1,568 matches
-
de cocaină. 9. compresie externă; 10. tromboză primară: a.-policitemia vera; b.-trombocitoză; c.-siclemie; d.-leucoză; e.-hipercoagulabilitate. 11. dezechilibru între nevoile miocardice de oxigen și aport: a.-stenoza aortică; b.-hipertensiunea arterială sistemică; c.-tireotoxicoză. 12. boala vaselor coronare mici a.-cardiomiopatia hipertrofică; b.-amiloid; c.-diabet zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
d.-leucoză; e.-hipercoagulabilitate. 11. dezechilibru între nevoile miocardice de oxigen și aport: a.-stenoza aortică; b.-hipertensiunea arterială sistemică; c.-tireotoxicoză. 12. boala vaselor coronare mici a.-cardiomiopatia hipertrofică; b.-amiloid; c.-diabet zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
anterior întins (extins); b. antero-septal; c. anterior localizat. 2. infarcte laterale - în teritoriul arterei circumflexe (ACx) sau a unor ramuri laterale din ADA a. antero-lateral jos (supraapical); b. antero-lateral înalt; c. postero-lateral înalt (postero-bazal). 3. infarcte posteroinferioare - în teritoriul arterei coronare drepte și a ramurilor sale a. postero-inferior comun; b. posterior localizat; c. inferior localizat; d. infero-lateral. 4. infarctele apicale din teritoriul terminal al ADA; 5. infarcte septale profunde. Corelația dintre localizarea topografică a infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
viitor în evaluarea pacienților cu AI deoarece nivelurile crescute de PCR sunt asociate cu risc crescut de deces, infarct miocardic, sau necesită revascularizarea miocardică de urgență; 4. Aspecte coronarografice în AI oferă informații despre sediul, tipul și severitatea leziunilor stenozante coronare, prezența trombozei coronare, numărul de vase afectate, existența circulației colaterale precum și date despre eventualele tulburări de cinetică și funcție ale VS (3/4 din pacienții cu AI au leziuni trivasculare semnificative). Fluxul coronarian apreciat TIMI pe coronarografie este de asemenea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pacienților cu AI deoarece nivelurile crescute de PCR sunt asociate cu risc crescut de deces, infarct miocardic, sau necesită revascularizarea miocardică de urgență; 4. Aspecte coronarografice în AI oferă informații despre sediul, tipul și severitatea leziunilor stenozante coronare, prezența trombozei coronare, numărul de vase afectate, existența circulației colaterale precum și date despre eventualele tulburări de cinetică și funcție ale VS (3/4 din pacienții cu AI au leziuni trivasculare semnificative). Fluxul coronarian apreciat TIMI pe coronarografie este de asemenea diminuat la pacienții
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
B (BMP), mieloperoxidaza, creatinina, glicemia. ANGINA VARIANTĂ SAU ANGINA PRINZMETAL Angina variantă sau angina Prinzmetal (1959) reprezintă o formă specială de angină pectorală produsă de un spasm coronarian localizat, care determină scăderea tranzitorie marcată și abruptă a diametrului unei artere coronare epicardice (sau o arteră septală mare) și care este însoțită de modificări electrocardiografice secundare ischemiei severe. Ea se poate asocia cu IMA, aritmii cardiace severe (inclusiv TV și FV) și moarte subită [20]. SIMPTOMATOLOGIE Durerea coronariană tipică în angina Prinzmetal
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
supradenivelare tipică, în 1/3 din cazuri fiind subdenivelări ST de tip ischemic. Monitorizarea Holter ambulatorie poate fi utilă pentru surprinderea unei supradenivelări de segment ST în timpul perioadelor dureroase; 2. Coronarografia: semnele diagnostice ale anginei variante sunt spasmul unei artere coronare proximale cu ischemie transmurală și anomalii ale funcției evidenția ateroscleroză coronară proximală severă VS. La 2/3 din pacienți se poate, restul pacienților având coronare normale; 3. Testele de provocare a spasmului coronarian sunt: a. testul cu ergonovină: este cel
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tip ischemic. Monitorizarea Holter ambulatorie poate fi utilă pentru surprinderea unei supradenivelări de segment ST în timpul perioadelor dureroase; 2. Coronarografia: semnele diagnostice ale anginei variante sunt spasmul unei artere coronare proximale cu ischemie transmurală și anomalii ale funcției evidenția ateroscleroză coronară proximală severă VS. La 2/3 din pacienți se poate, restul pacienților având coronare normale; 3. Testele de provocare a spasmului coronarian sunt: a. testul cu ergonovină: este cel mai fidel în provocarea modificărilor caracteristice; astfel, administrarea de 0,05
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ST în timpul perioadelor dureroase; 2. Coronarografia: semnele diagnostice ale anginei variante sunt spasmul unei artere coronare proximale cu ischemie transmurală și anomalii ale funcției evidenția ateroscleroză coronară proximală severă VS. La 2/3 din pacienți se poate, restul pacienților având coronare normale; 3. Testele de provocare a spasmului coronarian sunt: a. testul cu ergonovină: este cel mai fidel în provocarea modificărilor caracteristice; astfel, administrarea de 0,05 mg (până la 0,1-0,25 mg) poate produce în 3-5 minute modificări ECG tipice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale, precum și eventualele punți musculare miocardice; b. cateterismul cardiac și ventriculografia apreciază funcția ventriculară stângă atât morfologic (dimensiuni VS, cinetică globală și regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
inversare tardivă posibilă: 1. defectul septal ventricular; 2. defectul septal atrial; 3. persistența canalului arterial. b. obstructive: 1. coarctația de aortă. c. altele: defecte valvulare congenitale, malpoziții ale inimii, anomalii ale pericardului, tulburări de ritm congenitale, anomalii congenitale ale vaselor coronare. Mărimea și direcția shunt-ului (comunicării) sunt condiționate de următorii factori: -diferența de presiune de o parte și de alta a comunicării (când gradientul este constant în același sens - shunt unidirecțional S-D/D-S, când variază semnificativ - shunt bidirecțional); -rezistența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Nodulii Osler - mici, sensibili, sub pulpa degetelor; - Leziunile Janeway - leziuni eritematoase, nedureroase pe palme și plante; - Petele Roth - hemoragii ovale pe retină; - Manifestări clinice produse de embolii: -arteriale splenice - produc dureri; -abdominale; -ale arterei centrale a retinei - produc cecitate; -ale coronarelor - infarcte miocardice; -ale arterelor mari periferice - sindrom de ischemie acută a membrelor; -ale arterelor cerebrale - hemiplegie, afazie. - Anevrismele micotice - mai frecvent la nivelul arterelor cerebrale; - Semne clinice de insuficiență cardiacă congestivă și insuficiență renală [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE Laborator: 1. Examene
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ea două segmente diferite: segmentul inferior denumit și rădăcina aortei care se întinde de la nivelul valvei aortice până la joncțiunea sinotubulară, având aproximativ 3,5 cm lungime. Bazele valvulelor aortice sunt implantate la nivelul rădăcinii aortei, iar emergența celor două artere coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular al aortei ascendente începe de la nivelul joncțiunii sinotubulare și continuă până la nivelul arcului aortic. În mod normal, rădăcina aortei este situată în sacul pericardic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
diferite: segmentul inferior denumit și rădăcina aortei care se întinde de la nivelul valvei aortice până la joncțiunea sinotubulară, având aproximativ 3,5 cm lungime. Bazele valvulelor aortice sunt implantate la nivelul rădăcinii aortei, iar emergența celor două artere coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular al aortei ascendente începe de la nivelul joncțiunii sinotubulare și continuă până la nivelul arcului aortic. În mod normal, rădăcina aortei este situată în sacul pericardic iar aorta ascendentă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
poate prezenta pseudoanevrisme sau false anevrisme. Prezența unui anevrism aortic poate să reprezinte un marker a unei boli aortice difuze, astfel încât un pacient cu anevrism aortic trebuie să fie examinat la nivelul întregii aorte și a principalelor colaterale (inclusiv artere coronare) pentru a pune în evidență celelalte patologii asociate [4, 10]. ANEVRISMELE AORTEI ABDOMINALE Incidența anevrismelor abdominale crește mult după vârsta de 55 de ani la bărbați și, respectiv 70 de ani la femei. Prevalența reală a acestora este relativ dificil
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
proximale. Ele apar prin reducerea sau abolirea debitului sanguin în carotide sau artere vertebrale prin compresie dată de hematomul disecant sau datorată unei tromboze arteriale secundare. În 1-2% din cazuri, un fald de disecție proximal poate obstrua ostium-ul unei artere coronare și să apară aspectul clinic al unui infarct miocardic acut (în special afectarea arterei coronare drepte). În condițiile apariției unui infarct acut, de cele mai multe ori, simptomatologia primară a disecției poate fi mascată de cea a accidentului coronarian acut, pacientul putând
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
compresie dată de hematomul disecant sau datorată unei tromboze arteriale secundare. În 1-2% din cazuri, un fald de disecție proximal poate obstrua ostium-ul unei artere coronare și să apară aspectul clinic al unui infarct miocardic acut (în special afectarea arterei coronare drepte). În condițiile apariției unui infarct acut, de cele mai multe ori, simptomatologia primară a disecției poate fi mascată de cea a accidentului coronarian acut, pacientul putând avea o evoluție extrem de complicată; totodată, introducerea unui tratament fibrinolotic în condițiile unui infarct miocardic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
disecție aortică, anamneza, examenul obiectiv, electrocardiografic și radiologic simplu toracic sunt primele investigații care se efectuează. Electrocardiograma Poate fi normală, în contrast cu durerea toracică violentă, pot exista semne de HVS secundare HTA vechi; uneori semne de IM inferior prin afectarea arterei coronare drepte [10, 16]. Examenul radiologic toracic Este sugestiv în 80-90% al cazurilor de radiografie toracică din incidență postero-anterioară când apar: bombarea marginii drepte a mediastinului secundară dilatației aortei ascendente, disecția distală fiind însoțită de dilatația butonului aortic și aortei descendente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau la cazurile în care nu se pot efectua explorările precedente. Rămâne totuși examinarea de elecție în tratamentul endovascular al leziunilor de aortă. Angio CT și angio RM au o sensibilitate inferioară angiografiei în ceea ce privește examinarea ramurilor aortei, a aspectului originii coronarelor, a unor artere renale accesorii cu calibru redus, precum și în descoperirea unei stenoze vasculare asociate (prezentă în 10-41% dintre cazuri). Asocierea angio-CT cu angiografia pare a fi algoritmul cel mai fericit în stabilirea bilanțului preterapeutic. În prezent, angiografia clasică realizată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
7, 9): gastrointestinale: chiști hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale arterelor cervico-cefalice; chiști în diferite organe: ovar, uter, splină, arahnoidă ș.a.
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mențiune specială merită creșterea masei ventriculare stângi, adesea disproporționată cu hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (16, 17). în ceea ce privește anomaliile vasculare extracerebrale, se citează: dilatații ale rădăcinii aortice, anevrisme și disecții ale aortei toracice sau abdominale, anevrisme ale arterelor coronare. A) DIAGNOSTIC Afectarea valvulară Incidența afectării valvulare a fost inițial estimată a fi sub 10% de către Gabow et al. (1984), care își intitulau totuși sugestiv articolul: ADPKD more than a renal disease. Ulterior, în urma studiilor ecocardiografice sistematice efectuate de Hossak
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cât și bypass-ul aortocoronarian (BAC) sunt utilizate frecvent la vârstnici, aproximativ două treimi din totalul APTL fiind aplicate la subiecții peste 60 de ani și 11% la pacienții cu vârsta peste 80 de ani (158). Pacienții vârstnici prezintă adesea coronare calcificate, tortuoase și afectare pluricoro - nariană, astfel că atât APTL, cât și BAC sunt considerate intervenții dificile, care pot genera complicații periprocedurale sau pot avea rezultate suboptimale. Cu toate acestea, succesul APTL este de 90% și în plus se constată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
de repermeabilizare. Modificările funcției ventriculare perioperatorii se documentează prin ecocardiografie și se compară cu rezultatele evaluărilor funcționale postoperatorii. Coronarografia se indică tuturor pacienților cu IC în cadrul evaluărilor preoperatorii. În cazul în care nivelul creatininei o permite, vizualizări multiple ale arterelor coronare și ventriculograma permit evaluarea motilității murale și a funcției ventriculare. Radiografia toracică se efectuează de rutină și evidențiază dilatația cavităților cordului, semne vasculare (accentuarea desenului vascular hilar, apicalizarea desenului vascular prin dilatare venoasă), încărcarea interstițiului pulmonar, apariția epanșamentului pleural (pre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
mecanică. La pacienții care se prezintă în decurs de câteva ore de la debutul IMA se poate practica angioplastie cu plasare de stent, procedeu care salvează miocardul și permite stabilizarea pacientului în vederea unei terapii chirurgicale ulterioare. În cazul pacienților cu interesarea coronarei descendente anterioare (LAD) sau trivasculară semnificativă în prezența IC severe ce nu beneficiază de angioplastie coronariană cu plasare de stent, se impune intervenția chirurgicală imediată. Inserția unui balon de contrapulsație aortică este utilă în asigurarea asistenței mecanice a cordului și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
LAD) sau trivasculară semnificativă în prezența IC severe ce nu beneficiază de angioplastie coronariană cu plasare de stent, se impune intervenția chirurgicală imediată. Inserția unui balon de contrapulsație aortică este utilă în asigurarea asistenței mecanice a cordului și creșterii fluxului coronar în cazurile temporizate în vederea revascularizării coronariene. Balonul de contrapulsație reduce consumul de oxigen miocardic, dimensiunea zonei infarctizate, scade necesarul de suport inotrop și, implicit, riscul de aritmii ventriculare. Contraindicațiile includ insuficien ă aortică (IA) moderată sau severă și patologia aortică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]