1,219 matches
-
traiul subuman al țăranului român. Când dă la iveală umilitoarea înapoiere a țării, tonalității blânde și cumpătate îi ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel, și un program de reformă morală, după paradigma luministă, în numele căreia G. și-a croit activitatea. Însemnare a călătoriii mele..., important document social, ideologic, etic și psihologic al fazei de trecere spre
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
se potrivește mai bine cu boblețea); așa, scu înseamnă noblețe, adică este de o putere cu acel vestit De europenesc. G. va să zică Ghindă și A., As; așadar, G.A.-scu va să zică după limba întortochiată: Ghindă As De și după limba creștinească "As de ghindă"111. E limpede la ce fenomen social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni noi. Ei nu fac parte din vechea aristocrație, ci dintr-o nouă elită. Calitățile lor nu se transmit ereditar, în virtutea unei continuități de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
valori imateriale. "Dea Domnul' ca să sporească Râvn'a culturi între Rumâni" se spune în prefața Gramaticii românești din 182813. Și îl găsim în prefețele multor scrieri din lunga tradiție a tipăriturilor religioase, cu exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere, evangheliare din secolele XVII-XVIII. E modalitatea cea mai simplă prin care autorii încearcă să reprezinte acțiunea mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
diferite. O a doua propunere pe care ne-o fac foștii comuniști este iertarea. Foștii atei îmbracă acum haina creștinilor practicanți. Ieri respingeau cu patos "obscurantismul religiei", iar astăzi o fac pe smeriții, predicând cu glas stins și tremurat iertarea creștinească. Ei, cei care au pedepsit vinovați fără vină, cer astăzi scăparea de pedeapsă. De ce ar trebui să fie pedepsiți?", apare întrebarea. "Pedepsirea lor mai întoarce morții din mormânt, le mai dau viețile și familiile înapoi celor rămași în viață?" Evident
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de o greșeală... de cuscrie, de cumătrii, de sânge amestecat. nimeni să nu aibă treabă a-i opri sau a-i giudeca"; „cu dânșii să aibă treabă a-i giudeca, a-i învăța și a-i certa cum este legea creștinească, cu sfânta pravilă, părintele și rugătorul nostru, Episcopul". Jeluiri la Domnie a făcut și slujitorul Ioan la 1673 când Domnul Ștefan Petriceicu, tot pentru sărăcirea Episcopiei care la 11 februarie a promulgat iarăși hotărârea dată mai înainte de Ilieșu Alexandru Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-l dea jos de pe cal. Abia așezate avanposturile mele și eu găzduit, că și încep plângerile locuitorilor: ba că cutăruia turcii i-au luat cutare lucru, ba neînțelegeri între ei. Le făgăduiam la toți dreptate, îndată ce va veni administrația creștinească. Între alte plângeri, primesc una foarte hazlie în felul ei. Mi- aduce primarul într-o zi două femei bulgarce, una cam bătrână și alta tânără: mama și fata. Aceasta din urmă, o fetișcană de vreo 17-18 ani, frumușică s-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un fel de circulare către ispravnici, episcopi și locuitori, care aveau notă comună. Iată preocupările Domnului Grigore Ghica rezultate de pe o carte către Georgie Beldiman biv vel stolnic, ispravnic de Fălciu, dată la 31 martie 1766, referitoare la „buna orânduială creștinească atât a clerului cât și a creștinilor în general: - din ea rezultă că ispravnicul era îndatorat, îndată ce o primea, „a o citi în auzul tuturor, ca să înțeleagă cu toții că este voința Domniei a se lăsa de obiceiurile cele rele"; - Domnul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să conștientizeze necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa în Spania, Italia și Franța După analiza contextului istoric în care s-au dezvoltat mijloacele de informare și libertatea presei (un context mai degrabă sociologic decât teologic), este necesar să detaliem situația presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tipar sau care circulă, greu de controlat chiar și printre enoriașii catolici"408. Un alt motiv al apariției revistei Buletin parohial a fost "dorința de a fi un prieten al familiilor catolice care să dea deslușirile necesare pentru o viață creștinească cât mai dezvoltată și confomă cu îndrumările Sfintei Biserici"409. Publicația și-a propus încă de la început să prezinte în paginile sale "orice manifestare a vieții sociale catolice parohiale, a tineretului și a celor adulți, să expună activitatea organizațiilor catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sufletești și al unei glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți; în prima, s-a enunțat pericolul păcatului necurăției, apoi s-a prezentat "abordarea" corectă, creștinească, a acestei probleme morale ("și totuși înfrânarea este semnul și izvorul trăirii creștinești"); argumentul era lupta pe care trebuie să o poarte creștinul pentru a birui "trupul său, lumea și iadul". A treia parte a articolului oferea un exemplu din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți; în prima, s-a enunțat pericolul păcatului necurăției, apoi s-a prezentat "abordarea" corectă, creștinească, a acestei probleme morale ("și totuși înfrânarea este semnul și izvorul trăirii creștinești"); argumentul era lupta pe care trebuie să o poarte creștinul pentru a birui "trupul său, lumea și iadul". A treia parte a articolului oferea un exemplu din natură, în sprijinul statorniciei și rezistenței ce trebuie să o aibă creștinul pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
putut noi imagina"678. Paginile alocate acestui sfânt în cadrul revistei Viața au fost numeroase 679. Au fost scrise și poezii 680 care i-au fost dedicate, el fiind unul din sfinții care au constituit cel mai important model de "viață creștinească și morală" ce a fost prezentat în publicațiile catolice din Moldova. O altă temă abordată în revista Viața a fost cea a "vieții de familie". Acest subiect a fost tratat în numeroase rânduri de către părintele Anton Bișoc, care s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de către preotul Gabor din fonduri proprii, în scurtă vreme s-a schimbat modul de abordare a constituirii unei prese catolice în Moldova, conștientizându-se că "fără îndoială, presa a însemnat de-a lungul veacurilor mijlocul cel mai folositor pentru educația creștinească". Înțelegerea importanței și a rolului presei în societate a făcut ca după Marele Război, problema ziarelor catolice să se reia cu un nou avânt și o nouă abordare, ce s-a concretizat în apariția unor instituții precum: Tipografia Presa Bună
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cărți și reviste, împărțiri de cataloage, reclame, pentru ca să se deștepte cât mai mult interesul credincioșilor"997. În anul 1935 s-a deschis o tipografie catolică omonimă ("Presa Bună") și la Chișinău, cu scopul de "a fi o instituție de cultură creștinească și românească"998. Punerea acesteia în funcțiune a fost amânată însă, din cauza unor dificultăți legate de nevoia de achiziționare de litere rusești și românești. Tipografia de la Chișinău a reprezentat o filială, o prelungire a Institutului "Presa Bună" din Iași, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu, iar la Sao Paolo, Căminul. La Sttugart apărea Orizonturi, `n timp ce la München erau editate Cuv`ntul studențimii. Organ al Federației studenților români din străinătate și `ndreptar. Foaie pentru g`nd și faptă creștinească. La Madrid apăreau Libertatea condusă de Horia Stamatu și Destin. Revistă de cultură românească, al cărui prim număr apare `n iunie 1951 sub direcția lui George Uscătescu. `n Anglia apărea Tribuna, din inițiativa lui Ion Rațiu. Printre cei care publicau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și a cerut lapte ceeace i s’a adus. După aceasta i s’a dat rufe dela morți. A fost Îmbrăcat și suit În camionul care venise cu alt transport de cadavre dela gară”230. După ce a Îndeplinit această faptă creștinească, preotul a plecat cu trăsura În centrul târgului, sunde s-a Întâlnit cu prietenul său Totoescu XE "Totoescu" , care avea ochii roșii din cauza mirosului cadavrelor În descompunere. Preotul a găsit momentul să glumească pe seama lui Totoescu: „Ce domnule primar plângi
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
din Roman XE "Roman" , În ochii supraviețuitorilor (când au aflat despre asta) și apoi În ochii evreilor din Întreaga Românie, Încât s-au Înfiripat diverse legende cu privire la el. Astfel, o simplă acțiune de Îndeplinire a unei datorii omenești și chiar creștinești s-a transformat Într-o faptă de Înalt eroism a unei femei mărunte și firave, care s-a confruntat cu militari răi la inimă și i-a Învins 87. Adevărul, ca de obicei, se află undeva la mijloc - dar indiscutabil
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
unitățile românești Împotriva evreilor s-au executat din ordinul unei autorități superioare. În „Proclamația către țară” a lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" , publicată În presă și afișată pe străzi la Începutul războiului, Conducătorul a chemat soldații să lupte „În numele credinței creștinești”, pentru eliberarea provinciilor ocupate; și, de asemenea, „Să răzbunăm nedreptatea” contribuind prin aceasta „la măreața luptă de Înoirea civilizației pe care o duc În Europa Germania XE "Germania" Marelui Adolf Hitler XE "Hitler, Adolf" și Italia Ducelui”. „Războiul sfânt a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cărei soț evreu fusese ucis În timpul pogromului. Deși era creștină, obișnuia să vină la Comunitate pentru a Împărți bani la săraci, vizita cimitirul evreiesc, depunea flori la gropile comune, aprindea lumânări, Împărțea bani celor pe care Îi găsea acolo - datini creștinești adoptate de fapt și de către evrei. Ea a jurat că „până la sfârșitul vieții ei va urmări pedepsirea criminalilor populației evreiești”. Orfanii pogromului Orfelinatul Comunității s-a deschis din nou după ce au fost adunați orfanii ce se Împrăștiaseră peste tot. O
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Limpede. În țarcurile ghetourilor până la rezolvarea radicală a problemei evreiești care trebuie să Însemne eliminarea totală a jidanilor de pe teritoriul României”. Numeroase ziare au prezentat pedepsirea evreilor ca pe o luptă Împotriva pângăritorilor creștinismului, pângăritorilor de biserici și a credinței creștinești: „Soldați, vrășmașul care a pângărit altarul și pământul strămoșesc trebuie pedepsit”; „jidanii și bolșevicii au răstignit credința pe steaua mârșăviei lor”. La folosirea motivului creștin s-a alăturat de data aceasta Însuși Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" . Într-un discurs
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cernăuți XE "Cernăuți" , relata corespondentul militar al ziarului Curentul: „Iuda trădătorul veșnic” a Încercat să primească Armata română cu steaguri românești, dar asta nu-i va ajuta cu nimic: „Judecata cea mare va veni mai curând decât cred ei... bunătatea creștinească nu a putut dezlega nodul spânzurătorii lui Iuda”. Ziarele n-au văzut nici o deosebire Între evreii din Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" și evreii din Iași și din Întreaga Românie. Mesajul privind soarta evreilor de pe teritoriile eliberate era
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
între ei; iar eu mi-am ținut promisiunea timp de opt ani. La despărțire, în fața Consulatului, ei mi-au dăruit o Biblie în portugheză, cu însemnări făcute pe multe pagini; iar eu le-am dat, cu un gest de asemenea creștinesc, șapca de pe cap. Deasupra orașului, Isus Cristos, figura divinumană care mă fascinează de atâta timp, stătea cu brațele larg întinse pe crucea lui de piatră, privindu-ne și înțelegându-ne pe fiecare în parte. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Portocalia, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
în jalba sa și le oferă mitropolitului. Iată că sunt în căsnicie cu un spurcat de papistaș și cu un țigan. Așadar, dă-mi mie dreptul să mă recăsătoresc - pentru că asta cere - cu un creștin și să duc o viață creștinească. Cătălin Avramescu: Prin urmare, căsătoriile între diferite straturi sociale, naționale, sunt o rețetă pentru marginalitate? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu neapărat, dar sunt căsătoriile care încalecă granițele unităților etnoculturale. Sunt mai slabe, au un grad redus de coeziune și nici nu cred
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
că învestiția reprezenta o parte însemnată din bijuteriile sale. Motivațiile pot fi înțelese din cele ce urmează, respectiv faptele descrise de însuși Haralampy în jurnalul său intim, după ce a fost pocnit de soacră-sa cu bătătorul de covoare fix în creștinescul punct frontal "numele tatălui". Așadar, reproduc textul: " Dacă nu-mi lua Dumnezeu rațiunea - scrie el - puteam să nu dau atenție incidentului olimpic de la "200 m liber - bărbați", și să cred în continuare că: -F.I.N.A. nu-și poate găsi "nașul
Haralamphy și jocurile olimpice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12549_a_13874]
-
minerii la București? Foștii securiști care au profitat de mineriade pentru a-și dovedi utilitatea? Groparii fără prejudecăți care au cîștigat un ban după mineriada din iunie ’90? CVTudor? Sau te pomenești că Miron Cozma însuși? Precipitat de tîrzii sentimente creștinești, dl Iliescu n-a avut curiozitatea să-i întrebe și pe bucureșteni ce părere au despre pedeapsa pe care o are de ispășit Miron Cozma. Dl Iliescu n-a încercat să afle, mă tem, nici ce cred jandarmii care au
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]