1,654 matches
-
4, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 5 - Str. Sofia nr. 18, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Herăstrău nr. 37, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Herăstrău nr. 37, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Crîngului nr. 1, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Crîngului nr. 1, et. 1, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Bitolia nr. 19, et. 2, ap. 3, sectorul 1 - Str. Muzeul Zambaccian nr. 27, parter, ap. 1, sectorul
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 26 septembrie 1996 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 39/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115974_a_117303]
-
18, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Herăstrău nr. 37, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Herăstrău nr. 37, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Crîngului nr. 1, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Crîngului nr. 1, et. 1, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Bitolia nr. 19, et. 2, ap. 3, sectorul 1 - Str. Muzeul Zambaccian nr. 27, parter, ap. 1, sectorul 1 - Str. Ermil Pangrati nr. 25, et. 1, ap. 2, sectorul
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 26 septembrie 1996 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 39/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115974_a_117303]
-
et. 1, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Bitolia nr. 19, et. 2, ap. 3, sectorul 1 - Str. Muzeul Zambaccian nr. 27, parter, ap. 1, sectorul 1 - Str. Ermil Pangrati nr. 25, et. 1, ap. 2, sectorul 1 - Str. Crîngului nr. 14, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Ermil Pangrati nr. 21, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Pictor Iscovescu nr. 25 și garaj, sectorul 1 - Str. Armindenului nr. 4 și garaj, împrejmuire 78 mp, sectorul
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 26 septembrie 1996 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 39/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115974_a_117303]
-
parter, ap. 1, sectorul 1 - Str. Pictor Ion Negulici nr. 32, ap. 1, sectorul 1 - Str. Pictor Ion Negulici nr. 32, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Bd. Primăverii nr. 49, et. 1, ap. 2 și împrejmuire, sectorul 1 - Str. Crîngului nr. 11 A, et. 1, ap. 2, sectorul 1 - Str. Ivan Turgheniev nr. 6, ap. 1, inclusiv 1/2 din garaj, sectorul 1 - Bd. Aviatorilor nr. 69 A, vila, inclusiv garaj, sectorul 1 - Str. Pictor Iscovescu nr. 3 și garaj
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 26 septembrie 1996 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 39/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115974_a_117303]
-
ap. 2, sectorul 1 - Șos. Kiseleff nr. 24, parter, ap. 1, sectorul 1 - Șos. Kiseleff nr. 20, et. 1, ap. 4, sectorul 1 - Șos. Kiseleff nr. 24, ap. 2, sectorul 1 - Șos. Kiseleff nr. 24, ap. 1, sectorul 1 - Str. Crîngului nr. 13 și garaj, sectorul 1 - Bd. Aviatorilor nr. 94-96, ap. 1, sectorul 1 - Bd. Aviatorilor nr. 94-96, et. 1, ap. 2, sectorul 1 - Str. Herăstrău nr. 33 și garaj, sectorul 1 - Șos. Kiseleff nr. 24, et. 1, ap. 4
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 26 septembrie 1996 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 39/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115974_a_117303]
-
actual în Germania, Offenbach/Main, Taunusstr. 42. 439. Cozac Moldovan Ariana, născută la 1 octombrie 1964 în localitatea Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Moldovan Gheza și Medenia, cu domiciliul actual în Suedia, 33232 Gislaved, Vastergatan 17 B. 440. Petrescu Crîng, născut la 3 ianuarie 1963 în București, România, fiul lui Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt/Main, Offenbacher Landstrasse 497 A, Buchholzer. 441. Lehoczki Edith, născută la 1 decembrie 1955 în localitatea Cristur, județul Sălaj, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
Românești, așezările permanente urcă la peste 1 300 m altitudine, atingând maximul în Carpații Occidentali (în Munții Apuseni ajung la aproape 1 600 m). În același timp, așezările carpatice românești cunosc un grad accentuat de dispersie, fiecare sat având multe crânguri, cătune etc., răspândite pe văi, plaiuri, coaste etc.; aceasta demonstrează deosebita capacitate de adaptare la condițiile de mediu și de valorificare a potențialului natural. 72 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Densitatea populației (1999) România: 94,4 loc./km2 Europa: 70 loc.
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
numărul de locuitori) există următoarele categorii: a) sate mici, cu numai câteva sute de locuitori (maximum 500), caracteristice zonelor montane mai înalte, dar care se întâlnesc și în zonele colinare și de podiș; în Munții Apuseni, acestea poartă numele de crânguri; b) sate mijlocii (având între 500 și 1 500 de locuitori), răspândite îndeosebi în zonele colinare și de podiș; c) sate mari (1 500 - 4 000 de locuitori), prezente atât în zonele de câmpie, cât și în unele areale deluroase
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
supraveghează primirea oaspeților și îndeplinirea ordinelor, pentru această ceremonie la care defunctul, cu o modestie de adevărat soldat nu a vrut nici omagii, nici discursuri, nici ofrande de flori. Corul armatei dă răspunsurile la rugile înalților prelați. Trupele, aliniate în fața crângului, ascultă cu frunțile descoperite, cu armele întoarse cu baionetele spre pământ. Când ultimul ,,Aleluia” a fost rostit, sicriul este ridicat de pe catafalc de ofițerii superiori și cortegiul pornește spre micul cavou din poiana de pe Măgura. O simplă cruce de lemn
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
este narativ. (Segmentele narative sînt marcate cu bold; pentru un studiu detaliat, vezi Adam 1992: 68-70 și 165-167). T84 LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, Cum veți vedea îndată. Un Mielușel venise să se-adape În crîng, în limpezimea unei ape, Cînd se trezi de-odată că se răstea la el Un Lup lihnit cu poftă de măcel: "Cutezi să-mi tulburi apa tocmai mie? Obraznicule, stai că-ți dau eu ție!"... "Dojenele Măriei Tale nedrepte-s
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam eu mistreți ținuți pe păpușoii amărâților...” Au înflorit cireșii amari. Își ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la anul 1900 tot de urmașii răzeșilor din Crăiești. Acolo e Valea Ilenei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
botezat Cataroi. Potera nu putea să-l prindă. Sau nu voia. Într-o dimineață, au pus răzeșii mâna pe furci și topoare, s-au dus la Cataroi acasă, dar hoțul își făcuse vizuină și a ieșit de partea cealaltă a crângului. S-au luat după el. Tot satul a ieșit. Și aici l-au prins și l-au omorât ca pe un câine turbat... De-atunci, nimeni nu a mai îndrăznit să fure în satul meu. Până acum, când lumea s-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fostului cirac a reprezentat o... romantismul acestuia: „Apoi de este să descrie natura în simplitatea ei (cu toate că d-lui niciodată nu-i plac lucrurile simple și se nebunește dupe pestriț), vreun câmp vesel, un cer senin, vreo apă limpede, vreun crâng, vreo dumbravă, un deluleț, un munte, d. Sarsailă, ca să fie înalt, îl vezi că e numai trăsnete și plesnete, numai urlete și vaiete; apșoara i se pare o mare în talazuri, câmpul păstorilor - o tabără sângeroasă, fluierul - o trâmbiță d-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poezie e nesinceră, „natura în simplitatea ei“ arată altfel. „Natura“, nu mai e nevoie s-o spun, apare aici ca produsul unei alte viziuni poetice, a unui alt Heliade, în lăuntric dezacord cu primul. Câmpul vesel, cerul senin, apa limpede, crângul, dumbrava, delulețul vin de-a dreptul din idila clasică. Dar practica literară a apărătorului „simplității“ nu pregetă, cum știm, să-l dezmintă. Parodiindu-l pe Alexandrescu, Heliade se parodiază pe el însuși! Ceva asemănător, deși sub forme mai temperate, se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
despre romanele lui Șolohov Pământuri desțelenite și Pe Donul liniștit; despre Furmarov și filmul Ciapaiev; despre electricitate; despre recentele descoperiri științifice și nașterea fără dureri; despre construcția unei școli secundare la Karghin; despre Mișa, băiețelul de 15 ani din kolhozul Crângul verde, care este în același timp pictor, contabil, propagandist, agitator și redactor; despre stația electrică de pe Nipru și metroul din Moscova; despre munca clubului satului și defectele ei; despre stahanoviștii ogoarelor și sarcinile lor; despre trimiterea la oraș a zece
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
străduțe lăturalnice. Pe cele două străduțe din dreapta sunt numai căsuțe adumbrite de stejari măreți. Sunt case vechi, făurite din primele vise ale locuitorilor orașului. Drumului mărginit de copaci ce trece pe lângă școală i se spune West Street și traversează câteva crânguri mai mici până ajunge la frumoasa livadă de portocali a lui Jim Streele, după care se afundă puțin în Lacul Belle, căminul celui mai îndrăgit locuitor al orașului, cel mai mare aligator din lume (124-25). Hurston nu își ignoră propria
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
apel la o ironie infantilă, iar dialogul este sugestiv. Idila dintre cei doi e un simplu joc. Pentru a o seduce pe Cătălina, Cătălin urmează un ritual asemănător cu cel al vânatului păsărilor (cu lațul) În evul mediu. „Cum vânătoruntinde-n crâng La păsărele brațul, Când ți-oi Întinde brațul stâng, Să mă cuprinzi cu brațul...” Cei doi formează un cuplu fericit, supus legilor pământene, fundamental deosebite de legea după care trăiește Luceafărul. Chiar dacă acceptă iubirea pământeană, Cătălina aspiră totuși la iubirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Vlahuță și Tutoveanu, alți discipoli și admiratori a ceea ce era Academia bârlădeană, o mișcare culturală ce devenise de masă, iau parte la excursii de agrement și la șezători literare cu caracter patriotic în localitățile rurale din prejma Bârladului, la Epureni, Crâng, Pochidia, Adam. Într-o fotografie, la „Dealu Mare”, în tovărășia fraților Nițulescu, Toma Chiricuță, G. Tutoveanu, Ruxandra și Alexandru Vlahuță, autorul Poemelor cu îngeri de mai târziu, medicul de campanie Voiculescu, «este văzut stând în picioare, cu mâinile încrucișate, privind
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
poetului muzicalitatea, modernismul timpului ivit, sonoritățile verbului îl înlănțuiau în armonii ne mai întâlnite până acum: Posomorâri înalte ori pasări. Aiurare. Miraje scoase-n calea însetoșatei nopți, Sclipind prin somnul stepei dospită de visare, Amurgu-n fund e-o geană de crâng cu vișini copți. În 1932 primise o lovitură din care greu ieșea. Se despărțise pentru o vreme de soția care și la el era stâlpul casei. Bolnavă de glaucom, amenințată că poate să-și piardă vederea, plecase la Paris să
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de Caragiale, iar vigoarea plastică îl pune cu greu alături de altcineva, la noi. De unde începe lumea lui Voiculescu ? Ea are, ca și luna, voaluri fantomatice de aburi, fruntariile pierdute în zări, într-un nețărmurit geografic greu de închipuit, în care crânguri de cerbi, oameni, herghelii de cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri. E un univers halucinant, o Dacie Felix strămutată într-un ev mediu permanent, o lume a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
o umbreluță are; Când îl văd, gândesc că plouă; În fântână stă,-n cântare Și în mâinile-amândouă. Cu ,,â’’ scriem România; Un sfânt nume, mândră țară; Vom păstra pământul, glia, Niciodată să nu piară! Când românul râde, cântă Soarele în crâng și vântul, Șuierând blând, când se-avântă, Poartă zâmbetul, cuvântul. Când românul nostru plânge, Plânge lângă el pământul, Izvorând dureri și sânge, Întristând, frângând și cântul. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,Â’’ apare în cuvinte
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Iuliu Dragomirescu cântă înflăcărat patria. Pe un cu totul alt ton, rar aici, P. Dulfu, poet satiric, amestecă în lecții de estetică hazul anecdotelor sale și al aventurilor eroului popular Păcală. Duțescu-Duțu preamărește frumusețea și iubirea pentru țara sa în Crâng și luncă. Să mai semnalăm poeziile Elenei Farago, Hildebrand Frollo, Gane (Păcate mărturisite, Spice) și Al. Gherghel. Și iată-l pe Goga. Octavian Goga, născut în 1891, este cel mai recent dintre poeții prețuiți. Român din Transilvania, el este poetul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și s-or aduna, Câini-or auzi, La mine-or veni, La mine s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrămi de sânge. Și tu, oaia mea, Tu dac-ăi vedea O mândră fetiță Cu neagră cosiță Prin crânguri umblând, Din gură cântând. Din ochi lăcrămând, De mine-ntrebând, Să nu-i spui că sânt Culcat subt pământ, Ci că m-am tot dus, Dus pe munte-n sus, Prin vârfuri cărunte, Dincolo de munte, Căvălaș să-mi dreg, Flori ca să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de atunci „nu se punea problema de bani, conducerea comunistă având să plătească oricât. Căutările au ajuns la casa unui negustor de artă bucureștean, Isaac Levy, unde a fost depistat un peisaj de pădure desfrunzita, în fapt o imagine din „Crângul” buzoian, operă artistului de tinerețe. Tabloul înfățișa copacii la sfârșit de martie, „când stejarii vânjoși sunt aspri și goi, iar solul e încă acoperit de covorul ruginiu al frunzelor veștede”. Din punct de vedere al intereselor patrimoniului artistic național, ideea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și de arme Tra, la, la, la, la, la, la Bujor cântă O, maică trupul mi se frânge Viața mi-ancetat Eu nu mai vreau ca la mănăstire Trupul a-mi îngropa De-aș trăi să-mi sap mormântul Într-un crâng cu flori Pe unde bravii mei tovarăși (bis) Trec de mii de ori (bis) Și când va trece armata mea Pe la mormântul meu Să plângă cu lacrimi fierbinți (bis) Căci în mormânt sunt eu(bis) Și-am zis verde trei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]