romantic, și Eminescu pus accente grave pe numele unor contemporani de altă etnie și credință. Cu toate acestea, eu nu știu să existe în peisajul public din Ucraina, Rusia și Ungaria vreo critică serioasă la adresa acestor titani ai romantismului, care - așa cum era firesc, moral și drept atunci - îi proslăveau pe
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
noi, obsesii locale și trecătoare. Poetul și publicistul a scris uneori cu asprime despre anumiți străini, i-a veștejit cu epitete grele, pentru venalitate, politicianism, rapacitate, dar, câteodată, și numai pentru „vina” de a fi fost străini. Ca și alți contemporani din elita intelectuală, Eminescu voia să-i vadă pe români stăpâni, în fine, în România și să vadă România întreagă, condusă și organizată de români. Mai toate sunt de înțeles, după atâtea secole de supunere și umilință, venite din partea unor
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
ar fi mai corect să-l restituim pe Eminescu timpului său, ca să vedem mai bine cât a fost el de atemporal? Știți bine domniile voastre că nici vremii sale nu s-a potrivit prea bine și că s-ar fi vrut contemporan cu Alexandru cel Bun, trăitor în „umbra sfântă” a Basarabilor și Mușatinilor”, așa cum îi stă bine oricărui romantic, glorificator al Evului Mediu. Eminescu a iubit sincer poporul și țara aceasta, cărora le-a închinat pagini nemuritoare, dar nu a urât
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
de valori de incontestat. Încă odată spun că sunt partizanul ideii că acestea trebuie apărate, chiar și de cei care, din motive mai mult sau mai puțin ortodoxe, și-au făcut un țel din a arunca cu noroi în eroii contemporani ai unui neam ostracizat pe crucea prieteniei înșelătoare dintre București și Belgrad. Eroii există în comunitatea românilor din Serbia. Sunt mulți. De aceea, am încredere că orgoliile vor fi abandonate sau spălate și că elita va ieși la lumină și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
fie la o calitate de excelență pentru acest gen de spectacol, va fi asigurat de tehnicieni turci care și-au testat măiestria atât în spectacole și festivaluri internaționale, cât și în ritualuri tradiționale, cu misterioșii derviși sau alți inițiați sufi contemporani. Biletele pentru acest concert vor fi puse în curând în vânzare online, pewww.biletoo.ro, www.blt.ro și pe www.bilete.ro sau în oficiile Poștei Române semnalizate Bilete.ro. “Oamenii din România sunt senini și dornici să experimenteze
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
Horia Muntenuș concluzionează că autorul este: „Un prozator bun a cărei tehnică literară și al cărui spirit de investigație psihologică revendică o evoluție romanescă”. Mioara Bahna, proaspăt laureată de revista literară eCreator, ne propune două cărți: „Aventura lecturii - Proză românească contemporană”, Editura Junimea Iași și „Aventura lecturii - Domenii conexe literaturii artistice”, Editura RAFET, Râmnicu Sărat. Motivul pentru care Mioara Bahna abordează această temă se datorează faptului că : „Fenomenul literar româneasc actual este cât se poate de eterogen, pentru că, pe de o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
a mai avut un caracter oral, ele dobândind unul scris, începând, în special, cu sec. al XIX-lea. Este vorba despre ceea ce noi astăzi numim în Turcia literatura româno-turcă, fie că vorbim despre scriitori sau poeți care au existat sau contemporani, cum ar fi: Mehmet Niyazi, Necip Hacı Fazıl, Mehmet Vani Yurtsever, İsmail Ziyaeddin, Nevzat Yusuf Sarıgöl, Yașar Memedemin, Ahmet İsmail Duat, Acıemin Baubec, Seitbala Rüstem, Hacı Ahmet Cemal, Emel Emin, Enver Mahmut, Gülten Abdulla și alții pe care poate i-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
mai vechi reviste literare și edituri din Turcia, ,,Varlık” (Existență). Până la moartea lui în 1981, timp de aproape 50 de ani el a condus revista și editura. El a vizitat centrul PEN din România, s-a întâlnit cu scriitori români, contemporani cu el și, după ce a revenit la Istanbul, a început să-i promoveze și să-i publice. A reușit să publice aproape în întregime opera lui Panait Istriati. În 1968 a tipărit Antologia prozatorilor români. În această carte a publicat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
întregime opera lui Panait Istriati. În 1968 a tipărit Antologia prozatorilor români. În această carte a publicat opere ale scriitorilor clasici din România, cum ar fi Ion Slavici, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, dar și opere de-ale scriitorilor contemporani cum ar fi Marin Preda, Teodor Mazilu, D. R. Popescu. De asemenea, editura Varlık a publicat poeți români, clasici și contemporani, cum ar fi: Mihai Eminescu, George Coșbuc, George Bacovia, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Maria Banuș, Nina Cassian, Nichita Stănescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
din România, cum ar fi Ion Slavici, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, dar și opere de-ale scriitorilor contemporani cum ar fi Marin Preda, Teodor Mazilu, D. R. Popescu. De asemenea, editura Varlık a publicat poeți români, clasici și contemporani, cum ar fi: Mihai Eminescu, George Coșbuc, George Bacovia, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Maria Banuș, Nina Cassian, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, care au fost traduși în limba turcă. S-au mai făcut traduceri în limba turcă din Zaharia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]