1,104 matches
-
Primul volum se face remarcat mai ales prin povestirea omonimă, cea a unui doctor care se grăbește să salveze într-o noapte de iarnă un copil bolnav. Calul îi moare pe drum, dar găsește pe neașteptate doi armăsari într-un coteț de porci. Îngrijitorul lor îi sechestrează slujnica, iar doctorul nu o poate salva fiind purtat cu mare repeziciune de cei doi cai, niște entități iraționale și fantomatice, la casa copilului suferind . Povestea se afundă tot mai mult în absurd. Confruntat
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
său copil. În lunile noiembrie-decembrie apar două numere ale "Literatorului". Colaborează la publicațiile străine "La Wallonie", "Revue de monde latin" și "Revue française". În 1886, scrie nuvelele naturaliste: "Zi de august", "Pe drum de poștă", "Din carnetul unui dezertor", "Între cotețe" și "Nicu Dereanu", adunate, în 1902, în volumul "Cartea de aur". Anul 1887 este marcat de mari greutăți materiale, fiind respins de societate. Scrie poezia "Noaptea de mai". În aprilie-mai apare un nou număr din "Literatorul". În octombrie scrie articolul
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
întoarse de la matca lor firească. Se crede ca în această noapte "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor". Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește ca principal element apotropaic (de apărare), usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale. În general, acest usturoi cu rol de apărare, provine din cel menit cu un an înainte, în același moment al anului
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
o nouă instituție la Tuskegee. La prima vedere nu părea prea promițător să înceapă o școală cu treizeci de elevi negri săraci, fără pământ, clădiri sau profesori, pe o palntație pustie, înzestrată cu o o bucătărie, un garaj și un coteț de găini care trebuia să servească drept sală de clasă. Washington a aflat Tuskegee un orășel de două mii de locuitori în regiunea Black Belt în Sud. Aproape jumătate din oraș și trei sferturi din împrejurimi erau oameni negri. În cursul
Booker T. Washington () [Corola-website/Science/317533_a_318862]
-
cu tot satul+Deaconul Zamfir, zograf, 1823”. Pisania bisericii nu menționează numele preotului care ar fi fost slujitor la anul 1823 și dacă Boașca ar fi fost parohie independentă sau afiliată altei parohii. Din declarațiile Legioarei Mocioi și ale Nataliei Coteț, ambele descendente ale familiilor preoțești care au slujit biserica din Boașca și Frâncești, se pot preciza cronologia și preoții parohi care au slujit în aceasta. Astfel, în jurul anului 1808, preot în bisericuța de lemn din Boașca a fost Ion Popescu
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
copii.. În data de 24 februarie 2013 acesta a fost implicat într-un accident grav auto. Rapper-ul a suferit un traumatism cranio-cerebral, pe când se întorcea de la Baia Mare, de la un concert la care au participat și Tarta A. Dragoș, Daniel Coteț și primarul orașului.
Grasu XXL () [Corola-website/Science/318843_a_320172]
-
Petre V. Coteț (n. 20 iunie 1914, Hotărani, județul Olt - d. 15 septembrie 1988, București) a fost un eminent geograf și geomorfolog român, profesor universitar doctor docent la facultatea de geologie - geografie a Universității din București. Școala primară o face la Hotărani (1921
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
analizei morfogenetice, pe care a promovat-o cu consecvență de-a lungul întregii sale cariere. Ea este și în prezent un studiu de referință în geografia românească prin valoarea observațiilor de teren, profunzimea analizei și a concluziilor autorului. Petre V. Coteț își începe cariera universitară și de geograf ca preparator (1940-1941), apoi asistent (1941-1946) la Catedra de Geografie fizică a profesorului Vintilă Mihăilescu, șef de lucrări (1946), conferențiar (1950), profesor (1970) la Facultatea de Geologie și Geografie a Universității din București
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
dar singuratic. Nu a fost un caz izolat în geografia românească și nici în cultura națională. Altora, între care marele Simion Mehedinți sau Ion Conea, li s-au ridicat bariere și mai greu de trecut. În ciuda interdicțiilor epocii, profesorul Petre Coteț a colaborat cu profesorul Jean Tricart de la universitatea din Strasbourg (Franța), iar datorită profesorului Vintilă Mihăilescu a cunoscut și apreciat opera marelui geomorfolog francez Emmanuel de Martonne(1873-1955), un mare prieten al României, memoriei căruia îi este dedicat articolul acesta
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
a geologiei, a evoluției paleogeografice a României, a reconstituirilor paleoclimatice, dublate de o vastă experiență de teren i-au îngăduit să întocmească valoroase lucrări de sinteză, de mare importanță didactică și științifică. Bibliografia completă a lucrărilor publicate de prof. Petre Coteț însumează 130 de titluri, totalizând peste 3000 de pagini
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
cât pe bază de capcane. Cea mai simplă dintre ele, "lațul" sau "balțul" de sârmă sau de sfoară, era așezat în poziții strategice, în găurile din garduri pe unde treceau animale, la intrarea în staule sau în grajduri de vărare, cotețe, pe cărări umblate de aceste animale sălbatice, uneori cu momeală în fața lațului. După ce animalele băgau capul în laț, acesta se strângea în jurul gâtului, poprindu-le sau chiar sufocându-le, dacă se zbăteau mai mult. Unele lațuri erau completate cu contragreutăți
Capcană () [Corola-website/Science/316948_a_318277]
-
Jean Sallis care a vândut-o ca lemn de sobă în 1936. Prototipul Bratu 221 nu a zburat niciodată și a rămas în curtea uzinei de la Athis-Mons unde mai exista în timpul celui de-al doilea război mondial pe post de coteț de orătănii pentru muncitorii uzinei. Inginerul Romulus Bratu a rămas la Athis-Mons unde s-a asociat cu alt aeronautician, Nicolas Roland Payen (inventatorul aripii delta în 1935) întemeind aeroclubul "Les goélands" ("Pescărușii") care încă mai există.
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
gospodărești. În perioada regimului comunist, conacul s-a ruinat. În anul 2007 mai existau doar un turn și câteva beciuri parțial surpate. Pe locul unde a fost conacul și-a extins curtea familia Nechitoaie, care a amplasat pe ruinele clădirii cotețe de găini și de porci, un closet, aici fiind aruncate deșeurile din gospodărie. Liliana Nechitoaie își amintea că în 2001 au venit câțiva oameni cu un tractor, să dărâme turnul, dar nu și-au dus planul la îndeplinire. Ctitorul și
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
incintă și turnurile s-au surpat pe mai multe porțiuni, iar în incinta celor două turnuri rămase încă în picioare au început să crească mesteceni. Una dintre gospodăriile aflate în vecinătate s-a extins pe terenul fostului schit, amenajând acolo cotețe împrejnuite cu șipci din lemn. Materialele de construcții de la praznicarul aflat în afara incintei au fost depozitate în apropiere de biserică, apăsând asupra terenului pe care se află beciurile. Primarul Constantin Șchiopu, aflat în 2008 la al treilea mandat, afirma că
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca hrană pentru porci și rațe sau ca îngrășământ natural, atunci când era prins în număr mare. Se folosește ca pește de acvariu, fiind comercializat. Se pescuiește prin mocirle cu coșurile și la cotețe; iarna, sub gheață, cu vârșa deasă (Băcescu). Cerințe pentru creșterea în acvarii: necesită bazine individuale de cel puțin 75-100 litri, cu fund mâlos - nisipos, dens plantate cu "Potamogeton", "Myriophyllum", "Ceratophyllum", "Elodea", "Egeria", etc. Substratul mâlos poate fi înlocuit cu substrat
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana lui Gârtău, Peștera
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
și originea lor este discutată. Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "tamis" „sită” (care s-ar putea să fie de origine galică), "pot" „oală” (intrat în latina populară, de unde a fost moștenit de franceză), "patte" „labă” (ipotetic de origine preceltică), "clapier" „coteț de iepuri” (preluat de franceză din limba occitană veche). Cuvinte de origine galică (în afară de toponime) sunt numai circa 100 în lexicul francez actual. Unele au trecut mai întâi din galică în latină înainte de cucerirea Galiei de către romani, și din aceasta
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și fântâni de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși și duzi din soiuri străvechi. Ogrăzile sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac, secară etc; garduri vii și garduri de spini separă proprietățile
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Opris, Cornel Taloș, Tiberiu Graur - au asistat și îndrumat în permanență elaborarea Proiectului „Muzeul Codrului”. Proiectul l-a gândit împreună cu arhitectul Emanuil Vașvari, originar din Orțița. Profesorul Rogoz a obținut finanțare. A achizitionat, din banii statului, zeci de case, șuri, cotețe, hoboroace, unele aflate într-o stare avansată de degradare. O perioadă de câțiva ani,(de la nr.9-2009 până la nr.5-2014, când este victima unei tentative de asasinat) profesorul Viorel Rogoz a colaborat la revista lunară de literatură și artă „Acolada
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
26 noiembrie 2013 Țel Aviv) a fost un cântăreț de muzică ușoară și actor de film israelian, A cântat în tinerețe în ansamblul „Nahal”, formațiile „Batzal Yarok” (Ceapă verde), Trioul „Gesher Hayarkon” (Podul Yarkonului), „Hahalonot hagvohim” )(Ferestrele înalte) și „Lul” (Coteț). În colaborare cu cântărețul și compozitorul Shalom Hanokh și cu formația „HaChurchillim”, a creat primele discuri de rock israelian. este considerat unul din cei mai însemnați interpreți ai cântecului ebraic (zemer ivri). După cuvintele criticului muzical Yoav Kuttner, „a fost
Arik Einstein () [Corola-website/Science/331786_a_333115]
-
lucru făcea ca abația, cu cei 8 cai din grajdurile de la "Curtea de Păsări", să posede, pentru epoca respectivă, o fermă mai degrabă considerabilă. Lângă grajdul de vaci, se afla o construcție mică, crescătoria de iepuri (astăzi dispărută), care conținea cotețele de iepuri. În proximitatea "Fântânii Spălătoriei" și a "spălătoriei", cocina adăpostea 42 de porci. Hrană tradițională (de vreme ce „în porc, totul este bun.”), carnea de porc a fost timp îndelungat singura carne de conservat, consumată uscată, afumată, sărată. În extremitatea „"grajdului
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Spălătoriei" și a "spălătoriei", cocina adăpostea 42 de porci. Hrană tradițională (de vreme ce „în porc, totul este bun.”), carnea de porc a fost timp îndelungat singura carne de conservat, consumată uscată, afumată, sărată. În extremitatea „"grajdului de porci"”, se găsea un coteț pentru câini, încredințați ciobanului și văcarului abației și destinați în timpul zilei la paza turmelor, întrucât nu era nicio îngrăditură pe câmp: oile pășteau pe miriști sau pe pârloage, caprele și purceii pășteau în pădure, iar vacile erau mereu supravegheate pe
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
locului, din cele mai vechi timpuri. Hameiul era utilizat în farmacopee sau în fabricarea berii la abație, care poseda și o frumoasă plantație de hamei care, la risipirea bunurilor mănăstirești, la Revoluție, s-a vândut cu de franci. Între stână, cotețul porcilor și "fabrica de bere", în apropiere de "Fântâna Spălătoriei", se afla cuptorul de var, care, odată stins, era utilizat pentru spoirea zidurilor adăposturilor animalelor, și cu care se umpleau sarcofagele de piatră unde odihneau corpurile înmormântate în abațială sau
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]