KorAP: Find »[drukola/base=coronarian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...179 >

4,463 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian nu sunt la fel de puternici comparativ cu cei pentru deces. Aceasta implică faptul că reapariția anginei este strâns legată de progresiunea leziunilor aterosclerotice atât la nivelul circulației coronariene native, cât și la nivelul grefoanelor. Această progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anginei este strâns legată de progresiunea leziunilor aterosclerotice atât la nivelul circulației coronariene native, cât și la nivelul grefoanelor. Această progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cât și la nivelul grefoanelor. Această progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
10 ani, în timp ce după 15 ani doar 35% vor suferi o nouă intervenție (52). Vârsta tânără la prima operație crește în mod cert riscul pentru reintervenție (53), fiind totodată un marker al agresivității procesului aterosclerotic alături de boala vasculară periferică, leziunile coronariene difuze, hipertensiunea arterială, dislipidemie. Factori de risc procedurali în revascularizarea miocardică Factori de risc procedurali pentru deces după BAC Revascularizarea incompletă Obiectivul urmărit în terapia chirurgicală a bolii cardiace ischemice este realizarea unei revascularizări chirurgicale complete. Se consideră o revascularizare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
procedurali în revascularizarea miocardică Factori de risc procedurali pentru deces după BAC Revascularizarea incompletă Obiectivul urmărit în terapia chirurgicală a bolii cardiace ischemice este realizarea unei revascularizări chirurgicale complete. Se consideră o revascularizare completă atunci când au fost by-pass-ate toate leziunile coronariene semnificative (stenoze > 50% din diametrul vasului). Acest lucru nu este posibil să fie realizat în toate cazurile deoarece din punct de vedere tehnic este dificil de graftat un vas cu diametrul < 1 mm, iar pe de altă parte patența în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
consecință, practic, se poate considera o revascularizare completă dacă au fost graftate toate vasele importante (diametrul > 1 mm) cu leziuni semnificative (stenoze > 50%). Revascularizarea incompletă are drept consecință posibilitatea constituirii unui infarct miocardic într-un teritoriu deservit de o arteră coronariană cu o stenoză semnificativă. Răsunetul hemodinamic este în funcție de mărimea zonei infarctizate putând ajunge până la necesitatea asistării mecanice a circulației. Chiar dacă a fost depășită perioada perioperatorie, infarctul miocardic poate apărea oricând în teritoriul rămas nerevascularizat ceea ce mărește semnificativ riscul de deces

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de elecție în chirurgia coronariană și față de care se raportează performanțele tuturor celorlalte grefoane îl constituie rezistența la ateroscleroză. Deși nu există o explicație unanim acceptată se consideră că aceasta s-ar datora vascularizării prin vasa vasorum, drenajului limfatic perivascular, membranei elastice interne bine dezvoltate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
excelentă postoperatorie a bolnavilor în rândul cărora rata decesului este cu mult redusă comparativ cu cei la care s-a folosit pentru graftarea arterei descendente anterioare vena safenă internă. Numărul de endarteriectomii În cazul leziunilor aterosclerotice extinse la nivelul vaselor coronariene este uneori nevoie de realizarea unei endarterectomii pentru pregătirea locului anastomozei distale și pentru asigurarea unui run-off eficient. Unii chirurgi folosesc frecvent endarteriectomia în special în porțiunea distală a arterei coronare drepte, dar și la nivelul arterei descendente anterioare și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
unei endarterectomii pentru pregătirea locului anastomozei distale și pentru asigurarea unui run-off eficient. Unii chirurgi folosesc frecvent endarteriectomia în special în porțiunea distală a arterei coronare drepte, dar și la nivelul arterei descendente anterioare și a celorlalte ramuri ale arborelui coronarian. Potențialul trombogen al zonei endarteriectomizate este relativ mare. Dacă se mai adaugă la aceasta și eventualele deficiențe de tehnică (persistența unui flap de intimă distal de locul endarteriectomiei) se poate ușor anticipa o patență redusă a graftului anastomozat la acest

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Grafturile secvențiale Folosirea grafturilor secvențiale oferă fără îndoială o serie de avantaje din punct de vedere tehnic: reduce durata intervenției chirurgicale, scurtează timpul de oprire ischemică a cordului, permite o revascularizare mai completă pentru pacienții cu leziuni semnificative ale ramurilor coronariene mici. Acestora li se adaugă un flux și o patență precoce cel puțin egale dacă nu chiar superioare grafturilor izolate (56) mai ales în situațiile în care anastomoza distală (de tip termino-lateral) se realizează la nivelul unui vas cu run-off

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
realizează la nivelul unui vas cu run-off de bună calitate (57, 58). Există însă și părerea opusă conform căreia atât timp cât fluxul în porțiunea distală a graftului secvențial este mai mic, anastomoza distală nu trebuie să se facă pe un vas coronarian important care este mai bine să fie graftat separat (59). Grafturile secvențiale reprezintă probabil cea mai bună alegere în anumite situații cum ar fi: urgențe majore în tromboza acută post-PTCA, hipertrofia ventriculară stângă, boala coronariană asociată cu leziuni valvulare, defect

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se facă pe un vas coronarian important care este mai bine să fie graftat separat (59). Grafturile secvențiale reprezintă probabil cea mai bună alegere în anumite situații cum ar fi: urgențe majore în tromboza acută post-PTCA, hipertrofia ventriculară stângă, boala coronariană asociată cu leziuni valvulare, defect septal ventricular postinfarct (60). Protecția miocardică Obiectivele operației de by-pass aortocoronarian trebuie sa fie revascularizarea miocardică completă și evitarea sau limitarea afectării intraoperatorii a miocardului. Pentru realizarea acestora sunt necesare două condiții: o vizualizare adecvată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardioplegice pentru protecția miocardică pe durata clampării aortei. Principiul care stă la baza folosirii oricărei tehnici cardioplegice este reprezentat de optimizarea raportului între aport și necesar metabolic la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, perioadă de timp în care perfuzia coronariană normală este absentă. Acest lucru implică atât reducerea utilizării depozitelor de fosfat macroergic, cât și creșterea aportului de oxigen și de substrat metabolic. Prin introducerea soluțiilor cardioplegice hiperpotasemice reci, s-a realizat oprirea controlată în diastolă a cordului cu reducerea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cei mai mulți chirurgi, asigură o oprire rapidă a cordului, este ușor de administrat. Administrarea anterogradă a cardioplegiei are o serie de dezavantaje: distribuție inadecvată în caz de leziuni difuze ale arterelor coronare, precum și în cazul stenozelor proximale strânse sau al ocluziilor coronariene; risc de leziuni ostiale cu posibilitatea apariției tardive a unor stenoze la acest nivel în caz de administrare cu canule direct pe ostiile arterelor coronare în timpul protezării valvulare aortice; necesitatea întreruperii actului operator pe durata administrării; risc de embolie gazoasă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în timpul protezării valvulare aortice; necesitatea întreruperii actului operator pe durata administrării; risc de embolie gazoasă la nivelul arterelor coronare. Administrarea retrogradă a cardioplegiei are avantajul unei distribuții mai uniforme spre celulele miocardului în cazul stenozelor foarte strânse sau a ocluziilor coronariene, nu necesită întreruperea intervenției în timpul administrării, asigură îndepărtarea fragmentelor de aterom dislocate și a embolilor aerieni pătrunși accidental în circulația coronariană, realizează o protecție adecvată a ventriculului stâng chiar și în caz de hipertrofie severă a acestuia. Dezavantajele administrării retrograde

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a cardioplegiei are avantajul unei distribuții mai uniforme spre celulele miocardului în cazul stenozelor foarte strânse sau a ocluziilor coronariene, nu necesită întreruperea intervenției în timpul administrării, asigură îndepărtarea fragmentelor de aterom dislocate și a embolilor aerieni pătrunși accidental în circulația coronariană, realizează o protecție adecvată a ventriculului stâng chiar și în caz de hipertrofie severă a acestuia. Dezavantajele administrării retrograde (barotrauma, ruptura sinusului coronar, edemul miocardic dacă presiunea de administrare depășește 50 mm Hg, protecția uneori deficitară a ventriculului drept și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dacă interesează un teritoriu întins, poate conduce la deces. Este motivul pentru care cercetarea intraoperatorie a patenței anastomozelor și a fluxului la nivelul grafturilor poate să scadă semnificativ incidența ocluziei precoce a acestora. O metodă relativ recent introdusă este angiografia coronariană termală. Principiul pe care se bazează constă în determinarea cu ajutorul unor sisteme de detecție în infraroșu a gradientului termic care apărea între miocard și grefonul venos prin injectarea soluției cardioplegice reci în capătul proximal al acestuia sau între miocard și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tensiunii parietale și a consumului de oxigen conform legii lui La Place. Aportul de oxigen la nivelul miocardului depinde de conținutul în oxigen al sângelui arterial (determinat de concentrația hemoglobinei și de presiunea arterială a oxigenului) și de fluxul sanguin coronarian (la rândul lui dependent de presiunea diastolică pentru stratul subendocardic și de presiunile sistolică și diastolică pentru stratul subepicardic). Fluxul sanguin coronarian este invers proporțional cu rezistența vasculară coronariană, dar acest parametru este greu de controlat la bolnavii cu leziuni

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
oxigen al sângelui arterial (determinat de concentrația hemoglobinei și de presiunea arterială a oxigenului) și de fluxul sanguin coronarian (la rândul lui dependent de presiunea diastolică pentru stratul subendocardic și de presiunile sistolică și diastolică pentru stratul subepicardic). Fluxul sanguin coronarian este invers proporțional cu rezistența vasculară coronariană, dar acest parametru este greu de controlat la bolnavii cu leziuni coronariene extinse. Cu toate acestea, o scădere a rezistențelor vasculare la nivelul arterelor coronare normale, urmare a unor cereri metabolice crescute sau

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
hemoglobinei și de presiunea arterială a oxigenului) și de fluxul sanguin coronarian (la rândul lui dependent de presiunea diastolică pentru stratul subendocardic și de presiunile sistolică și diastolică pentru stratul subepicardic). Fluxul sanguin coronarian este invers proporțional cu rezistența vasculară coronariană, dar acest parametru este greu de controlat la bolnavii cu leziuni coronariene extinse. Cu toate acestea, o scădere a rezistențelor vasculare la nivelul arterelor coronare normale, urmare a unor cereri metabolice crescute sau a unei vasodilatații selective, poate duce la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la rândul lui dependent de presiunea diastolică pentru stratul subendocardic și de presiunile sistolică și diastolică pentru stratul subepicardic). Fluxul sanguin coronarian este invers proporțional cu rezistența vasculară coronariană, dar acest parametru este greu de controlat la bolnavii cu leziuni coronariene extinse. Cu toate acestea, o scădere a rezistențelor vasculare la nivelul arterelor coronare normale, urmare a unor cereri metabolice crescute sau a unei vasodilatații selective, poate duce la scăderea presiunii de perfuzie în ariile miocardice irigate de artere coronare cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
duce la scăderea presiunii de perfuzie în ariile miocardice irigate de artere coronare cu stenoze semnificative. Situația poate fi întâlnită în cazul folosirii agenților inotropi și a celor vasodilatatori la pacienții cu boală cardiacă ischemică. De obicei, cei mai mulți dintre bolnavii coronarieni sunt anxioși și din acest motiv o discuție calmă și deschisă cu anestezistul despre premedicație, anestezia propriu-zisă și trezirea în terapia intensivă este foarte importantă pentru prevenirea descărcărilor excesive de catecolamine. În seara dinaintea operației bolnavul va fi sedat. Premedicația

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
caz, a cateterului Swan-Ganz). Dacă inserția cateterului arterial se realizează înainte de inducția anesteziei, acest lucru trebuie precedat de explicarea manevrei ce urmează a fi efectuată și de o anestezie locală eficientă. Volumul plasmatic este redus la majoritatea pacienților cu boală coronariană (100) și acesta este unul din motivele apariției hipotensiunii arteriale în timpul inducției anesteziei (la aceasta se mai adaugă și efectul hipotensiv al drogurilor folosite). Neasigurarea unui volum circulant adecvat în această fază, precum și în perioada imediat următoare se traduce prin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
inducției anesteziei (la aceasta se mai adaugă și efectul hipotensiv al drogurilor folosite). Neasigurarea unui volum circulant adecvat în această fază, precum și în perioada imediat următoare se traduce prin persistența hipotensiunii arteriale, ceea ce poate avea drept consecință reducerea fluxului sanguin coronarian în special la nivelul stratului subendocardic cu instalarea consecutivă a ischemiei la acest nivel. Hipotensiunea neresponsivă la măsurile de repleție volemică trebuie corectată prin administrarea de droguri vasoconstrictoare și inotrope. În timpul operației, drogurile folosite pentru menținerea anesteziei sunt administrate pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]