10,085 matches
-
ci a felului în care Bogdan Ghiu este/va fi citit. Fără eforturi teoretice ineficace, fără etichete din ce în ce mai complicate. Dacă ar fi s-o citim întru totul onest, ar trebui s-o privim întâi ca pe un obiect firesc și cotidian. Dând, ireverențios, la o parte CD-ul audio. După care să putem spune, pe cont propriu, în lipsa ghilimelelor și a parafrazelor, că vorbim despre un poet în toată puterea contextului.
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
Bovarismul femeii copleșite de treburi, rămasă ca prin minune, o vreme, singură acasă este însă tot o imagine (în negativ) a vieții sale obișnuite. Paradisul construit cu gândul e "poetic" și neconvingător. Valoarea lui pare mai mult contrastivă, reliefând purgatoriul cotidian. Ieșirile din spațiul și timpul date, apăsătoare, epuizante (Natură moartă cu narcisă, covrig și cupă, Scorpioni), nu exclud parcurgerea traseului în sens invers. În câteva rânduri, din tablourile vechi, desenele unui personaj ori paginile de literatură ale unei prozatoare numite
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
numérique") foarte bine organizată, cu programe de captare a interesului (prin prezentare tematică sau cronologică), cu documente de tipuri diferite (cărți, periodice, imagini, înregistrări sonore), grupate pe domenii (istorie, politică, științe, literatură etc.), cu direcții de acțiune prioritare (înregistrarea presei cotidiene franceze din secolul al XIX-lea, înregistrarea cu precădere a textelor în franceză). Pagina de pornire îi arată cititorului ce s-a mai scanat în ultimele luni (de pildă, în decembrie 2006, s-au adăugat colecției numeroase numere din Annales
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
contradictorii al poetului capătă accente repercutante. Petrarca însuși îl avusese ca obiect (cum atestă versurile, Secretum, epistolele), dar, în spiritul valorilor culturale introiectate, păstrase cu grijă măsura, il decoro, decența convenienței. Urmînd firul unor senzații cazuale, al gîndurilor, repetînd gesturile cotidiene devenite mecanice, din frînturi disparate, protagonistul romanului în discuție își reconstituie viața. Ca toate celelalte și totuși unică, cu toate pliurile ei, este o existență dependentă de contingent, de statutul social iar, în timp, de beteșugurile vîrstei. În ciuda poziției de
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
a vorbitul așa și-așa... * Ajungând cu bine acasă, am pus le beethoveniene, care în ultimul timp mă liniștesc, mă bine dispun, declanșând în memoria mea fel de fel de imagini răzlețe, care în loc să mă înalțe, mă coboară în iureșul cotidian al faptelor și întâmplărilor, asemeni unei muzici de mult deprinsă. Atunci, în ținerea mea de minte muzicală, răsări chipul surâzător al bunului meu prieten de-o viață, compozitorul Theodor Grigoriu. Fusese ca un stop-cadru. Ședeam opriți pe strada Washington, sub
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
iluziilor și speranțelor, în fond, a inutilității oricărei tentative de a pune o ordine rațională în existență, poetul nu se revoltă. El își asumă cu tristețe și resemnare acest destin. Totul seamănă cu una dintre multele înfrângeri punctuale din viața cotidiană. Întrebarea care se pune este dacă, în aceste condiții, viața mai merită trăită sau este doar o pauză plicticoasă în nesfârșita eternitate a morții? Un posibil răspuns îl oferă poemul ratându-mi sinuciderea la 13 ani pe urmă n-am
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
Cosmin Ciotloș Formula - declarată în repetate rânduri - a dramaturgiei lui Dumitru Crudu este aceea a Teatrului-Ziar. Cu alte cuvinte, fiecare dintre ficțiunile sale scenice pot fi, la rigoare, probate documentar prin fapte de istorie cotidiană, reportericească, sau dimpotrivă, de documente aproape tezaurizate. De aici, în linie firească, decurg coerența stilistică în sensurile cele mai ample, dinamismul scriiturii, originalitatea și - de ce să n-o spunem, în definitiv? - succesul mediatic. După piese ca Alegerea lui Alexandru Șuțțo
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
imediat. Acolo se află depozitate (în plicuri conținând mii de fișe, în caiete de diferite mărimi și culori, în fișiere de calculator sau în jurnale închise sub cheie) planuri de romane, profiluri de personaje, fișe de lectură, observații din viața cotidiană, pagini de fapt divers decupate din presă, mari revelații, vise, fantezii de tot felul, judecăți estetice și morale, gânduri politice, amintiri ieșite la suprafață printr-un capriciu al memoriei. Intrat într-un asemenea univers, cineva din afară este complet derutat
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
menite să producă prin ele însele anumite revelații. Textele din prima secțiune a cărții dezvăluie o ipostază inedită a lui Constantin }oiu (cel puțin pentru cei care nu i-au citit tabletele publicate în urmă cu cîțiva ani în presa cotidiană), cea de comentator politic. Ochiul ager al prozatorului este foarte atent la detalii și observă inadvertența dintre stilul zeflemist al lui Adrian Năstase și rigorile comportamentale pe care ar trebui să le presupună statutul de prim-ministru din vremea respectivă
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
Sorin Lavric A le vorbi celor vii despre cei morți nu e doar un act macabru, ci chiar o indelicatețe cotidiană. E aproape o necuviință să le amintești indirect că într-o zi vor muri. Nu ai reuși decît să le strecori în suflete indispoziția, făcîndu-i să-și încrunte și mai mult frunțile încrețite de griji. Din acest motiv, despre morți
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
o vînătoare cu cîini// în zăpezile mari din Evul Mediu// pe rîul înghețat patinau/ fetele de la Liceul Carmelitelor" (21 decembrie 2005). Mediul cărților îl modelează pe devotul lor, îi imprimă un comportament specific prin intruziunea referinței livrești în proza ocupațiilor cotidiene. Așa cum unui copil i se cîntă cîntece de leagăn, autorul își alintă plantele cu lecturi rafinate, id est printr-un protocol pedant-sublim: "Zilele acestea am fost/ foarte ocupat în patio/ cu un trandafir japonez/ l-am cultivat ani întregi/ i-
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
în rândul consilierilor și al elevilor este „Reuniunea de clasă”, prezentat mai jos. Acesta poate fi implementat, cu rezultate deosebite, elevilor de liceu de orice clasă. Reuniunea de clasă Elevii au la dispoziție opt minute să își imagineze viața lor cotidiană la vârsta de 28 de ani. Sarcina este introdusă în felul următor: elevilor li se spune că în jumătatea de oră următoare vor desfășura o călătorie imaginară în viitorul lor. Aceștia trebuie să își deruleze în minte mai multe imagini
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
de specialitate a consilierului, prin supervizarea acțiunilor sale de consiliere sau prin discuția sa profesională cu un coleg cu experiență în domeniu. În ceea ce privește agresivitatea clientului ea poate fi admisă doar ca „eliberare”, „descărcare”, catharsis al impulsurilor agresive blocate de stress-ului cotidian. Identificarea unor manifestări agresive grave trebuie să conducă la orientarea clientului către alte forme de asistență psihologică sau psihiatrică. Principiul influenței benefice și nu al manipulării Consilierea este un proces de influență, de orientare, de modelare a clientului dar cu
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
exclude supunerea la prescripțiile existenței "simple", de tip rural: "Să-ți faci singur patul, să-ți cîștigi pîinea zilnică, să te speli, să nu calci pe bătături pe altul, să ai nevasta ta, copiii tăi, spița ta, cu grijile lor cotidiene". Mandarinul nu e decît tipul omului tradițional al unui topos idealizat prin esențializare. Semnificativ, Pandrea a refuzat totdeauna soluția emigrării: " Cine se refugiază în mapamond este o canalie sau un neputincios". Sau: " Voi rămîne aici, înzăpezit și vegetativ, în non-violență
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
sfârșitul vieții aceste impostoare, complexate și vindicative. Cu alte cuvinte, pentru minutele de plăcere pe care și le procură unii pontifi ai vieții culturale, trebuie să plătim cu toții" (pp. 115-116). Dincolo de aceste excelente pagini de observație socială și micile anecdote cotidiene, jurnalul lui Alex Ștefănescu surprinde oarecum prin rolul modest acordat in-trospecției și comentării dezbaterilor de idei. Fiind vorba de jurnalul unui critic, așteptările vizau o mai apăsată atitudine reflexivă. Or, cum spuneam, jurnalul pare a fi mai degrabă scris de
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
românească. Nu poți trata cu mijloace medievale, de tip Inchiziție, o lucrare citită până acum de milioane de oameni fără a risca să te acoperi de ridicol. Cartea lui Rushdie nu e nici mai primejdioasă, nici mai "blasfematorie" decât experiențele cotidiene ale românului care petrece câteva ore în fața televizorului sau citește publicații de genul "România Mare", "Tricolorul" sau "Ziua" - împotriva cărora poate că Patriarhia ar fi trebuit să protesteze. Nu sunt, desigur, expert în religia islamică și nu am cum să
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
Marina Constantinescu Întoarcerea, din cînd în cînd, la un anumit fel de studiu al valorilor, al tradiției, al elementelor ludicului face parte din exercițiile fundamentale ale minții. Acele exerciții care aduc alte ritmuri, departe de cele cotidiene și agresive, care dau timpului alt răgaz în a vedea, a observa și altfel, și altceva decît se întîmplă curent. Este un joc esențial. Pe care ni-l permitem tot mai puțini. Și tot mai rar. Întoarcerea la poveste, la
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
plase grele de plastic în mână. Urcam spre pavilionul Romexpo, la Târgul de carte Gaudeamus, iar ele ieșeau fericite că reușiseră să găsească tot ce doreau. Imaginea s-a suprapus uneia pe care-o știam, de multă vreme, din viața cotidiană a femeii române: după așteptări interminabile la cozi, reușeau, de bine, de rău, să-și umple plasele și se îndreptau, asemenea unor pachebote îngreunate, spre casă. De data aceasta, exista o anumită exuberanță, un sentiment al triumfului care n-avea
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
nu prea-mi vine să cred, eu cred... D.P.: În subconștientul colectiv... M.P.: Eu cred că îl avem în noi. Și tu îl ai în tine. Oare nu-l manipulăm toată ziua prin limbajul nostru, inclusiv prin cel de comunicare cotidiană? Nu manipulăm noi toată ziua acest rezervor enorm de simboluri și de experiențe străvechi, prin tot ceea ce facem? Iar visul acesta îl visez de când aveam trei-patru ani. De unde să fi avut eu în mine, la acea vârstă, conceptul, convingerea pe
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
afectivă, există, după cum afirmă Petru Poantă, inspirat de Gaston Bachelard, și "casa mea onirică, locul unde au fost posibile câteva reverii culturale originare". Casa de Cultură a Studenților devine în acest mod un personaj fabulos, încărcat de istorie, politică, viață cotidiană și cultură - cultura în cele mai diverse manifestări ale ei, de la Festivalul "Primăvara studențească" din 1966 până la "Cântarea României" din anii '80, de la trupe de teatru la ansambluri folclorice etc. Scriitorul, un prozator ingenios dublat de un sociolog speculativ, e
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
un joc, un rit al fanteziei (...) Mă proclamă liber, nimănui n-am să dau socoteală de personalitatea mea, astfel că zona irealității, spre care mă mână structura mea intimă, devine exclusiv un domeniu particular (...) Înclinării spre vis se alătură efortul cotidian de a fi absent din iazma promiscuității. Începe a miji a doua realitate, dincolo, mie doar consubstanțială; realitatea știută n-are acces spre aceea în care trăiesc literalmente dematerializat și fantast" (pp. 68-69). Atitudinea estetică, egocentrismul, hedonismul, vanitatea, absența voluntară
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
scrise de Radu Aldulescu. Una la suprafață, la lumina zilei, pe străzile și șantierele Orașului, în parcurile, cârciumile, boscheții și intersecțiile străbătute în fugă și cu priviri de animale hăituite de două-trei personaje memorabile. Și una retrasă, izolată de tumultul cotidian în câte un spațiu echivalent cu o vizuină, în care protagonistul se ascunde de toți ceilalți pentru a-i descoperi în kilogramele lui de hârtie umplută cu un scris mărunt, ilizibil. Dinamica și cinetica ficțională, ramuri ale aceleiași științe, nu
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
România după război, rămân jumătate în 1956 și numai o sută de mii în 1965 (p. 33). Subtil este modul în care autorul a luat de-a lungul timpului pulsul antisemitismului românesc. Gafe ale interlocutorilor săi, cuvinte scăpate în conversații cotidiene, atitudini surprinzătoare venite de la persoane cu care, altminteri, era în relații dintre cele mai bune, îi aduc aminte cu brutalitate că aparține unei "entități nelegitime". Evreii sunt tratați ca un bloc nediferențiat și fiecare vorbă sau faptă a unuia dintre
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
repetate pînă la normalizare și banalizare. Un astfel de caz, destul de recent, ar putea fi formula conversațională nu vrei să știi... / nu vreți să știți..., pe care o întîlnim nu numai în traducerea dialogurilor din filme, ci și în conversația cotidiană și chiar în cărți scrise foarte bine: dovadă că ea aparține deja limbii actuale, cel puțin a tinerilor. Pe forumuri formula e deja bine reprezentată: "P.S.: Nu vrei să știi câți bani poate să ajungă să coste o incintă de
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
gîndul morții este o constantă a psihologiei contemporane. Din nefericire, această eschivă psihică nu poate să desființeze intimitatea neiertătoare ce mă leagă de moarte. Poate în schimb să-mi păstreze echilibrul interior și calmul. Așa se face că, în viața cotidiană, omul este înclinat să se gîndească la moarte ca la un eveniment care va veni într-o zi nedefinită, plasată cît mai departe în viitor. Aruncarea într-un viitor foarte îndepărat îi fură morții caracterul atroce și desființător, și îi
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]