1,116 matches
-
carnavalescul postmodern subliniază "ethosul comic sau absurd al postmodernismului"222, pasiunea sa pentru polifonie, deformări lingvistice și chiar pentru grotesc sau monstruos. Bahtin considera această trăsătură ca fiind specifică textelor premoderne; putem, așadar, încă o dată remarca modul în care postmodernismul conversează cu trecutul și îl încorporează într-o formă inedită în interiorul său complex. Postmodernismul cultivă "relativitatea voioasă a lucrurilor", parodia și sărbătoarea iconoclastă ce nu își propun să provoace o schimbare, ci mai mult să arate efemeritatea modelelor impuse la un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o ploscă pe datorie, însă frații conventului, care le făceau companie oaspeților, nu beau din ea, chiar dacă din dragoste se prefăceau că beau. 9. Adăugire. Înainte de constituirea definitivă a Ordinului, frații obișnuiau să se adune în fiecare zi pentru a conversa și a bea împreună, cei care doreau, și țineau capitul în fiecare zi. Nu erau pe atunci limite referitoare la calitatea alimentelor și a vinului; cu toate acestea, în multe locuri nu erau acceptate mâncărurile cu carne ce le erau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Ordinului. În timpul guvernării sale, într-adevăr, mulți frați laici purtau tonsura clericală, pe când nu știau nici măcar să scrie; unii locuiau în orașe stând închiși într-un schit în apropiere de biserica fraților și aveau o ferestruică în perete, prin care conversau cu femeile, deși erau laici, incapabili să le asculte spovezile și să le dea sfaturi; ... unii locuiau singuri, adică fără un frate însoțitor, prin aziluri... Am văzut și alții care purtau mereu o barbă lungă precum armenii și grecii. Unii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
despre soția domnitorului Neagoe care Își sacrifică bijuteriile pentru a termina mănăstirea Curtea de Argeș. Tema erotică este părăsită În baladele citate În favoarea temei patriotice. Asceza este aici pur morală. Erosul reapare În Macedonele unde femeile au „dulci nuduri” și ciobanii mor conversînd cu mioarele. Erosul intră Într-o mitologie de ordin pastoral. Memorabile sînt versurile din Românele din Cavaia: „Tropotă, bubuie, plaiul Candavii LÎngă Cavaia, Caii se spumegă, pui ai Moravii Răpind bătaia Iată-i alunecă!... Ei poartă femeile, dalbe ca ziorile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
punctul, virgulă, linia de dialog; S\ citeasc\ corect [i con[tient cuvinte [i propozi]îi. Obiective afective: Participarea cu interes la lec]ie; Trezirea motiva]iei pentru activit\]ile de citire. Strategii didactice: Metode [i procedee: metodă fonetic\ analitico sintetic\, conversa]ia, explică]ia, demonstra]ia, exerci]iul, citire în lan], citire selectiv\, citire integral\, povestirea. Material didactic: plan[\ model, litere din alfabetarul mare, fi[e individuale, imagini cu cuvinte ce con]în litera b. Durată lec]iei: 45 min. Bibliografie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
comportamentului 68 ÎI Anun]area subiectului [i a obiectivelor „Ce litere am înv\]at la ultima or\?” (b, B). „Azi voi vedea dac\ recunoa[te]i literele b, B `n cuvinte [i propozi]îi [i cât de corect citi]i.” Conversa]ia Explică]ia III Lec]ia propriu-zis\ Fixarea [i sistematizarea propriuzis\ o voi realiza parcurgând cu elevii urm\torul plan: solicit elevii s\ r\spund\ la următoarele sarcini didactice: identificarea literelor b, B pe plan[ele model; descrierea literei; profesorul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
profesor; citirea în lan] un copil cîte[te câte o propozi]ie; cer recunoa[terea semnelor de punctua]ie; citirea selctiv\ „Citi]i propozi]ia în care este vorba de bunica!” etc.; reîntregirea textului: un elev cîte[te textul integral. Conversa]ia Plan[e model Explică]ia Lectură profesorului Conversa]ia Litere din alfabetar Explică]ia Conversa]ia Explică]ia Munc\ independent\ Fi[e individuale Metodă fonetic\ analiticosintetic\ Conversa]ia Fi[e individuale diferen]iate Citirea model Citirea în lan] Citirea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o propozi]ie; cer recunoa[terea semnelor de punctua]ie; citirea selctiv\ „Citi]i propozi]ia în care este vorba de bunica!” etc.; reîntregirea textului: un elev cîte[te textul integral. Conversa]ia Plan[e model Explică]ia Lectură profesorului Conversa]ia Litere din alfabetar Explică]ia Conversa]ia Explică]ia Munc\ independent\ Fi[e individuale Metodă fonetic\ analiticosintetic\ Conversa]ia Fi[e individuale diferen]iate Citirea model Citirea în lan] Citirea selectiv\ Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Aprecieri verbale Observarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de punctua]ie; citirea selctiv\ „Citi]i propozi]ia în care este vorba de bunica!” etc.; reîntregirea textului: un elev cîte[te textul integral. Conversa]ia Plan[e model Explică]ia Lectură profesorului Conversa]ia Litere din alfabetar Explică]ia Conversa]ia Explică]ia Munc\ independent\ Fi[e individuale Metodă fonetic\ analiticosintetic\ Conversa]ia Fi[e individuale diferen]iate Citirea model Citirea în lan] Citirea selectiv\ Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Aprecieri verbale Observarea comportamentului Aprecieri verbale IV Aprecieri [i concluzii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vorba de bunica!” etc.; reîntregirea textului: un elev cîte[te textul integral. Conversa]ia Plan[e model Explică]ia Lectură profesorului Conversa]ia Litere din alfabetar Explică]ia Conversa]ia Explică]ia Munc\ independent\ Fi[e individuale Metodă fonetic\ analiticosintetic\ Conversa]ia Fi[e individuale diferen]iate Citirea model Citirea în lan] Citirea selectiv\ Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Aprecieri verbale Observarea comportamentului Aprecieri verbale IV Aprecieri [i concluzii Aprecieri asupra desf\[ur\rii lec]iei în general; Eviden]iez copiii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lan] Citirea selectiv\ Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Aprecieri verbale Observarea comportamentului Aprecieri verbale IV Aprecieri [i concluzii Aprecieri asupra desf\[ur\rii lec]iei în general; Eviden]iez copiii care au ob]inut performan]e deosebite; Acordarea de calificative. Conversa]ia Aprecieri verbale Calificative 69 ANEXĂ 4 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: I {coală: Special\ Aria curricular\: CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE Disciplină: SCRIERE Subiectul: Scrierea literei b, B în cuvinte [i propozi]îi Scopul: Consolidarea priceperilor [i deprinderilor de scriere a literelor, cuvintelor [i
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
liniatura caietului; S\ execute corect exerci]iile de inc\lzire a mu[chilor fini ai mâinii. Obiective afective: Dezvoltarea sim]ului estetic (scris frumos [i plasare estetic\ în pagin\); Dezvoltarea sim]ului critic [i autocritic. Strategii didactice: Metode [i procedee: Conversa]ia, explică]ia, demonstra]ia, exerci]iul, jocul didactic. Material didactic: Plan[\ model, caiete, pixuri, fi[e individuale, litere din alfabetar, co[ule]e. Durată lec]iei: 45 min. Bibliografie: Georgescu-Bo[țină, M.I., 1976 „Îndrum\tor pentru folosirea abecedarului”, E.D.P.
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
subiectelor [i a obiectivelor În lec]ia de ast\zi ve]i scrie cuvinte [i propozi]îi care con]în literele „b”, „B”. Profesorul amestec\ literele din alfabetar în fă]a elevilor [i le cere s\ identifice literele „b”, „B” Conversa]ia III Actualizarea unor cuno[țin]e necesare desf\ [ur\rii lec]iei Leg\tură orei de scriere cu ora de citire: „Privi]i fi[a! Cu ce fel de litere sunt scrise cuvintele din acest text?” (tipar); „De căte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Reactualizarea cuno[țin]elor privind elementele componente ale literelor. „Cu cine seam\n\ b mic?” (un nodule]). „Cu cine seam\n\ B mare? Din ce este format?” (dintr-un bastona[ mare cu `ntors\tură spre stânga jos [i un 3) Conversa]ia Fi[e individuale Conversa]ia Explică]ia Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Observarea comportamentului IV Demonstra]ia model a profesorului Profesorul demonstreaz\ leg\tură literelor b, B cu alte litere. Distribuie fi[ele. Exerci]îi de inc\lzire a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
elementele componente ale literelor. „Cu cine seam\n\ b mic?” (un nodule]). „Cu cine seam\n\ B mare? Din ce este format?” (dintr-un bastona[ mare cu `ntors\tură spre stânga jos [i un 3) Conversa]ia Fi[e individuale Conversa]ia Explică]ia Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Observarea comportamentului IV Demonstra]ia model a profesorului Profesorul demonstreaz\ leg\tură literelor b, B cu alte litere. Distribuie fi[ele. Exerci]îi de inc\lzire a mu[chilor fini ai mâinii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
termin\ de scris sunt solicită]i s\ alc\tuiasc\ cuvinte cu literele din alfabetar. Exerci]iul Fi[e individuale Alfabetar Obsrvarea comportamentului Aprecieri verbale VI Aprecieri [i concluzii Implicarea elevilor în autocorectare. Aprecieri verbale [i calificative. Sugestii [i recomand\ri. Conversa]ia Interevaluare Autoevaluare Calificative 71 ANEXĂ 5 PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Dată: 3 aprilie 2006 Clasa: a VIII-a E Profesor de educație specială: Vasilica BOTEZATU Disciplină: CITIRE LECTURĂ Subiectul: „GRAIUL NEAMULUI”, de George Coșbuc Tipul lecției
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lui Drucker. Numai el avea pa? aport rom�nesc, dovad? a puterii sale. Ceilal? i, unul german, altul austriac, iar ce-l? lalt polonez, primiser? doar c�te un permis de sejur. Ei ? i familiile lor tr? iau �n umbră lui Drucker. Conversa? ia �l are ca interlocutor principal pe un fost diplomat britanic de st�nga. Lui Guy i se solicit? p? rerea despre tratatul de prietenie germano? sovietic. Toat? lumea se uit? la el (care era ? i el de st�nga). Guy
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Pentru c?? i evreu. Este obligat s? lucreze pentru fratele meu. De ce ne ur? sc oare? Chiar ? i birjarul, c�nd e furios pe calul lui, strig? la el: �Dii, jidane! � De ce, de ce? i a? a?� �n timp ce conversa? ia conținu? , Harriet �ncearc? s??i lini? teasc?: �Aici nu s�nte? i �n pericol�. �Nu despre pericol este vorba�, replic? sora lui Drucker. �Pericol exist? peste tot. Este vorba despre un sim?? m�nt, un sim?? m�nt str? vechi. �i vezi pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la voi cea fă?? de rasă voastr?. ?i v? �mbog?? i?i cu to? îi. Rom�nii cred c? jefui? i bog?? ia ?? rîi lor ? i nu da? i nimic �n schimb�. Harriet adusese acest aspect �n discu? ie doar ca un subiect de conversa? ie. A?a c? o ului reac? ia violent? a celorlal? i. �ntr? o adev? raț? cacofonie de voci, to? i �i acuzau pe rom�ni de rasism, l? comie, puturo? enie etc. Drucker (atunci c�nd reu? i s? se fac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
remarc? de st�nga nu a fost apreciat?. Cumnatul lui Drucker i? a acuzat pe ru? i c? submineaz? ? i ruineaz? comer? ul european. Guy a explicat motivele economice ale crizei din Europa, dar a fost redus la ț? cere. Conversa? ia s? a calmat. Sora mai mic? i?a z�mbit Harrietei ? i i? a spus: �Cu toate acestea v? va pl? cea via? a de aici. E pl? cut?. E ieftin?. Exist? mult? m�ncare. Este, cum s? v? spun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga era extrem de p? tima? ? i exagerat. Maiorescu �? i sus? inea punctele de vedere �n fraze armonioase ? i argumente echilibrate, �n timp ce Iorga o f? cea cu nea? teptate pari dialectice ? i expresii colorate. Dac? Maiorescu sem? na cu Goethe din Conversa? îi cu Eckerman, pentru Iorga nu există nici o paralel? sau prototip. �n privin? a conferin? elor ? i a cursurilor pe care le ? inea putea fi poate comparat cu Michelet, iar ca scriitor cu Hugo. Profesorii care se str? duiau s?? l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ce criză european? se ad�ncea, vorbea cu regularitate la radio 99. Coresponden? a lui Iorga este imens? , a scris peste 10�000 de scrisori. Iorga a fost cu siguran?? un efortolic 100. Frasin Munteanu? R�mnic �? i amintea o conversa? ie dintre Iorga ? i Nicolae Titulescu. Vizit�ndu? l pe Iorga, Titulescu a spus: �Ei bine, m? duc acum la �Lido� că s? m? odihnesc dou? zile. Spune? i?mi, domnule Iorga, ? ți? i ce �nseamn? dou? zile de odihn
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
realiste 193. �n 1925, dup? o atent? preg? țîre, clanul Br? tianu a pus la cale exilarea Prin? ului mo? tenitor Carol ? i renun? area acestuia la succesiune. Dup? c?s? torie, Carol �? i re�ncepuse escapadele, care deveniser? subiectul favorit de conversa? ie al b�rfei bucure? tene ? i al presei str? ine. Zizi Lambrino a p? r? sit Bucure? țiul �mpreun? cu Mircea, copilul lui Carol, ? i s? a stabilit la Paris. L?a dat �n judecat? pe Carol, reclam�nd pensie alimentar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mare? alul Josef Pilsudski, cu ministrul de externe, colonelul Josef Beck, cu vechiul s? u prieten, Profesorul Mazar? k, ? i cu ministrul de externe E. Bene?. A avut convorbiri ? i cu E. Venizelos. Bulgaria urma o politic? proitalian?. �n timpul unei conversa? îi cu ambasadorul Bulgariei, Iorga a f? cut urm? toarea afirmă? ie: �Italia a luat �n Balcani locul Austriei. S�nt �ndr? gostit de Italia, dar cel mai mult ? în la autonomia ?? rîi mele�. �n Fran? a s? a �nt�lnit cu reprezentan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
asasineze pe Iorga, era deja alc? tuit? 26. ?eful Echipei Mor? îi era inginerul agronom Traian Boeru din H�r? ova (Dobrogea), directorul legionar al Institutului Na? ional al Coopera? iei, o cooperativ? agricol?. Am avut ? ansa s? am o lung? conversa? ie cu Boeru, �n 1985, �ntr? un sanatoriu? pensiune de la Garmisch? Partenkirschen (Bavaria), cu c�teva s? pt? m�ni �nainte de moartea acestuia. De la el am ob? inut numele membrilor din echipa mor? îi, al c? rei ? ef era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]