327,848 matches
-
Florica Bud Florica Bud s-a făcut cunoscută după 1989 prin mai multe cărți pentru copii. În aceeași perioadă a publicat însă și cărți pentru cititorii de toate vârstele, care merită și ele toată atenția. Ultima, Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi, a și obținut, de altfel, un premiu al Asociației Scriitorilor din
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
cu nimic mai prejos decât a unui adult. Îi lipsește doar experiența, educația, ciocnirile cu viața și cu lumea, durata omului matur. Mă uluiește această constatare, aproape că-mi face frică. ...Nu știu dacă "extractorul quintei esențe", Rabelais, a avut copii. Dar sunt convins că gura larg deschisă, capul sumețit, gâtul și brațele întinse către dulcele izvor, această enormă lăcomie a sugarilor putea să-i inspire figurile uriașilor săi gurmanzi. Descoperirea gestului care apucă, a dorinței, a nevoii de a apuca
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
lui Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877. S-a Înrolat voluntar În războiul de independență al României. s-a născut În Cârțișoara, Sibiu, la 24 ianuarie 1849, al doilea din cei șapte copii ai lui Nicolae și Ludovica Cârțan. De la mătușa sa, Rașila, ascultă primele basme, iar legendele despre semnele lăsate de cei vechi pe pământul Țării Făgărașului au fost primele lui Învățături de istorie. Când În 24 ianuarie 1859 Împlinea 10 ani
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
devenit "sfânt". Nu de puține ori, în singurătatea mea, v-am văzut îngenunchiați în fața roșiei democrații. Poem Mâna mea dreaptă vorbește metafore, deși nu i se aude vocea mai niciodată. Sfioșenia ei - lună ce mângâie cerul în asfințit. În lopețile Copii urâți ies, tiptil, din uterul nopții, târând după ei o corabie, robi la galerele timpului roșu. Strigătele lor înfundate în lopețile negre gonesc peștii-lanternă din abisurile uterului matern. Nu pot să dorm Dlui dr. N. Costovici Uneori nu pot dormi
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
a-l avea pe Zineli, aveam pe domnișoara Puchiu, care avea un frate coleg cu noi. (Ne-am Întâlnit la a 5o aniversare, rămăsese acelaș băiat modest, delicat ca o fetiță și cu veșnicul lui zâmbet bonom) fiind de fapt copia fidelă a surorii sale. O adevărată doamnă. Slăbuță, fină, delicată, Înăltuță, cu o voce caldă, o femeie care nu cred că a ridicat vreodată tonul la cineva. Avea să se mărite cu Reiner, profesorul de germană, la fel un om
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
mistuit de-o șopârlă cu buze de viață arzândă. Cine să recunoască acest genocid inventat de Poet? Cine se mai Înfrigurează la dulcea vipie În așteptare? Nedefinitul aripi plăsmuiește! Șindrilă despuiată și amară de-o cucuvea În somn! Bucurie a copiilor de chihlimbar, viilor, morților dinspre vaduri, ridicați privirea spre mine! Veni-va un Moș Niculae, cel cu banul de aur În ghete, și-n semn de ispită toiagul iubirii va lăsa În dar! Vom ști atunci, În dezordinea armonioasă a
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
depășește, îmboldit de zeul fugar. Și râde și plânge, suspină și cântă prin mine. Cădere Cad. Din ce în ce mai repede, cad. Mă răsucesc dinspre trecut. Totul nu-i decât magmă sau poate ceva mai puțin decât o respirare a cuiva fără nume. Copii ai abisului, ne smulgem din noi către un lucru nedefinit - matcă a viului. Creștem spre altceva, ca un râu de munte nemaivăzut, ca o flămândă mireasmă mușcând, iar și iar, din tine, ca începutul nopții irumpt din cel mai tiranic
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
vede, toți se cațără de la o clipă la alta de alte o mie de clipe și încă de o mie și de încă o mie de clipe ca de o perdea frunzele uscate culese de o mie de mînuțe de copii care nici măcar habar nu au că există cuvîntul singurătate ca un virus pe care mai tîrziu și-l vor dori ca pe o medalie de învingători, ascunsă apoi prin sipete suflete care zornăie ca niște zurgălăi cînd e nevoie de
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
tinere Serpentine azi noapte am adormit fără cearșaful sub care ne-am acoperit unul pe altul ca pe morți mi-a fost teamă am sunat primul comis voiajor i-am arătat trupul sub care zăceau florile înfipte în piele rânjetul copiilor cu sexul pătat după ofilire: vântul care bătea dintr-o parte tu ieșit la mal laolaltă cu animalele care zvâcnesc în herghelii //m-am oprit de prea multe ori în dimineața asta Forma noastrî fonicî pe o plajă cu cerul
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
scoteau degetele lor de prunci dintre tufe de iriși ori din înmiresmatele pâlcuri de flori fără nume galbene albastre ori violete Ceva mai în sus pe coline peste negre grase pășuni păscute de turme de nori răsunau nepământene coruri de copii nenăscuți vibrau glasurile de bronz ale întunecaților pustnici Când deodată ne apăru în față arborele magnetic mai măreț decât cedrii din codrii Libanului albastru ca sângele regilor sau al himerelor cerul delira sub zodia puterii lui enigmatice și armatele sale
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
pe plute vijelioase pe largile vase cu pânze umflate de vânt de îndoieli de iluzii pe puntea vaporului cu nume tristețe te bucuri de ceasul din urmă al zilei de întâiul din noaptea ce se năpustește asupră-ți cu vocea copiilor rămași nefecundați cu plânsul din zid al lapidaților cu suspinele femeilor părăsite într-un port îndepărtat pe fluviul lipsit de maluri visezi mulțimi regate mari și secte sesam al unei lumi ce nu revii hoarde de mâl oștiri de trestii
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
zi sau s-a făcut demult seară cu patria la tîmplă pot citi mai departe pot visa, pot amîna oricît - cu patria la tîmplă poate sunt mort demult. Vorbească-se despre cei mulți și sărmani Despre văduve și bătrîni și copii și am să lăcrimez, oprimat - La fiecare cuvînt o lacrimă la fiecare Obidă un hohot și un nod în gît, amar - Așa-mi duc viața la finele Acestui mileniu cumplit, la sfîrșitul acestei Lumi haine, atît de prinsă-cetluită în ticăloșia
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
alterate. Iar într-o zi, pe când pășea apatic prin lume, s-a îndrăgostit. Ea era o femeie care îl scosese din vizuină, cu modul ei de a-l privi pe ultima inovație a științei. Cristian s-a însurat, a făcut copii, a alergat să-i căpătuiască, s-a zbătut să prindă bilete bune pentru concedii, a făcut eforturi să-și cumpere mobilă frumoasă, frigider, televizor, apoi o plasmă mare. în sfârșit, anii au trecut încununați de mici satisfacții, cu idealuri legate
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
s-a zbătut să prindă bilete bune pentru concedii, a făcut eforturi să-și cumpere mobilă frumoasă, frigider, televizor, apoi o plasmă mare. în sfârșit, anii au trecut încununați de mici satisfacții, cu idealuri legate în primul rând de realizarea copiilor. De tinerețe nici nu-și mai aducea aminte, iar moartea lui Midi era doar un punct îndepărtat, rămas pe cerul umezit de nori transparenți. Până într-o zi. Mai precis, într-o seară. Stătea pe fotoliu, în fața televizorului uitându-se
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
calcă batiste într-un bloc turn din Balcani. traduce din Seferis dar mai ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului și viața de minune tainic ne vorbesc doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Tapiserie cu porți Porțile: dincolo de ele stivă de lemne și laptele în vasul cărămiziu și liziera pădurii de salcîm. Din lumina-i verde, crudă, caldă crește un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
masă plăcută la café Zeyer, în piața Alésia. Vineri, 21 iunie În comentariul despre Caietul mamei (din Exorcism în șoaptă), mi-am permis o reflecție impertinentă asupra bunicului meu Anghel Constantinescu. După moartea Dinei, el se mută - cu cei doi copii ai săi - la Ilinca, ibovnica pe care nu va întârzia s-o ia de nevastă. Casa din Izvoare unde vor locui are un nume (o poreclă): "Bordeiul". E vorba, în fapt, de un mic conac boieresc, puțin cam sumbru... Aici
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
nu are rost, să notez feluritele alergături inerente "desprinderii de Paris" - și de orice locuință, probabil. Am trimis printr-un transportor (destoinic și scump) câteva mobile la București, vreo 50 de mari cartoane cu cărți, etc. Am dăruit Sponsei și copiilor rafturile metalice ale bibliotecii capabile să suporte două-trei mii de volume, iar Primei - perpetuă studentă bursieră la Paris, unde va acumula unu-două doctorate - îi vom lăsa o canapea confortabilă, mașina de spălat, gaziniera, frigiderul și o grămadă de cărți
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
această potecă spre trecul său cu bună știință chiar de el însuși, astfel încât căutătorul foarte atent și priceput să-l găsească în cele din urmă!...) Iar această punte este tocmai numele fetei sale. Cum deja știți, Tiberiu Naumescu are doi copii: straniu, amândoi cu câte o deficiență, mezinul - surdo-mut, iar fata, aceea care cânta tulburător pe aleile din Sinaia - oarbă. Ei bine, fata poartă alt nume de familie: Golam. Acest nume a fost puntea, el m-a ajutat să ies din
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
se distanța în literatura sa de adevărul său ca persoană îl umplu de o rafinată plăcere, el nu se deosebește de oamenii obișnuiți, nimeni nu poate ghici, privindu-l, cine este de fapt, cum este el de fapt. Are doi copii din două relații diferite, amândouă femeile mor suspect, până la urmă se stabilește că moartea e provocată de sinucidere, dar eu am îndoieli, din păcate suspiciunile mele nu sunt demonstrabile, nu sunt însoțite de dovezi... În 1999 a participat la ultima
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
realizeze legătura dintre variate stări sufletești și natură, găsind și potrivitele mijloace proprii pentru asta: Amărăciunea plouă mărunt și rece / în ochii locuitorilor acestui oraș cenușiu / ce seamănă perfect cu o grădină de umbre, / cu o insulă verde părăsită de copii. / Orizontul și-a făcut bagajele / Cerul s-a răstignit pe pămînt. / Singurătatea a dovedit / să culeagă stelele" (Lumină insuportabilă). Iscoditoare mereu și pradă îndoielilor fără încetare, ea meditează, realist, în vechi catrene, asupra propriului său destin: "Gînduri sfîșiind curate-nserări
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
alternativ episoade din biografiile celor doi, aflați, unul înlăuntrul Vladiei, adică al provinciei imaginare, altul în afara ei. Gelu Ravac este adeptul credinței tibetane în "tulpa, invenții, născociri de-ale noastre" (p. 45). Tulpa este dublura afectivă a unui om, o copie mentală, un fel de clonă îmbunătățită, un substitut imaginar al unei dorințe reale, proiecția în imaginația celuilalt. El însuși, Gelu Ravac, va constata că este invenția studentei Olga, care-i va deveni, pentru scurtă vreme, soție. Aceste ficțiuni se multiplică
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
fie bine pentru toată lumea. Pe tata nu-l vedeam pe-acasă. Venea de regulă seara, când se așeza în fața telefonului, cerând centralei să-i facă legătura cu câțiva angrosiști din Bazargic sau Constanța. Discuții scurte, protocolare, despre ei, neveste și copii, despre vreme, după care, invariabil, urma lista afacerilor convenite peste zi. Făcea marketing fără să știe. Cunoștea pe dinafară ce mărfuri lipsesc în țara asta, unde există surplusuri, înregistra și făcea comenzi, lăsând apoi grija trenurilor să circule zile și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
conștiinciozitate, seriozitate și disciplină. Mama, Smaranda Ripan - născută Sterian din părinți tot mici viticultori din Huși, era absolventă a unei școli profesionale de lenjerie și croitorie. Familia Ralucăi a avut o grijă deosebită petru creșterea, educarea și pregătirea celor trei copii rămași în viață, din cei noua pe care îi avusese. Profesorii cu care Raluca Ripan a învățat cu ajutorul cărora s-a format, sunt personalități marcante în istoria învățământului chimic, care merită să fie evocați, la Iași: Petru Poni, N. Costăchescu
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
școlilor, ei dețin darul vorbirii din inimă, cel care vine din credință, zel și entuziasm. Nici unul dintre ei nu ar pierde timpul să redacteze, ca Fronton, elogiul fumului, folosind cuvinte alese și perioade cizelate cu artă. Dar cărțile lor sunt copie a sufletelor lor. Și ce suflete mari și calde! Toate scrierile lor sunt acte și servesc la edificare. Acolo nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate”3. Starea spre care aspiră Părinții filocalici este aproape de
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
de sus Într-un loc, departe... Tot ce crezi că-i de folos Unui om aparte. Dă-i un car de sănătate Că-i mai bună decât toate. Pentru suflet mângâiere Că n-are de nicăiere... Pentru inimă alinare De copii... fiindcă nu-i are. Păsărele mii să-i cânte, Flori albastre să-l Încânte.. Dă-i credință și putere Sănvingă orice durere. De la mine tot ce-i bun; Altceva ce să mai spun... Poetului George Filip, Montreal, Canada Tot ți-
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]