5,110 matches
-
firmelor, nu mai ține deloc cont de regulile de funcționare a pieței și redistribuie un mare volum de resurse, de la bunuri la bani, prestigiu și putere, după reguli care nu au nici o legătură cu piața. Nu piața redistribuie resursele în interiorul corporațiilor, așa cum nu piața redistribuie resursele în interiorul administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă dezvoltată și o societate în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje fine între distribuirea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acestora portofoliul indispensabil de know-how în privința piețelor externe, de relații interpersonale cu clienții externi și de participare la piața propriu-zisă. Trebuie înțeles că arhitecții economiei de tip socialist au avut viziunea unei întregi economii organizate după principiile unei singure mari corporații. Acționarii acestei firme naționale erau reprezentați de vârfurile politice ale societății, consiliul de administrație era format din conducătorii instituțiilor administrației economice centrale, iar în interior, această firmă era organizată ca oricare alta, adică prin separarea unităților productive de cele cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cotidiene care afirma că ceea ce urmăresc americanii în Irak nu este eliberarea unui popor de sub dominația unui sistem politic autoritar, ci controlul importantelor resurse de petrol ale acestei țări de către capitalul american. Iar rolul important pe care una dintre marile corporații americane - Hulliburton - îl are în reconstrucția Irakului este un argument des folosit în această construcție teoretico-ideologică. După al doilea război mondial, chiar neomarxiștii au mai nuanțat această construcție teoretico-ideologică referitoare la dominația capitalului asupra politicii în capitalism (Offe și Ronge
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu este decât cel mai mare actor de pe piață, relațiile unui capitalist cu reprezentanții statului sunt, desigur, o componentă normală a acestui capital. Iar corupția în forma state-capture nu reprezintă decât echivalentul, în materie de capital social și relațional, al corporației multinaționale în materie de capital financiar sau tehnologic. Un astfel de model teoretic ar putea părea o exagerare, deși nu este și există de multă vreme, în forme teoretice ușor modificate (Porter, 1990). Ca abordare teoretică, el rămâne legitim și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Puține procese au fost atât de pregnante prin evidență, majore prin consecințe și rapide, prin dinamică, precum concentrarea capitalurilor - mai ales a capitalurilor financiare - din lumea occidentală la sfârșitul secolului XX. Globalizarea capitalurilor a făcut ca organizația denumită „multinațională” sau „corporație” specifică jumătății de secol XX să devină o superputere economică și financiară. Rar a ignorat o intelectualitate națională procese atât de evidente și de puternice, precum a ignorat intelectualitatea românească - și ideologia construită de aceasta - tendința evidentă a concentrării capitalului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
XX să devină o superputere economică și financiară. Rar a ignorat o intelectualitate națională procese atât de evidente și de puternice, precum a ignorat intelectualitatea românească - și ideologia construită de aceasta - tendința evidentă a concentrării capitalului și a dominației marii corporații internaționale. Intelectualitatea română a reușit acest lucru. Exact în aceeași perioadă în care marile companii internaționale achiziționau pentru sume comparabile cu PIB-ul României alte mari companii internaționale, ideologia dreptei - adică a capitalismului românesc - se orienta în direcția opusă. Cel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să crească din ce în ce mai mult. Către sfârșitul primului deceniu al tranziției, în România aproape că nu mai exista cotidian care să fie profitabil, iar veniturile publicațiilor scrise depindeau în proporție de peste două treimi de veniturile din publicitate, aflate sub controlul marilor corporații ce desfăceau mărfuri pe piața românească (mai ales cele producătoare de detergenți, băuturi răcoritoare, cosmetice etc.) și al marilor întreprinderi ale economiei rămase socialiste, de la bănci și societăți de asigurări până la regiile autonome. În asemenea condiții, conținutul publicațiilor depindea mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a diminuat, treptat, pe măsură ce publicitatea a avut o pondere tot mai însemnată în structura veniturilor mass-media. Căci fondurile de publicitate semnificative se aflau fie sub controlul economiei socialiste - adică a statului -, fie sub controlul marilor capitaluri internaționale, adică a corporațiilor internaționale, de la Coca-Cola la Lever și la marii producători de automobile etc. Criza finanțării mass-media a izbucnit public abia la mulți ani după revoluție, și anume după 2000, luând, desigur, un aspect politic. Iar rezultatul ei final a fost, fără
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să domine sectorul comerțului cu populația, ci a migrat către alte surse de capital și către alte piețe. Piața românească a desfacerii cu amănuntul a fost, până la urmă, preluată de marele capital străin prin intermediul supermarketurilor. Metro, Carrefour, Billa și alte corporații specializate în vânzările cu amănuntul au ajuns să domine piața românească cu atât mai ușor cu cât ea era - și mai este încă - excesiv de concentrată. Până prin anul 2000, Capitala reunea 10% din populația țării, dar asigura jumătate din vânzările de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
zece ani de tranziție care au precedat pătrunderea pe scară largă a capitalului străin în vânzările cu amănuntul pe piața românească, micii întreprinzători iviți imediat după revoluție nu au putut acumula suficient capital și suficientă expertiză pentru a face față corporațiilor. Cu atât mai mult cu cât, din a doua jumătate a primului deceniu al tranziției, sprijinul politic pe care îl primiseră la început a fost drastic restrâns, fiind apoi chiar înlocuit cu o politică net în favoarea marelui capital. Epoca „romantică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești și, totodată, sfârșitul acestora. A reprezentat, de asemenea, cea mai importantă colectare de fonduri private de la populație. A susținut și a produs o rețea de companii private care, în momentul lor de vârf, ar fi putut constitui bazele unei corporații naționale de dimensiuni semnificative pe piața națională și internațională. A ilustrat, în mai mare măsură decât oricare altă tentativă de afirmare a capitalului autohton, rețeaua indispensabilă de relații instituționale și informale de care se slujeau capitaliștii români pentru a face
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tăcute acțiunile populației ajungând să dețină o pondere semnificativă în firmă, firmele care achiziționau companii de la stat trebuiau să achiziționeze, ele însele, aceste acțiuni aflate la populație, iar pentru aceasta trebuiau să intre pe piața privată. Nici vorbă ca vreo corporație străină să aibă posibilitatea să colecteze de la zecile sau sutele de mii de acționari ai unei societăți certificatele de proprietate sau cupoanele deținute de aceștia. De altfel, cel puțin în privința cupoanelor, care erau nominale, procedeul era complet ilegal, ceea ce nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autohtoni să le achiziționeze, împreună cu o procură care îi dădea voie noului proprietar să le utilizeze „în numele” proprietarului legal. Ca urmare, mai toate privatizările importante negociate cu statul ca urmare a preeminenței politice de care se putea bucura o mare corporație occidentală aveau ca efect secundar o tranzacție de acțiuni realizată cu acei capitaliști autohtoni care excelau în colectarea certificatelor și cupoanelor de la populație și care și-au înființat rapid Societățile de Valori Mobiliare (SVM) necesare pentru a îndeplini condițiile legale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
punctul de vedere al capitalului autohton, capitalul străin intrat pe piața de capital privată - care, deci, nu presupunea o relație specială cu statul - a fost privit ca resursă. Problema capitaliștilor români a fost relativ simplă: transferarea acestor bani, din proprietatea corporațiilor și a fondurilor de investiții occidentale, în proprietatea lor. Au fost sprijiniți în această întreprindere de o atitudine standardizată a capitalului occidental. Capitalul occidental are propriile sale superstiții, întemeiate pe încrederea fermă în superioritatea sa în raport cu orice piață internă, superioritate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Reconstrucția economico-socială a celor două țări s-a făcut având la bază finanțarea de către bănci a proiectelor economice și sociale ale reconstrucției. În Germania, rezultatul a constat în dezvoltarea așa-numitului „capitalism renan”, iar în Japonia, în construirea unor uriașe corporații financiar-economice și sociale care aveau în centru o mare bancă. În România de după comunism, însă, lucrurile au evoluat diferit. Elita bancară românească - instituții și oameni deopotrivă - nu s-a lăsat angrenată într-un proces de reconstrucție economică și socială coordonat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
intenții. Al doilea motiv constă în faptul că deciziile politice se luau întotdeauna pe baza recomandărilor făcute de tehnocrația însăși. Raporturile dintre activiștii politici ai Partidului Comunist și bicrocrațiile industriale nu erau esențial diferite de raporturile dintre acționariatul unei mari corporații și managementul acesteia. Încă din anii ’60, pentru economia capitalistă s-a discutat despre preluarea treptată a puterii de decizie în economie de către management (Galbraith, 1967), în dauna deținătorilor de capital, odată cu dispariția capitalistului „clasic”, care juca simultan rolul de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
momentul când privatizarea ajunsese suficient de departe pentru a cuprinde cea mai importantă dintre toate fostele regii autonome - industria petrolului, fosta regie autonomă din domeniu fiind evaluată la mai multe miliarde de dolari -, care au fost transferate în proprietatea unei corporații occidentale, dar nu fără a ceda salariaților acesteia un procent semnificativ din acțiuni (8%). Desigur, în spatele asociației salariaților se afla un număr mic de capitaliști autohtoni, dar faptul că mai aveau nevoie și mai puteau utiliza această reminiscență a primei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unde capitalul străin și autohton au făcut pași mari în eliminarea micii burghezii românești de la controlul pieței publicațiilor. La sfârșitul anului 2005, cea mai mare parte a tirajelor oricăror publicații - de la cotidiene la cărți - se află sub controlul unor mari corporații occidentale, atât în presa scrisă, cât și în cea audio-video, librăriile și punctele de desfacere mass-media au fost transformate, dintr-o pluralitate de mici întreprinderi, într-o pluralitate de rețele de desfacere, iar marele capital își continuă ofensiva. Reacția micii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
micii burghezii, tirajele încep din nou să crească, dar condiția este sacrificarea intereselor politice ale micii burghezii. Protestul acesteia s-a mutat în străinătate. În 2004, ziariștii de la cotidianul România liberă organizează un protest de stradă în Germania, în fața sediului corporației care era proprietarul ziarului, cu sprijinul unor sindicate internaționale. În final însă, patronatul își impune punctul de vedere și publicistica românească traversează o perioadă de transformări semnificative. Alte două procese au contribuit în proporție însemnată la restructurarea micii burghezii socialiste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și cu restul micii burghezii. Problema micii burghezii provenite din administrație este că, în postcomunism, ea nu-și poate menține poziția decât prin corupție. Teoretic, există și o a doua posibilitate, aceea de a reprezenta o birocrație alternativă la birocrația corporațiilor. Dacă societatea capitalistă modernă este o societate cu două sisteme de distribuție - distribuția prin intermediul pieței, gestionată de birocrațiile corporațiilor, și distribuția prin intermediul statului, gestionată de birocrația administrativă -, atunci mica burghezie a administrației ar reprezenta contraponderea „naturală” a micii burghezii subordonate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
menține poziția decât prin corupție. Teoretic, există și o a doua posibilitate, aceea de a reprezenta o birocrație alternativă la birocrația corporațiilor. Dacă societatea capitalistă modernă este o societate cu două sisteme de distribuție - distribuția prin intermediul pieței, gestionată de birocrațiile corporațiilor, și distribuția prin intermediul statului, gestionată de birocrația administrativă -, atunci mica burghezie a administrației ar reprezenta contraponderea „naturală” a micii burghezii subordonate marelui capital. Toate societățile capitaliste funcționează așa cum trebuie numai datorită unor sectoare sociale care nu sunt pătrunse și nici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să ocupe un spațiu tot mai larg al economiei. Ca și mica burghezie întemeiată în administrație, mica burghezie produsă de marele capital este alcătuită tot din salariați. Este vorba de vârfurile celeilalte birocrații semnificative din orice economie capitalistă dezvoltată, birocrația corporațiilor. În România, ca și în alte părți, veniturile lor sunt mai mari decât ale oricăror altor salariați și pot fi, în unele cazuri, comparabile cu veniturile obținute de proprietarii de capital. Mai ales într-o societate în tranziție, precum cea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în relația cu opinia publică și cu populația, prin limbaj, tradiție, protocol, instituții specializate de PR și lobby, și alte instrumente de marketing, este de asemenea în avantajul lor. Statusul social este suplimentat de nevoia și politicile de imagine ale corporațiilor și este exprimată prin factori de prestigiu precum locuința, automobilul, vacanțele și alte forme ale consumului de lux asigurat în mare măsură prin subvențiile acordate de corporații. El continuă - și această trăsătură este esențială - să fie însoțit de privilegii în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avantajul lor. Statusul social este suplimentat de nevoia și politicile de imagine ale corporațiilor și este exprimată prin factori de prestigiu precum locuința, automobilul, vacanțele și alte forme ale consumului de lux asigurat în mare măsură prin subvențiile acordate de corporații. El continuă - și această trăsătură este esențială - să fie însoțit de privilegii în relațiile cu autoritățile și instituțiile statului, exprimat printr-un tratament special din partea acestora. Toți indicatorii sociologici îi afirmă ca pe o elită neîndoielnică și, ca urmare, o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
străin. Și, în mare măsură, nu ies deloc sau doar nesemnificativ din acest statut. O parte a lor însă, se bucură de „privilegiul” de a fi inclusă în rețelele micii burghezii occidentale, prin intermediul birocrațiilor internaționale căreia îi aparțin - fie ale corporațiilor, fie ale rețelelor de ONG-uri, fie ale rețelelor academice etc. Dubla lor apartenență, la rețele locale și la rețele internaționale, le atribuie importanta funcție de a fi interfața de comunicare între societăți și sisteme, potențial ce le mărește importanța în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]