2,345 matches
-
considerare faptul că preluarea unor instituții private de către instituțiile statului presupune clauze de returnare ulterioară a investițiilor statale și recuperarea pachetelor de acțiuni de către firmele private. În orice caz, fenomenele concrete de la acest nivel confirmă restructurarea rolului statului tradițional și conturarea unor noi roluri ale statului izomodern, fără a infirma istoric și restructurări mai profunde privind privatizarea statului din interiorul funcțional al instituțiilor acestuia. Dependența de cale. Fenomenul de recuperare a valorilor specifice modernității timpurii poate fi înțeles mai ușor prin intermediul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sens, prezentarea câtorva dintre cele mai importante orientări ale încadrării teoretice a sacrului devine pentru acest context unul dintre principalele obiective urmărite. Totodată, această parte introductivă urmărește să reliefeze în imagini cât mai clare înțelesurile și semnificațiile conceptului discutat, încercând conturarea unei definiții cât mai obiective, care să acorde o importanță specială și expresiei de imagine vizuală. Capitolul introductiv recurge la sondarea relațiilor instaurate de-a lungul vremii între domeniile sacrului și ale artei vizuale, urmărind diferitele expresii ale acestora, de la
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de la caracterul voluntar al ofrandei, la cel interesat de stabilirea unei relații speciale a omului cu divinitatea. Caillois acordă acestei idei o importanță aparte, deschizând calea unor interesante dezbateri, în care ideea de sacrificiu întregește imaginea absolută a sacrului prin conturarea unei scheme relaționale complexe, ce apropie în mod simbolic elementele lumii materiale de cele ale lumii spirituale. De multe ori, mai ales în vechile credințe religioase, cum este și cea iudaică, ofranda presupunea o anume violență, de care donatorul trebuia
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de invenție și realizare de noi opere fiind unul dintre numitorii comuni ai acestei interacțiuni divino-umane. În aceeași direcție de interpretare, asocierea creației artistice cu ideea de rugăciune, amintind de celebrul principiu "ora et labora", contribuie o dată în plus la conturarea similitudinilor amintite, configurând o deosebită simbioză creatoare între experiența artistică și cea religioasă. Nu putem epuiza în aceste câteva pagini întreaga teorie legată de subiectul creației artistice. Am încercat să prezentăm deosebita complexitate a acestui concept, care a suscitat dintotdeauna
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
la redarea explicită sau la cea prin simboluri, reprezentarea vizuală a sacrului se reduce în definitiv la conceptul de imagine 303, analizei căruia numeroase studii de specialitate i-au dedicat un spațiu considerabil. Menționam încă de la început că intenționăm o conturare a ideii de sacru din perspectiva domeniului vizual, fapt pentru care ne vom îndrepta atenția spre relațiile dintre acesta și diversele aspecte ale domeniului spiritual. În această ecuație, alături de elementele cuprinse în câmpul esteticii artelor vizuale, un rol major îi
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
etern, de la omenesc la divin"352. Astfel, încă din vechime, aproape pe întreg parcursul artei cicladice, numeroase dintre sculpturile realizate păreau a reprezenta idoli 353, care erau meniți să exprime vizual forțele divine în care vechii greci credeau la început. Conturarea formelor clasice ale religiei și configurarea panteonului în jurul căruia se desfășurau principalele activități cultice au făcut ca și artele să intre în această arie de influență, ajungând în cele din urmă să fie deservite în mod direct religiei. Cât privește
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
însușită de cultura și civilizația Orientului, respectiv cea a pragmatismului artistotelic, care avea să se răsfrângă asupra Occidentului. În mod evident, aceste modificări ale contextului cultural și istoric aveau să se repercuteze și asupra modului de reprezentare a sacrului, prefigurând conturarea unui stil aparte al artei creștine. Mai târziu, odată cu domnia lui Constantin cel Mare (272-337), și mai ales în perioada lui Iustinian I (527-565), arta creștină avea să capete un caracter nou: imperial 380. Acest fapt a facilitat întărirea legăturilor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
subiectul discutat dintr-o perspectivă interdisciplinară, sondând diferitele niveluri de interpretare ale creației artistice dedicate tematicilor sacre. Între aceste încercări, un loc aparte este și cel al cercetărilor realizate de renumitul teolog francez Jérôme Cottin, care urmărește, la rându-i, conturarea unei imagini cât mai complete asupra a ceea ce arta sacră reprezintă. Iată cinci dintre semnificațiile pe care autorul amintit le sesizează 489: 1. Arta sacră = arta icoanelor. Conform acestei interpretări de origine creștină, subiectul religios al unei opere de artă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
experiență mediată, inerentă naturii umane", sacrul neexistând ca atare "decât în căutarea divinului prin asociere". (Julien Ries, op. cit., p. 203) 83 Juan Plazaola, Arte sacro actual, Biblioteca de Autores Cristianos, Madrid, 2006, p. 3. 84 Ibidem, p. 5. 85 Pentru conturarea unei imagini mai clare asupra noțiunilor dezbătute în cadrul acestui subcapitol, vezi A. Stoleriu, The sacred and the basis of creation by myth and symbol, articol publicat în European Journal of Science and Theology, December 2010, vol. 6, nr. 4, pp.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
aspire la performanțe locale sau naționale; pregătirea și participarea echipei de handbal a școlii în competițiile oficiale școlare să contribuie la formarea cadrului educativ pentru majoritatea elevilor școlii. Pot fi stabilite și alte obiective în funcție de specificul fiecărei școli în parte. Conturarea și cristalizarea calendarului competițional oficial ca următorul element al planului de pregătire a început odată cu stabilirea și asumarea obiectivelor de performanță la aceste competiții. Acum se definitivează competițiile și etapele de desfășurare în timp, completate cu celelalte competiții mai puțin
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
deci aspectul tehnic, constînd din plasarea punctului de vedere într-un agent anume. Dacă primul aspect de care ne vom ocupa (devierile de la cronologie) este, întîi și întîi, o trăsătură tehnică a povestirii în cele mai multe cazuri contribuind doar indirect la conturarea sensului -, acest capitol se termină cu un aspect (perspectiva pe care o vom numi "focalizare") care are mult mai multă influență asupra înțelesului. Ordinea în care vor fi analizate diversele aspecte poate fi explicată altfel: deși toate aspectele trimit înspre
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe care o vom numi "focalizare") care are mult mai multă influență asupra înțelesului. Ordinea în care vor fi analizate diversele aspecte poate fi explicată altfel: deși toate aspectele trimit înspre tehnici narative, în cele mai multe cazuri importanța acelor tehnici pentru conturarea sensului va deveni mai grea, pe parcurs. 2: Ordonarea secvențială În aceste subsecțiuni sînt analizate relațiile dintre ordinea evenimentelor în povestire și înlănțuirea lor cronologică în fabulă. Cea din urmă secvență este o construcție teoretică ce se sprijină pe legile
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de evenimente, ca cele din Capitolul 3. Ce tipuri de acțiuni face un personaj și ce rol joacă el în fabulă? Această confruntare poate aduce informații despre construcția povestirii în raport cu fabula. Din cauza unui anumit eveniment, se pot produce transformări în conturarea personajului, iar relațiile interne între anumite personaje se modifică. Pe de altă parte, schimbările în conturul unui personaj pot exercita un impact asupra evenimentelor și pot determina finalul fabulei. Surse de informare Următoarea întrebare care se impune cu privire la povestire este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se exercită asupra acestor extensii. Astfel, dacă atât la maxilar, cât și la mandibulă, restaurările sunt proteze parțiale fixe cu extensii (cu sprijin pur implantar), acestea pot recepta presiuni de la 42 la 412 N cu valori medii de 143 N. Conturarea favorabilă a țesuturilor moi periimplantare de-a lungul întregului câmp edentat poate fi o sarcină dificil de realizat în cazul RPF cu sprijin implantar. În special în cazul crestelor deficitare există riscul apariției ambrazurilor cervicale întunecate și a efectului de
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
apă, aer, apă, foc, pământ); 2) matematica (haruspiciile, augurii, horoscopul); 3) sortilegiul (cercetarea sorților); 4) maleficum (vrăjitoria); 5) prestigium (iluzia). Reacțiile nu au întârziat să apară din partea unor umaniști precum Sfântul Augustin, Marsilio Ficino etc. Cu această ocazie se prefigurează conturarea a două mari curente de idei: a. Divinația ca formă a magiei presupune invocarea diavolului. Diavolul este cel ce îl ajută pe om să se informeze asupra viitorului sau să îndeplinească alte acte oculte. b. Isprăvile pe care le poate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dezvoltarea fizică corectă și armonioasă, cu condiția ca specialiștii să organizeze judicios, pe baze științifice, antrenamentul. În același timp, întrecerile sportive (indiferent dacă este vorba de lupta cu adversarul, cu sine sau cu mediul natural) conduc în mod evident la conturarea unor trăsături de caracter, contribuind la educarea morală, intelectuală, estetică etc. a sportivilor. * O particularitate a sportului de performanță (chiar și a sportului adaptat de performanță!) este aceea că el este accesibil numai celor cu aptitudini, deci unui grup relativ
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
statului social al profesorului de educație fizică, variind în funcție de vârstă, sex și nivel de cultură. Tinerii, în general, au o părere foarte bună, în timp ce persoanele mai în vârstă nu se manifestă într un mod prea favorabil în legătură cu acest subiect. În vederea conturării unui statut adecvat, nu trebuie neglijată nici necesitatea colaborării profesorului de educație fizică cu ceilalți profesori, pentru realizare unor studii sau cercetări interdisciplinare ori pentru alte activități specifice din școală (acțiuni tematice, excursii, ședințe sau simpozioane în care să se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în prezent destul de diversificate. De asemenea, formarea specialistului nu se termină la finele facultății, ea continuă pe tot parcursul exercitării profesiei. Viața profesională, și nu numai, ne obligă la studiu permanent, pentru o informare promptă asupra noutăților domeniului. Așadar, la conturarea profilului profesional al licențiatului în educație fizică și sport contribuie nu numai pregătirea din facultate, ci și pregătirea individuală sau participarea la diferitele cursuri de perfecționare, precum și pasiunea, dăruirea, consecvența și priceperea sa în conducerea diferitelor activități. Se impune ca
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
scriere verbală a comportamentului modelului sau nonverbală a unei imagini. Observatorul trebuie să fie motivat pentru a învăța și trebuie să fie atent la model. Teoria lui Bondura a influențat cercetarea motorie a comportamentului motor prin observație, utilizând filme pentru conturarea prin observație într-o sarcină care consta în rularea mingii către o țintă. Antrenamentul era doar parțial reușit. Succesul cu antrenamentul prin observație a fost obținut într-o experiență ulterioară, în care traseul mingii a fost schimbat în beneficiul unei
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
comunicativ, pe cel mincinos inclusiv: who, how, what, for what purpose to whom is it transmitted?3. Să urmărim, așadar, sub semnul acestor interogații, imperativul pe care (socio)logica mai sus amintită dublată de un subiectiv îndemn abisal îl impune conturării unei teorii a răului întruchipat ca minciună: "Înapoi la origini, în scopul (re)considerării lor!". 1. LA ÎNCEPUT A FOST MINCIUNA... !?: RĂSPUNSURI HERMENEUTICE După știința noastră, o atare interogativă sentință pe care un scrupulos cunoscător al textului biblic ar avea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
epocii de aur"; pe de altă parte, prezentul era construit prin antiteza dintre o "societate capitalistă putredă" și o societate în care nu există nici sărăcie, nici șomaj, nici sida, nici handicapați, nici prostituție, nimic-nimic rău. • Manipularea mistică" constă în conturarea unei "aure misterioase" în jurul grupului conducător, prezentat prin diverse mijloace de manevrare a conștiinței publice ca fiind un ales al istoriei (sau chiar al lui Dumnezeu, în societățile care păstrează "pastișa" religiozității ca un puternic instrument de control), grup menit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu rămîne decît ca cititorul care are răbdarea să urmărească textul de față să evalueze în finalul lecturii în ce măsură i-a fost sau nu înșelată așteptarea. 4.2. SEMNELE MINCIUNII: O SINTEZĂ METODOLOGICĂ Retrospectiv privind, putem constata că tentativa de conturare a unei teorii cuprinzătoare a minciunii se identifică în ultimă instanță cu încercarea de a realiza un tablou cît mai complet și logic ordonat al tipurilor de minciuni și a modului în care ele acționează. Sintetic descrisă, taxonomia semnelor minciunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu instrumentele conjugate ale hermeneutului (analiza de conținut a textului biblic) și ale semioticianului (introducerea scenariului biblic în termenii situației semiotice), respectiv a "semiozei mundane" (a omului căzut în păcat), se constituie ca un demers complementar de mare forță explicativă; • conturarea unei metodologii interdisciplinare, în măsură abordeze problematica minciunii într-o manieră inedită, mai cuprinzătoare; chiar subtitlul cărții lui J. A. Barnes sugerează, prin utilizarea orientativului: Spre o sociologie a minciunii", intenția și posibilitatea de a include perspectiva particulară a sociologiei
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unei bufnițe / poartă-nserarea” „pocnește târziu / mobila de mahon” Chiar dacă e vorba de o propoziție, ceea ce se afirmă sau se neagă nu este comentat, interpretat, explicitat, ci este doar expus cît mai neutru posibil, ca o simplă constatare. Importantă este conturarea netă dintr-o singură tușă, decupajul clar făcut cu ajutorul unui spot de lumină bine dirijat. Cred că așa trebuie pusă Întrebarea Există ceva pe care-l percepem ca necesar și totodată ca firesc În limbajul folosit de haiku? Ceea ce numim
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
standardelor care se aplică indivizilor, ci pe baza celor care îi sunt fixate prin propria sa natură și propriile sale țeluri supreme" (Treitschke 1916:99). Cei mai mulți însă dovedesc diferite grade de disconfort cu faptul că "marea majoritate persistă în ideea conturării unei distincții clare între bunăstarea celor care împărtășesc aceeași colectivitate cu ei și bunăstarea umanității" (Tucker 1977:139-40). Mulți se folosesc de limbajul tragediei, de exemplu, în titluri precum Truth and Tragedy (Adevăr și tragedie), Thompson și Meyers 1977) și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]