2,014 matches
-
lui 1003 Ibidem, pp.198-199. (trad. n.) 1004 Ibidem. 1005 Ibidem, p. 200. 270 Troil.1006 Trei argumente nu îi scuză tinerei femei purtarea, ci doar i-o explică. Cresida nu este o eroină cu un punct de vedere bine conturat, nu-și apără poziția cu o atitudine defensivă, se lasă purtată de evenimente pentru că trăiește într-o lume care o reduce la tăcere, nu îi dă posibilitatea să se manifeste liber, să spună ceea ce gândește sau dorește. Personajul feminin devine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
genul se intersectează cu etnia, rasa, așa cum subliniau criticii explicațiilor unidimensionale 2. xe "Sapiro"Sapiro subliniază că perceperea femeilor ca grup cu interese specifice nu implică și faptul că acestea se și identifică astfel sau că problematicile grupului sunt bine conturate și articulate ca atare. Ea se întreabă dacă „putem oare demonstra că femeile ca grup împărtășesc anumite probleme sociale, economice sau politice care nu sunt similare celor ale unui alt grup...?” (xe "Sapiro"Sapiro, 1998, p. 164). Cu alte cuvinte
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
două omisiuni: dimensiunea de gen a minorităților culturale și accentul pus doar pe sfera publică. În primul rând, cei care susțin drepturi pentru un grup nu iau în considerare faptul că și minoritățile culturale au o dimensiune de gen bine conturată. Argumentele liberale în sprijinul drepturilor minorităților pun accentul pe faptul că individul are nevoie de o cultură proprie care să-i permită dezvoltarea unei stime și a unui respect de sine sau dobândirea unui statut autonom, respectiv capacitatea de a
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
două autoare nu consideră că femeile sunt indivizi în formula atomilor singulari 2 și oferă ca exemplu relația dintre mamă și copil, care, potrivit cercetătoarelor, nu poate fi percepută în termeni de interese. Dar relația mamă-copil include și alte dimensiuni conturate istoric și cultural- folosind formularea lui Adrienne xe "Rich"Rich -, pe lângă maternitatea ca experiență, există și maternitatea ca practică. Atenția acordată și activităților desfășurate de femei necesită dezvoltarea și a altor categorii pentru analiza vieții politice. Cele două teoreticiene remarcă
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Eram încă sigur de victoria competenței, iar competența excepțională îmi părea că învinge întotdeauna. Am greșit. Această carte redă învățămintele trase din aceste greșeli și din altele, precum și realizările multor companii, fie ele mici sau mari. Ea explorează preferințele clienților, conturate și transformate de patru schimbări sociale semnificative. Orice afacere care înțelege și controlează aceste schimbări, prezentate în fiecare dintre următoarele patru secțiuni, ar trebui să devină prosperă. După aceste patru secțiuni, cartea studiază posibilitatea planificării unor afaceri mai bune. Anexa
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
În cadrul lor. Subculturile instituționale sunt importante Îndeosebi În firmele de dimensiuni medii și mari, cu activități de o mare complexitate și diversitate. Subculturile profesionale reflectă specificul principalelor categorii de salariați după profesiunea pe care o au. Subculturile profesionale sunt bine conturate și importante În cazul existenței unui număr mare de salariați cu aceiași profesiune sau cu profesiuni Înrudite, concentrate pe același amplasament În cadrul firmei. Subcultura profesională reflectă interesele, așteptările specifice profesiunii implicate Într-un anumit context organizațional. Subculturile organizaționale, atât instituționale
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
asemenea, impactul vehiculelor tehnice ale informației (sistemele „multi-media") asupra uceniciei. Organizarea conținutului Învățământului pe baze interdisciplinare reprezintă una dintre soluțiile adoptate de instruirea superioară În scopul orientării prioritare spre satisfacerea cererii sociale, care beneficiază atât de o justificare teoretică rotund conturată, cât și de o oarecare „tradiție" În practica educațională. Ea a fost concepută ca o contrapondere a tendinței de fărâmițare excesivă, În compartimente ermetice, a conținutului Învățământului, tendință care contrazice caracterul complex al majorității problemelor ridicate de practica socială. Depășite
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a modurilor de organizare a grupelor, cu larga gamă a tipurilor de activități depuse de studenți În cadrul stagiilor de practică și a altor forme de integrare. b. Diversificarea nu se produce Însă la Întâmplare, ci Într-o anumită direcție, clar conturată, și anume aceea a Înlocuirii formelor actuale cu diferite tipuri de dialog cu studentul cum sunt cursul dialogat, dezbaterea, simpozionul, activitățile comune ale unui grup mic de studenți Împreună cu un cadru didactic orientate spre un obiectiv practic, formele de activitate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pe bună dreptate, fiabilitatea redusă și gradul mare de subiectivitate pe care îl implică. Acceptatrea acestei aserțiuni însă ne conduce la o altă idee agreată de același Ey după care se pot descrie modificări psihopatologice mai mult sau mai puțin conturate dar circumscrise la ceea ce el numea stări preschizofrenice sau preschizofrenie. O astfel de stare presupune accentuarea progresivă caracterului schizoid o : "poartă de intrare în psihoza schizofrenică" după cum o numea Ey în care o anumită organizare caracterială a personalității în care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
-se apoi un timp după externare; II. După ștergerea simptomatologiei psihotice acute când în loc par să rămână în prim plan simptomele depresive. Este ceea ce psihiatrii numesc “depresia post psihotică, sau post schizofrenică”, entitate se pare din ce în ce mai acceptată și mai bine conturată; III. {i în fine, asocierea undeva pe parcursul tratamentului de întreținere cu NL depôt, a antidepresivelor, posibil în ideea ameliorării unei simptomatologii deficitare sau corectării uneia depresive. Depresia postpsihotică rămâne entitatea cea mai frecvent incriminată ce necesită asocierea tratamentului antidepresiv, urmată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a păstrat În aproape Întreaga istorie a jurnalului, devenind chiar una din trăsăturile sale distinctive: prezența În centrul imaginar al romanului, la Întretăierea secvențelor narative și a celor temporale, a unui autor cu o voce, dar fără chip. Autoportretul perfect conturat - adică așa cum Îi cunoaștem din literatura clasică - presupune existența unei „forme ficționale organizate”1, a unei intenționalități de a scrie În conformitate cu legile general acceptate ale literaturii. Or, jurnalul intim nu concurează În nici un fel (sau, În orice caz, nu conștient
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
documente", "dovezi" sau "surse istorice", după o anume logică a plauzibilității, probată în interiorul breslei. Documentul este, până la urmă, o piesă fără existență autonomă, neputând activa în afara demonstrației pentru care este solicitat. Analiza lui se face pe un teren epistemologic deja conturat, neoperându-se în lipsa unor oferte cognitive minimale, sancționate social. Critica surselor nu este inocentă nici când este tolerată ca exercițiu pentru copii, neputând funcționa într-un vid al cunoașterii și motivației. Aplicând intenția critică dincolo de obiectul izolat, declarat "sursă istorică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și serios. Din datele enumerate până aici, rezultă, pe o linie de interpretare derivată din Poetica lui Aristotel, un tabel în interiorul căruia vom regăsi, bine delimitate, cele două operații și, pe coloane, regimurile ale căror spații de demarcație sunt vag conturate, lăsându-ne să înțelegem că, adesea, așa cum o demonstrează și exemplele, ele se întrepătrund. Dihotomia stil/ subiect vizează separația între nobil și vulgar; iar dacă genurile nobile sunt reprezentate prin epopee și tragedie (subiect nobil în stil nobil), genurile comice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la Budapesta (1 noiembrie 1936- 25 septembrie 1939), aprecia că guvernul maghiar, în plan extern, „prefera să tergiverseze spre a nu lua nici un angajament cât timp situația generală nu era limpezită și grupările de forță din Europa nu sunt precis conturate, spre a lăsa poarta deschisă pentru speranțele sau iluziile” vecinilor săi (în special, România), vizați de tendințele sale revizioniste pentru refacerea Regatului Sfântului Ștefan. Când conjunctura internațională permitea împrejurări favorabile, Ungaria le exploata cu maximă eficiență. Așa s-a întâmplat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
metodologie. Verificăm astfel și un alt model, comparabil parțial, în acest sens (Riegle, f.a.), care pune accent, în conturarea unei astfel de paradigme, pe: ► Recunoașterea și perceperea oportunității, sesizarea de discrepanțe, a unor condiții favorabile sau nu, de situații conflictuale conturate tot mai evident în practică într-o anume dimensiune a realizării educației, după paradigme care trebuie schimbate și care cer a altă soluționare mai eficientă și eficace. Delimitarea, definirea acestei problemei, a aspectelor ei critice, a determinărilor, a gradului de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
general (teoria, știința despre educația ca acțiune) și particular (situația concretă, faptul, actul component). Deosebim atunci acțiunea de practica, pragmatica desfășurării educației și de praxisul educației, ca fondul pentru obținerea eficienței lor și praxiologia știința acțiunii eficiente. Conform noii științe conturate, derivată din filosofie, mai bine spus din morala bunei conduite practice (ca premergătoare praxiologiei), praxiologia a fost definită ca disciplina, știința care analizează complex acțiunea și practica umană, din perspectiva eficienței și a eficacității, ca noțiuni corelate, nu identice. Termenul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în alta de formare a profesorului constructivist (Joița, 2008), aceste principii ale conduitei eficiente și constructiviste ale educatorului se pot manifestata prin calitatea dezvoltării competențelor educative așteptate, pentru a micșora distanța între teoria și practica educațională. Însuși profilul de competență conturat astfel (Joița, 2008, pp. 70-85) reflectă dominarea paradigmei praxiologice în construcția lui, inclusiv cu sesizarea efectelor subiective: satisfacție, automotivare, multiplicarea căutărilor, documentare echilibrată, adaptarea critică a normelor acțiunii la condițiile concrete, acceptarea complexității educației, formularea de ipoteze de soluționare prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unor principii liberale: democrația, egalitatea, libertatea, cooperarea, comunicarea, valorificarea tehnologiilor, creativitatea. În educație, menționează Jacobs și Farrell (2001), sintagma paradigm shift a apărut după 1980, pentru a gândi altfel cercetarea în domeniu (teoretică și practică), a înțelege situațiile ei nou conturate, a pune întrebări, a genera noi predicții în soluționare, a găsi modele explicative pentru noile realități. Epistemologic, argumentează autorii, este aici trecerea de la pozitivism la postpozitivism: • accentul pe părți și decontextualizare versus accentul pe întreg și contextualizare, • accentul pe separare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a impus cu certitudine, până la a primi valoare paradigmatică: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a indivizilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale și manageriale. Dar însăși paradigma alternanței, conturată astfel, este supusă schimbării: de la sensul tradițional oficializat al alternativelor educaționale instituționalizate (Pedagogia Montessori, Pedagogia Waldorf, Step by Step, Pedagogia Freinet ș.a.), la sisteme de concepere a procesualității în învățământ bazate pe comunicare sau orientate spre acțiune sau interacționale sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de paradigmă aici, ilustrând teoretic și practic posibilități noi de abordare a educației, ca reacție față de cea din școala standard, ca soluții conceptuale și metodologice. Procesul mai arată că, plecând de la căutarea eficienței practicii, de la analiza critică a problemelor ei conturate în aplicarea vechilor paradigme, se pot verifica variate ipoteze conturate, se pot construi modele aplicabile în noi condiții, programe. Alternanța metodologică curentă, nu numai cea instituțională, este cerută și de realitatea pregătirii pentru exercitarea unei profesiuni sau de integrare socială
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
abordare a educației, ca reacție față de cea din școala standard, ca soluții conceptuale și metodologice. Procesul mai arată că, plecând de la căutarea eficienței practicii, de la analiza critică a problemelor ei conturate în aplicarea vechilor paradigme, se pot verifica variate ipoteze conturate, se pot construi modele aplicabile în noi condiții, programe. Alternanța metodologică curentă, nu numai cea instituțională, este cerută și de realitatea pregătirii pentru exercitarea unei profesiuni sau de integrare socială, ca o competență esențială, pe lângă cele de bază specifice, unde
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ia decizia. După sesizarea lor, trebuie stabilită strategia de utilizare pentru problemă, cu toate elementele sistemului, axat pe avantajele oferite de situația oportună. Astfel se poate afirma creativitatea educatorului, în fața problemei inedite ivite sau inteligența valorificării optime a contextului favorabil conturat (din alte motive). Este aici o problemă de adaptare strategică rapidă la schimbările realității (favorabile sau nu), se fac alte alegeri, alte adaptări, dar cu respectarea criteriilor de etică, flexibilitate, căutare, consistență internă. Etapa identificării și comparării alternativelor apoi conturate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
exerciții de competență? Care este relația între sarcinile propuse și competențe, cât de precise sunt planurile, programele de studii? Evaluarea este o problemă atunci pentru aceste criterii? ș.a. Aducerea în prim plan a conceptului de competență, pe fondul de necesitate conturat, a schimbat paradigma educației centrate pe cunoștințe achiziționate la cea centrată pe capacități și competențe, sub cel puțin trei aspecte, consideră și L. Paquay (Paquay, 2002, p. 22): • trecerea de la învățarea centrată pe materii, la învățarea centrată pe educatul care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se reflecte și în curriculum: definirea finalităților, a conținuturilor, a tipurilor de cunoștințe și capacități, a noului mod de concepere a programelor și manualelor, a organizării activităților, a evaluării în situații complexe. 2.3. Conceptul de competență nuanțări actuale Abordarea conturată astfel determină un mod superior de concepere a formării pentru integrarea eficientă postșcolară și dezvoltare profesională ulterioară: nu este simpla formare a priceperilor profesional-aplicative sau de orientare profesională sau de achiziție de cunoștințe generale și de specialitate sau de motivare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
așteptărilor reale. Din această perspectivă, acum nu este util atât interesul pentru a analiză critică și comparativă a problemelor definirii conceptului de curriculum (care evidențiază o pluralitate neașteptată a notelor sale esențiale în studiile documentare), cât mai ales sensul ascuns conturat (Potolea, 2002, pp. 69-83). Anume sesizarea dificultăților majore în trecerea de la paradigmă la construcția de modele alternative de concretizare efectivă, apoi la aplicare eficientă și la reconstrucție, sub influența efectelor praxisului, ale evoluției determinanților, ale valorizării situațiilor, a experiențelor de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]