1,476 matches
-
aducea un cozonac rumen, auriu, care stârni entuziasmul Matildei, sau mai bine zis acest entuziasm își găsi un pretext ca să se exprime (era entuziasmată dinainte). "Ah, Tasia, exclamă ea răpită, ce cozonac frumos, draga mea, c'est de tres beau cozonac, o dădu ea pe franțuzește, apoi imediat pe rusește, crasivaia, davai, nu știu cum și de îndată începu să cânte, tibiaaa..." (aveam să-l mai aud peste ani, acest tibia, era parcă un laitmotiv al vieții ei care apărea când te așteptai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o înconjurau se găseau și mesteceni înalți, cu coaja lor albă, te întrebai cum de crescuseră pe-aici acești arbori de câmpie... Încetul cu încetul, în timp ce Petrică întindea masa și scotea din rucsac pui fripți, mujdei de usturoi, ouă fierte, cozonacul și sticlele cu vin și cu apă, privirea mea se deschise în sfârșit îndrăzneață și se holbă la chipul Matildei. Ea nu mă văzu la început, se uita flămândă în jur, și cu toată puterea sufletului meu încercai s-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spunea fără să îndepărteze receptorul: Nu știe cine e Tasia... Apoi iar strigăte și exclamații. Dragă, mi se adresă, Tasia e cumnata mea, ai cunoscut-o într-o zi, he, mai demult, e adevărat, când mi-a adus ea un cozonac mare și am mers într-o excursie. Ți-amintești excursia?!" Da, știu, răspunsei, spasiba Tasid, ocin spasiba..." "Păi vezi? Ți-ai adus aminte." " Da, dar când a fost vorba să mergem noi azi la ea?" "Nu ți-am spus că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vină numai "copiii", și el, fără să-i spună, a invitat o grămadă de lume... Noroc că a găsit un purcel de lapte, și a avut parcă o presimțire și a pus-o pe Sultana să cumpere destul vin și cozonac de la o cofetărie, "unde se face foarte bine...". "Bine, mamă, bine", o întrerupse fiică-sa, pentru că doamna Cucu amenința să nu se mai oprească și nici să plece. "O să vă aduc eu totul aici, insistă ea fără să se sinchisească
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sub masă: acolo, printre pantofi și gentuțe, primeam acces liber la rochiile cu bumbi și ciorapii de nailon. Mă strecuram sub primele, terfelind cordonul în gură, în căutarea aromelor de șifonier sau bucătărie. Unele rochii miroseau a naftalină, altele a cozonac și mai erau unele (puține și doar sâmbăta) după care mă topeam, cu parfum de lămâie amestecată cu scorțișoară. Despre ciorapi, nimic deosebit, făceam ce-ar fi făcut oricine: îi pipăiam. Nu mă interesa materialul, gros ca lanțul, cum anunțau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din comerț. Făceai baie și pe urmă trebuia să stai sub lampă sau să te lipești de calorifer. Maria se usca altfel: își învelea părul într-un ziar, apoi introducea capul în cuptor. Treaba cerea măsură și atenție, ca la cozonaci: întâi aprindeai aragazul, lăsai cuptorul la încălzit, apoi opreai flacăra. Abia la sfârșit strecurai capul înăuntru, cu grijă să nu curgă tiparul. „Se-aprobă!“, am admis. Maria s-a apropiat de ecran și-a bătut cu degetul în literele lăbărțate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
animale: doamna Didi, tanti Nuți, mama Nina. Ți le imaginai pe toate în cofetărie, la „Aprozar“ sau în bucătăria de la „Capitol“, forfotind prin tăvi date cu unt. Când mai treceam cu Maria de sărbători pe-acolo, ne așteptau cu mucenici, cozonac și băscuțe cu brânză caldă. La subsol, dormeau câinii. Scara de bloc se trezise populată cu patrupede sănătoase, hrănite în farfurii adânci de tablă. În general, fuseseră castrate și evoluaseră grăsuț, bonom și nevinovat, ca niște ursuleți; pe spatele unora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lua curentul, te așteptai să găsești dimineața o baltă de apă pe hol). Prin băi, dădeai peste fel de fel de obiecte ciudate: damigene, copăi cu făină, saci de cartofi, cazane cu prune. Iarna blocurile miroseau frumos, a țuică și cozonac. Locatarii treceau des unii pe la alții, știa toată lumea ce face vecinul. Unii dintre ei creșteau găini și curcani în balcon; și-acum se mai văd cotețele. Așa se trăia atunci; cine-a prins epoca, o știe, cine nu, mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
uneori poate și mai puțin. Achizițiile se realizau în viteză, între mișcări, ca-n falia dintre două dimensiuni. Toamna mă simțeam cel mai bine, prin septembrie. Atunci, orașul se trezea asaltat de femei de toate vârstele, cu pielea de culoarea cozonacului uns cu puțin gălbenuș de ou. Începea marea exhibare, momentul în care se făceau diferențele, ca între galeria Catacomba și Musée d’Orsay: corpurile rămase acasă, la firmă sau în uzină și cele venite din Antalia, Rhodos sau Vama Veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu care poate pleca oricând la plimbare), culoarea tristă a grișului cu lapte și cacao, servieta tatălui (din piele maro, brăzdată de șanțuri în relief, cu capsele pișcăcioase, metalice și pusă mereu în același loc: sub cuier), mirosul pufos de cozonac sau consistența teribilei mâncări de bame (băloasă, infectă - doar mâncarea de prune o mai poate egala). Dacă scormoneai prin amintiri, dădeai de sticlele de „Cico“ și „Fru-Cola“ strânse pe balcon, auzeai răcnetele blocurilor la meciurile de fotbal Steaua-Dinamo (era obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și degetele învelite-n lame subțiri de brici. O priveam pe Maria de-aproape, aplecată ușor în față, lipită cu sexul de genunchii mei: lama briciului se plimba nestingherită pe-obraz, o simțeam rece pe pielea aburită, parcă eram un cozonac bun de pus pe masă. Cu fiecare mișcare, sexul i se freca de picioarele mele, metalul desfăcea porii și carnea călduță ieșea la suprafață, la fel ca sânii ei din bluză. Chinul dura multe minute, exact ca la frizerie, presărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mânile roșii, amorțite de frig; zăpada agățată în păr și de fâșul hanoracului; globurile și insignele rare cu Moș Crăciun (adevăratul, nu impostorul din Uniunea Sovietică!) schimbate cu băieții în spatele blocului; brioșele rumenite de bunica Aneta, din coca rămasă de la cozonac (n-aveam voie să mâncăm înainte de noaptea Ajunului); portocalele (te întâlneai doar două zile cu ele, în decembrie); cănile cu ceai sau cacao fierbinte (nici ciocolata nu se mai găsea, în ultimii ani). Depozitasem tot ce merita depozitat în rafturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
patiserie, băuturi răcoritoare, etc.) fie la mese cu scaune de către ospătari. PATISERIA este unitatea de alimentație publică care se caracterizează prin faptul că desface în stare caldă cele mai diferite produse din cocă: plăcinte, brânzoaice, pateuri, gogoși, ștrudele, baclava, brioșe, cozonac, etc. Patiseriile mai servesc de asemenea diferite băuturi nealcoolice calde (ceai, lapte, cafea, cafea cu lapte, etc) băuturi nealcoolice reci într-o mare diversitate, dar și unele băuturi alcoolice slabe (cu precădere bere, vin și alte băuturi aperitive). Tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, iar unul din marii noștri fiziologi, dr. Grigore Benetato, observa că pentru Începutul secolului al XX-lea „pâinea albă doar pentru orășeni și avuți, și ca un fel de prăjitură pentru copii când sunt bolnavi: cozonacii și plăcintele doar la zile mari”. Din cele expuse până aici se poate trage concluzia că marea majoritate a poporului român, de-a lungul istoriei sale, a avut o alimentație carențată În unele principii alimentare, Îndeosebi În ceea ce privește aportul proteinelor de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tristă ca pe o plăcintă.” Mátyási găsește că frumusețea româncelor merită cuvinte de laudă, cu atât mai mult, cu cât ea este una naturală. Româncele, spune poetul nostru, nu sunt răsfățate nici cu mâncăruri deosebite - cum ar fi pâinea și cozonacul din grâu al maghiarilor, vestitul covrig din Debrețin, renumita mâncare de varză a Clujului ori cafeaua și turta dulce din Pesta - și nici nu dispun de podoabe scumpe care să le Înfrumusețeze. Ele nici măcar nu au auzit de „frizer” sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Thomson formulează primul model atomic care presupunea că sarcina pozitivă este distribuită cu o densitate spațială constantă într-un volum egal cu cel al atomului și electronii care erau dispușii după unghiurile unei figuri simetrice în interiorul atomului, ca stafidele în cozonac (modelul cozonacului). Conform modelul planetar al atomului dat de Rutherford în anul 1911, se atribuie atomului o structură analogă cu sistemul planetar (de aceea se și numește modelul planetar al atomului). Astfel în centrul atomului se află un nucleu greu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
primul model atomic care presupunea că sarcina pozitivă este distribuită cu o densitate spațială constantă într-un volum egal cu cel al atomului și electronii care erau dispușii după unghiurile unei figuri simetrice în interiorul atomului, ca stafidele în cozonac (modelul cozonacului). Conform modelul planetar al atomului dat de Rutherford în anul 1911, se atribuie atomului o structură analogă cu sistemul planetar (de aceea se și numește modelul planetar al atomului). Astfel în centrul atomului se află un nucleu greu, pozitiv, în jurul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sărbătoarea Paștelui. Pentru noi, copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o hăinuță nouă sau ceva de încălțat, așa cum era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
anunțând cu voci melodioase nașterea Domnului. Versurile colindelor și glasurile limpezi ale copiilor se intersectează cu urările ce și le adresează vecinii, cu invitațiile ce și le fac la un pahar de vin, la o bucată de caltaboș, cârnaț sau cozonac. Pe casa scării pătrund din bucătării aromele care mai de care mai apetisante alcătuind o simfonie odorifică ce agresează puternic glandele salivare. Stau în camera de zi, cu televizorul deschis și încerc să-mi împart atenția între imaginile de pe ecran
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
propagandă antireligioasă, chiar dacă nu era vehementă și directă, cu universul tematic și iconografic al operei autorului. Nu trebuie să uităm ca Stahi a deschis ochii printre cru- cifixuri de argint, potire, veștminte preoțești, aghiazmatare, prescuri și icoane, smocuri cu busuioc, cozonaci îmbietori și ouă încondeiate cu semne simbolice creștine pentru sărbătorile paștelui și altele, în lumina blândă a inte- rioarelor de biserici, unde patina timpului și fumul lumânărilor au învăluit strălucirile stri- dente, au estompat contrastele, așezând peste toate o anume
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
străchini de ceramică smălțuită pentru aghiazmă, farfurii cu anafură, prescuri, buchete de busuioc, lingurițe de argint pentru împărtășanie, patrafire, potire ș.a. 4. Naturi moarte cu obiecte din mediul alimentar comestibil, dar având și conotații legate de sărbătorile creștin ortodoxe - pască, cozonac, ouă roșii, ouă încondeiate, carafe cu vin, pahare cu vin, prăjituri, lingurițe, prăjituri diferite. 5. Naturi moarte cu instrumente și materiale folosite de pictor în munca sa - șasiuri, echere, cutii cu culori, pensule de toate felurile, palete, batoane de cretă
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
simți cu eleganță invitat să descoperi cons- trucții geometrice simple, alăturate, suprapuse sau care se intersectează uneori într-o echili- bristică precară și cu atât mai provocatoare în- cât surpriza devine uimire și bucurie adevărată. Astfel, o pălărie sau un cozonac pot fi din start înțelese ca având forma unor cupole alăturate altor elemente care le pun în valoare. Un ansamblu de obiecte folosite de pictor în munca sa, nu este decât orchestrarea unor forme geometrico-prismatice și lineare cu altele născute
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
a obiectelor care, alăturate, alcătuiesc compoziția. Asemănarea izbitoare cu realitatea este foarte puternică. Vom fi în fața unei reprezentări cu adevărat de tipul „trompe l’oeil” încât, fără să vrem, pentru început, nu rezolvările plastice le vom sesiza, ci exactitatea redării cozonacilor al căror aluat bine frământat a fost îmbogățit cu ingredientele cele mai bune și așezat în cuptorul cu foc atent supravegheat. O gospodină adevărată va fi plăcut surprinsă apreciind, înaintea calităților picturale, performanța celui care a realizat modelele pascale. Este
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pascale. Este evident faptul că performanța culinară și arta gospodinei l-au cucerit pe artist din moment ce, aproape cu entuziasm, într-o tentativă de autodepășire într-un anume fel, a pictat cele câteva ouă încondeiate, o pască și un cozonac. În afara acestor prime observații, de natură prozaică, ne vom ocupa mai jos de o scurtă analiză a compoziției. Respectând regulile, Stahi folosește și de această dată un format al pânzei dreptunghiular, acoperind cu alb prim-planul pânzei pe care a
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
statutul geometric al fiecărui obiect, el este preocupat de raporturile dintre acestea, luând în considerație mai întâi formulele și volumetriile dominante, pentru a le integra stării de comuniune echilibrată și armoni- oasă a ansamblului. În partea dreaptă a cadrului, un cozonac bine crescut are o formă care ne amintește de un volum sferic sau, mai degrabă, de un cilindru închis cu o semicupolă. Artistul este preocupat ca, în esență, să păstreze această identitate de bază, deformând și adăugând doar ceea ce, prin
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]