1,993 matches
-
pe pământ. Îi face o propunere atât de „moral intenționat indecentă“ (ca să fie Împreună, ea ar trebui să-și omoare soțul și el soția), Încât Eduard Își revine din derapajul erotic și se pune pe exterminat francezi. Onoarea pe care contesa mizează are funcția dramatică a declicului, a redimensionării intereselor regelui, a reordonării target-ului principal. Alexandru Tocilescu concepe un spectacol-arc, cu scene și detalii care croșetează tema locomotivă și aduc, fiecare În parte, amănunte relevante. I se poate reproșa montării lungimea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Hachette în 1826; ea adaugă edițiilor școlare colecții din ce în ce mai variate și obține, în 1852, concesiunea vînzării de ziare și cărți în chioșcurile din gări. Hachette publică și cărți pentru copii și inaugurează, în 1857, "Bibliothčque rose", care face celebre lucrările contesei de Ségur. Nu există nici o editură pentru tineret înainte de secolul al XIX-lea; operele lui La Fontaine, Perrault, Defoe, Swift nu fuseseră scrise pentru copii. Primii scriitori care se specializează în acest gen literar sînt Arnaud Berquin (1747-1791) și canonicul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
câmpie, zilele pământului cântă peste ele ca aceste viori pe inimile noastre!". Și câte peisaje descrise cu o fină poezie, un sentiment profund, o sensibilitate rafinată, o voluptate fizică. În paginile de descrieri, D-ra Văcărescu ne duce cu gândul la contesa de Noailles. Aceasta posedă o știință mai profundă a psihologiei; la eroii D-rei Văcărescu sentimentele sunt simple, primordiale, lipsite de complicații; ei sunt ființe ingenue și foarte apropiate de natură. Dar la cele două românce, sensul naturii oferă aceeași caracteristică
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
acest gen: N.I. Apostolescu, doctor în litere la Universitatea din Paris, care a dat în 1909 o excelentă lucrare: L'Influence des romantiques français sur la poésie roumaine; prințul C. Brâncoveanu, care a fondat la Paris La Renaissance latine, împreună cu contesa Mathieu de Noailles*; D-na Sophie Brun, care presară florile retoricii pe țesătura fină a cronicilor sale; G. Burghele, spirit viguros; C.A. Ionescu-Caion, spirit critic, bogat și variat, cu o profundă cunoaștere a criticii franceze; Ilarie Chendi, critic avizat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și vă rog să-i spuneți să vie la mine mâine, la amiază sau la unu, după cum îi va fi cu putință. Văzând că expediția lui se amână dintr-o zi pe alta, am dat scrisoarea mea către contele Wittgenstein contesei acestuia, sunt acuma vreo opt zile. Vă voi trimite cât mai curând ultimele numere ale ziarului...” Mi se pare că în fața acestui text dispare orice urmă de îndoială: Rusia a cunoscut și înlesnit aventura eteristă, iar dezaprobarea împăratului Alexandru îi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui Dolfi, oprit brutal într-un accident de mașină pe un drum în apropiere de Vaslui. Se întâmpla în martie 2001. După, probabil, cel mai dramatic an din viața sa, în decembrie, Viorica revenea pe scenă în dublul rol al Contesei de Coigny și al lui Madelon din Andrea Chénier de Giordano, la Sevilla. Poate că nimeni nu ar mai putea pune cap la cap o lucrare de proporțiile Enciclopediei unei cariere. Nu mulți ar avea răbdarea și talentul lui Dolfi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
revăzut după amar de ani în Jenufa la Barcelona. Era extraordinară. — Dacă în Eboli erați pe rol cu Grace Bumbry și Elena Obraztsova, în Azucena vă împărțeați spectacolele, din nou, cu Fiorenza Cossotto. — Iar cu Elena mi-am împărțit toate Contesele din Dama de pică, și la Barcelona, și la Madrid, mulți ani mai târziu. Avea niște grave care te înspăimântau și era o foarte bună actriță. "Voi siete la luce, e l’ombra son io." giorgio gualerzi, critic muzical "În
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
amigdalele nu mi le-am scos. — Ați fost des înlocuită? — Nu prea. Cu tehnica, eu cânt și moartă. Nu pot lupta cu infecțiile. — La jumătate de an de la accident, v-ați întors pe scenă, cu dublul rol din Andrea Chénier, Contesa de Coigny și Madelon. Se întâmpla la Sevilla. Mai țineți minte cum a fost? — Foarte frumos, pentru că era Giancarlo del Monaco regizor. O marotă a lui este să invite în fiecare producție a lui, dacă poate, pe cineva care să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
fata palida și barbă neagră, de Crist armean », în 1920 la Ritz, « miraculos de tânăr, purtând doar mică mustață neagră, era tânărul din carte, acel Marcel Proust de la Combray, de la Balbec, de la Doncières, prietenul lui Swann, al lui Saint-Loup, al contesei de Guermantes și al lui Albertine». Reînvie episoade anecdotice ale unei tinereți comune, asemănătoare fotografiilor în sepia, cu contururi blânde de la începutul secolului. Martha Bibescu remarcă, asemenea celor apropiați lui Proust de altfel, gustul scriitorului pentru povestirea ironică și pentru
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
ruina teatrului vechi și o casă cu etaj în stil baroc; de-a lungul celuilalt trotuar, severe clădiri înalte de școli confesionale maghiare, zidul de netrecut al închisorii de minori (pe atunci) și, între ele, palatul cu un etaj al contesei Nemes, unde - la parter - spre stradă, în dreapta intrării, ne-am instalat noi. Deasupra noastră, pe toată fațada, se afla Consulatul francez, cu balcon și, drapel roșu-alb-albastru. Curtea dreptunghiulară, pietruită, cu mici smocuri de iarbă țâșnind ici și colo printre pietre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
afla Consulatul francez, cu balcon și, drapel roșu-alb-albastru. Curtea dreptunghiulară, pietruită, cu mici smocuri de iarbă țâșnind ici și colo printre pietre, cu lungimea spre interior, avea în fund o poartă neagră, mare, de fier, deasupra căreia se întindea apartamentul contesei, corespunzător celui unde se adăpostea consulatul. De o parte și de alta a curții, la parter, ca și la etaj, alte apartamente, iar dincolo de greaua poartă din fund, care extrem de rar se deschidea spre a-mi permite o aruncătură de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aveam și noi, cei mici, partea noastră - eram destui, căci invitații își aduceau progeniturile, plasați într un salon special, la dispoziția puștimii. Perechea consulară nu întreținea legături cu colocatarii, așa că pe tata nu-l auzeam vorbind franceza decât uneori, cu contesa Nemes, proprietăreasa, care nu știa românește și care de altminteri era o rarisimă apariție, când, pentru a ieși în oraș, trebuia să străbată curtea: o femeie de vreo cincizeci de ani, totdeauna în negru, delicată și aparte, pentru mine cât
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
geografie (Tătaru), desen (Capidan). Petruca avea totdeauna să-mi reproșeze câte ceva; în clasa a doua, ducând cu mine, ca de obicei, o carte de acasă, plăcându-mi s-o țin pe bancă, la vedere, mi-a confiscat Nenorocirile Sofiei de contesa de Ségur, frumos tipărită, cu ilustrații - sub pretext, după ce a răsfoit-o, că e imorală. Degeaba l-am rugat pe tata să intervină spre a o redobândi; el era pururea de partea profesorilor: „Ai greșit tu desigur cu altceva, de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aproape afectuos. Unele texte sunt scrise de oameni de o atât de lucidă generozitate, încât și atunci când zu grăvesc persoane cu grele cusururi, sau echivoce, sau în mod natu ral antipatice, rezultatul poartă semnul unei forme superioare de bunătate ăBrissot, Contesa de Boigne). Cu excepția Chateaubriand-Joubert, în care doar Joubert este amar, nici un caz de portrete încrucișate, în care doi oameni să se conteste sau să se ponegrească reciproc. Și s-ar fi găsit destule. Mi s-a părut că singura concesie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nimic de preț din spusele tale fără să arate că l-a simțit. Întreba cu interes, și îți asculta răspunsul cu toată atenția. Ajungea s-o vezi zâmbind și tăcând și aveai tot interesul, părăsind-o, s-o găsești inteligentă. CONTESA DE BOIGNE 1781-1866 DOAMNA DE STAËL Mă duceam adesea în Savoia. La prima mea călătorie m-am oprit la Lyon. Domnul d’Herbouville era prefectul local, și faptul acesta era un motiv de a zăbovi o vreme acolo. M-am
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acela de Constant. N-a fost om pe pământ mai sclav al celor mai puerile idei aristocratice decât liberala Doamnă de Staël. În timpul unei călătorii pe care Benjamin Constant a făcut-o în Germania, el a întâlnit-o pe Doamna contesă de Magnoz, născută contesă de Hardenberg. Era cu totul altceva decât Domnișoara Necker! S-a amorezat de el și a vrut să-l ia de bărbat. Cred că dorința de a-i dovedi Doamnei de Staël că o persoană care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a fost om pe pământ mai sclav al celor mai puerile idei aristocratice decât liberala Doamnă de Staël. În timpul unei călătorii pe care Benjamin Constant a făcut-o în Germania, el a întâlnit-o pe Doamna contesă de Magnoz, născută contesă de Hardenberg. Era cu totul altceva decât Domnișoara Necker! S-a amorezat de el și a vrut să-l ia de bărbat. Cred că dorința de a-i dovedi Doamnei de Staël că o persoană care figura în Almanahul de la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lui i-a arătat cui este chemată să-i arate lumina. S-a zbătut zadarnic împotriva voinței glasului; s-a rugat, a postit, a cerut ca potirul acesta să fie îndepărtat de la ea: glasul era nemilos, trebuia să se supună. Contesa de Krüdener nu mi-a povestit prin ce mijloc a ajuns în intimitatea împăratului, dar de ajuns, a ajuns. A inventat pentru el o nouă formă de adulare. Cele care îl înfățișau drept cel dintâi potentat al pământului, Agamemnon al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mărturisea că ceea ce fusese în tinerețe îi răpea pentru totdeauna speranța de a vedea. Nu se află vorbe pentru a descrie cu ce cuvinte pline de miere zugrăvea soarta celei chemate să vadă! PHILARÈTE CHASLES 1798-1873 MARCHIZUL DE CUSTINE La contesa Merlin am văzut intrând într-o zi, anunțat de lacheu ca marchiz, dar fără să-i pot desluși numele, un om destul de trupeș și de puternic, îmbrăcat cuviincios, dar fără căutare. După ce a strâns mâna contesei, s-a așezat în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
MARCHIZUL DE CUSTINE La contesa Merlin am văzut intrând într-o zi, anunțat de lacheu ca marchiz, dar fără să-i pot desluși numele, un om destul de trupeș și de puternic, îmbrăcat cuviincios, dar fără căutare. După ce a strâns mâna contesei, s-a așezat în agreabilul ei budoar de mătase albastră, mic salon de conversație anexat marelui salon de muzică. Aici Rossini, de Girardin, Mamiani, Martinez de la Rosa și femeile frumoase ale acestei societăți, nu cele de vânzare, ci cele galante
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mai dulci, înclinate spre soare și parfumuri, spre muzică și viață elegantă; conversația era plină de duh, suavă, indulgentă; simțeai cumva în aer aromele Sudului celui mai îndepărtat, către Peru și malurile strălucitoare și parfumate ale Amazonului sau din Chile. Contesa și-a retras prompt, dar nu brusc, mâna, fără s-o strângă pe cea a marchizului. Nuanța era greu de perceput; în mișcările persoanelor bine crescute din aceste sfere nu se află niciodată vreo bruschețe colțuroasă sau cine știe ce vehemență prea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și de joasă senzualitate. Nimeni nu povestea și nu formula mai bine decât el. Nimic greoi și nimic prea impetuos. O oră a trecut ca un minut; și și-a luat rămas-bun fără zgomot, ca oamenii din secolul al optsprezecelea. Contesa se uita la mânuța ei și o scutura ușor. „Sărmanul marchiz - mi-a spus - este fermecător. Dar nu pot să-l ating, mâna lui îmi face silă. — De ce? Nu strânge, este lipicioasă. — Are o conversație minunată. Vorbirea lui este un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Comunei din Paris. Ideile sale, care l-au făcut să stea în închisori 36 de ani din cei 76 pe care i-a trăit, au inspirat sindicalismul revoluționar de la sfârșitul secolului al XIX-lea. BOIGNE, CHARLOTTE LOUISE ADÉLAÏDE D’OSMOND, contesă de ăVersailles, 1781-Paris, 1866). Memorialistă. Crescută la Curtea din Versailles, a fost dusă în emigrație de familia ei ă1792) și a trăit la Curtea din Napoli, unde a fost în relații apropiate cu Marie-Amélie, soția lui Ludovic Filip, viitorul rege
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Academiei Franceze. CANOVA, ANTONIO ăprovincia Treviso, 1757-Veneția, 1822), sculptor italian. Principalul reprezentant al neoclasicismului ita lian în sculptură: „Hercule și Licas“, „Cele trei grații“, „Amor și Psyche“, „Paolina Borghese“, monumentul funerar al papei Clement al XIV-lea. CAUMONT, JOSÉPHINE-LOUISE DE, contesă de Balbi ă1763-1836). Doamnă de onoare a contesei de Provence, soția fratelui lui Ludovic al XVI-lea. După refugiul aristocrației la Koblenz, pe Rin, în 1792 se retrage în Olanda, unde are o legătură scandaloasă cu contele d’Archambault. -CHASLES
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sculptor italian. Principalul reprezentant al neoclasicismului ita lian în sculptură: „Hercule și Licas“, „Cele trei grații“, „Amor și Psyche“, „Paolina Borghese“, monumentul funerar al papei Clement al XIV-lea. CAUMONT, JOSÉPHINE-LOUISE DE, contesă de Balbi ă1763-1836). Doamnă de onoare a contesei de Provence, soția fratelui lui Ludovic al XVI-lea. După refugiul aristocrației la Koblenz, pe Rin, în 1792 se retrage în Olanda, unde are o legătură scandaloasă cu contele d’Archambault. -CHASLES, VICTOR-EUPHÉMION-PHILARÈTE ăChartres, 1798-Veneția, 1873). Critic literar și traducător
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]