13,465 matches
-
la autori de manuale și la editorii lor, să ne oprim puțin și la ei: Și pornesc cu o Întrebare: De la cine și când ați Învățat, stimați colegi, să Încâlciți În așa hal un manual ca să ajungă la vorba lui Creangă!? Oare nu vă mai aduceți aminte de educatorii voștri, care se zvârcolesc acolo unde sunt, văzând că Învățăceii lor nu mai știu sau nu mai vor să gândească simplu, sănătos, logic, pragmatic?! Ca să ajungi să construiești asemenea "dovezi de inteligență
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
prețului petrolului pe piața mondială. Totuși cercetările continuă, pentru optimizarea parametrilor tehnologici și tehnico-economici de aplicare a energiilor neconvenționale, produse din biomasa realizată în agricultură. Unii specialiști formulează părerea, potrivit căreia biomasa provenită de la produsele agricole secundare (paie, coceni, vrejuri, crengi din livezi, coarde de viță de vie etc), care rămân după strângerea recoltelor sau din procesul de producție agricolă, ar corespunde utilizării ca materie primă pentru producerea de celuloză, utilizabilă sub formă de combustibil nepoluant, din care doar o parte
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
bătaia inimii și îi dilată pieptul ca un suspin. "Frumos e, Doamne!" își spuse. Își trecu încet palmele peste sâni și își șterse monturile transpirate ale palmelor de coapse. După ce se mai obișnui, desluși în umbrele pomilor adierea vântului în crengi. Prinse să soarbă cu nările dilatate mirosurile grele, dospite-n beznă; mirosurile acelea de paragină, de ziduri coșcovite și de vreme hapsână strecurată în crăpăturile pământului, în țărâna ce-i scrâșnea strivită sub tălpile bocancilor. Cu senzația că pașii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vânt să sară, păru că-i gata să zboare. Fusta i se zbătu înfiorată-n vânt, izbucnire zburătăcită de aripi. Un luceafăr îi înflori în ochi, altul îi crestă gura mușcată de vânt, ca o rană vie. Un zgomot de crengi rupte și bolovani rostogoliți vesti de departe trecerea Cerbului. Boncăluitul lui răscoli pădurea. Cerboaica tresări, cu inima sărindu-i din piept: "Așa nu se mai poate! Trebuie făcut ceva", își spuse și deveni femeie în toată firea care știe că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-o înfiorau până-n cel mai tainic loc al trupului ei făcut să zburde și să se zbenguie ca vântul ce i se ghemuia roșcat la picioare lingându-i genunchii și-ncălzindu-i coapsele pline. Nopți cu stele albe înflorite-n crengile de măr, boltite deasupra capului, scuturându-și pulberea de argint curat și de pirită drept în sângele ei ostenit de așteptare. Cerurile, încărcate de nori ca niște mări de cețuri, cădeau fără contenire în ea, cum cad ploile peste pământurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
luciri de cristale. Pădurea se legăna văzută prin sticlă aburită, încețoșată pe margini. Frenezia inefabilă și aproape iluzorie care învăluia totul, irupând în lumină, făcea dorința ei neastâmpărată și nerăbdarea ei dureroasă. O gaiță îi strigă ceva de pe-o creangă de stejar, dar ea nu-i dădu nici o atenție și nu-i răspunse, să nu piardă, să nu distrugă minunea aceea diafană și lucrul important și pur spre care se-ndrepta. Își înălță pieptul, să absoarbă cât mai mult aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
copacii, blagoslovindu-i pe fiecare cu însemnele puterii și măreției sale: pe unul cu-o hlamidă; pe alții încotoșmănându-i în cojoace mițoase; altora aruncându-le bundițe de ied în spinare; turnând odăjdii pe brazi și punând blănuri de hermină pe crengile cedrului; oblojindu-i cu vată și feșe de argint mirosind a tămâie, sau, transformându-i în fantastici urși polari plecați la plimbare printre banchizele de gheață de pe malurile gârlei și pârâului. Un gând zănatec o îmboldea să-și lepede șuba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu mai auzi ce mai boscorodi în urma ei Ghiță, pădurarul. O rupse la fugă și tot într-un suflet o ținu, descheindu-și șuba să-i vină mai la-ndemână, scoțându-și înfierbântată șapca de blană și lăsând, izbită de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i se desfacă părul pe spate. Zbura fâlfâind, cântând, cu păru-n ninsoarea deasă, prin avalanșele de troiene spulberate din crengi, ca o coadă de păun, zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-ndemână, scoțându-și înfierbântată șapca de blană și lăsând, izbită de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i se desfacă părul pe spate. Zbura fâlfâind, cântând, cu păru-n ninsoarea deasă, prin avalanșele de troiene spulberate din crengi, ca o coadă de păun, zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
exemplu, obiecte în miniatură: cărți, obiecte de podoabă, diferite mecanisme fine ș.a.. 5. funcția îndeplinită de un edificiu, în trecut sau în zilele noastre, constituie, de asemenea, o sursă de interes turistic; de exemplu: Palatul Cotroceni - sediul președinției; Bojdeuca lui Creangă; Penitenciarul de la Sighet - temnița adversarilor comunismului ș.a.. Componentele patrimoniului antropic se pot grupa în următoarele categorii: obiective cultural-istorice, obiective cultural-artistice și științifice, obiective economice, manifestări sociale, elemente de etnografie. 3.2. Obiectivele cultural-istorice Obiective cultural-istorice reunesc elemente diverse, marcate de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de la Măldărești (Vâlcea) ș.a.. 4. Muzeele științifice sintetizează evoluția științifică sau tehnică într-un domeniu. De exemplu, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Tehnicii „Dimitrie Leonida”, Muzeul Național de Geologie, (în București), Muzeul Științei și Tehnicii Casa Memorială Ion Creangă (Humulești) Mausoleul Tropaeum Traiani Masa Tăcerii (Târgu Jiu) Chipul lui Decebal (Defileul Dunării) Tabăra de sculptura de la Măgura „Ștefan Procopiu” (Iași), Muzeul Ceasului (Ploiești), Muzeul de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), Muzeul de Mineralogie Baia Mare, Muzeul aurului din Brad, Acvariu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
reprezentative pentru o anumită personalitate, din domeniul culturii și al istoriei. Fluxuri importante de turiști se îndreaptă spre Casa Memorială de la Ipotești (unde a trăit Mihai Eminescu), Casa Memorială de la Dorohoi (George Enescu), Casa Memorială de la Humulești (a lui Ion Creangă), Casa Mihail Sadoveanu (Iași), Casa Memorială Constantin Brâncuși (Hobița), Bojdeuca lui Creangă (Iași). 6. Bibliotecile adăpostesc tipărituri vechi, manuscrise și un fond de carte destinat populației. Cele mai cunoscute sunt Biblioteca Națională, Biblioteca Academiei, Casa Dosoftei, Bibliotecile universitare ș.a. 7
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
importante de turiști se îndreaptă spre Casa Memorială de la Ipotești (unde a trăit Mihai Eminescu), Casa Memorială de la Dorohoi (George Enescu), Casa Memorială de la Humulești (a lui Ion Creangă), Casa Mihail Sadoveanu (Iași), Casa Memorială Constantin Brâncuși (Hobița), Bojdeuca lui Creangă (Iași). 6. Bibliotecile adăpostesc tipărituri vechi, manuscrise și un fond de carte destinat populației. Cele mai cunoscute sunt Biblioteca Națională, Biblioteca Academiei, Casa Dosoftei, Bibliotecile universitare ș.a. 7. Monumentele istorice sunt dedicate unor evenimente deosebite din trecutul țării. Cele mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ș.a. Parcul Național Vânători - Neamț, în bazinele văilor Neamț și Cracău, cu câteva rezervații stricte (Rezervația de zimbri „Dragoș Vodă”; Codri de aramă; Pădurea de Argint; Rezervația de Stejar Dumbrava); edificiile cultural - istorice din Târgu Neamț (Cetatea Neamțului, Muzeul „Ion Creangă” din Humulești, Muzeul de Istorie) și din Piatra Neamț (zidurile Curții domnești din timpul lui Ștefan cel Mare, Biserica Sf. Ioan); amenajări pentru agrement în Piatra Neamț: pârtii de schi, punct de belvedere, telegondolă. Estul Transilvaniei cuprinde partea centrală și de vest
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fagii somnoroși" care se gătesc de culcare trag timpul de partea lor. Gnomii, ursul, suflând în lumânare, sunt martori ai unei treceri ireversibile a timpului în spațiu. Trecere ce se realizează împotriva voinței poetului: Doar vântul hai-hui mai șuieră prin crengi și întreabă mereu: "Unde-o fi omul palid care mi-a promis că se va spânzura? Avea părul zburlit și o haină gri." Vântul hai-hui simbolizează un timp diluat, un timp pe care poetul nu reușește să îl densi-fice. Ironia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
o hieroglifă în care e încifrat misterul existenței începuturilor, care se descifrează prin poezie. La fel îl consideră Botta pe Eminescu, un simbol încărcat cu sentimente dureroase, covârșitoare, un poet-mistagog care poartă însemnele timpului și sacrificiului creștinătății: Când vei auzi creanga trosnind, ia seama spun: e osul lui, al revizorului nostru școlar... Minți, școlare, minți, am răcnit, Eminescu a fost răstignit. (Revizorul nostru) Și ne mântuiește de cel rău, În numele Tatălui, al Fiului, Al Neamului tău. (Ipotești) Mai puțin realizată este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
calculatorul, trecerea de la un regim politic la altul au adus numai schimbări de suprafață, nefundamentale. Țăranii au rămas aceiași, cu bunele și relele lor. Țăranii, în viziunea lui Gheorghe Boancă, sunt niște conservatori desăvârșiți. Ca și eroi ai lui Ion Creangă, țăranii au o lipsă totală de fantastic. Doar peripețiile sunt uneori fantastice și doar eroii au virtuți omenești. Observația noastră are în vedere adevărul moral rezultat din experiență. Nimic nenatural nu se întâmplă în satul lui Boancă, nimic în viața
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ce pornea de la pământ ca o familie, adică doi dintr-o tulpină. Dudul era alb și când începea să se coacă, câte agude avea, tot atâți copii erau în el și era o gălăgie de nedescris. Butnaru striga: nu rupeți crengile că nu vă mai las. Și cu drept nici o creangă nu se rupea. Nu-mi amintesc din ce cauză a fost tăiat agudul, dar a fost tăiat. Când era de cules strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o tulpină. Dudul era alb și când începea să se coacă, câte agude avea, tot atâți copii erau în el și era o gălăgie de nedescris. Butnaru striga: nu rupeți crengile că nu vă mai las. Și cu drept nici o creangă nu se rupea. Nu-mi amintesc din ce cauză a fost tăiat agudul, dar a fost tăiat. Când era de cules strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii care mâncau agudele acum îl ajutau la cules, iar la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
meu? Da, l-am studiat. Băi, Ghiță, fii atent ... cu verbul! Ce verb, domnule? Că eu n-am porci ... Cu gerunziul. Ia te uită, că mă sufoc de cald și dumneata îmi zici de ger, de parcă ar fi iarnă. Ghiță, Creangă, în câteva cuvinte, a făcut atâta lectură și nu a fost școlit, a fost doar popă la o bisericuță. Apoi Eminescu, câte hârtii a scris până când a ajuns unde este acum, și I.L. Caragiale, ce mai dialoguri a făcut și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
un țăran din Muscel trecut prin Universitatea din Berlin și care, în mod esențial, rămâne să se comporte cognitiv — remodelând cultural resursele inteligenței — ca țăran. Prin felul de a se exprima, Țuțea trimite cu gândul la un personaj al lui Creangă, modificat de experiența lagărului comunist, de cunoașterea cultă a Bibliei și de lectura temeinică a metafizicii lui Kant. Faptul că, pe de altă parte, Țuțea a fost adesea apropiat de Socrate vine tot din afectarea colocvialității discursului, din capacitatea de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Întorceau de la școală se abăteau deseori pe la livada CAP-ului și-l rugau pe paznic să le dea câteva piersici sau alte fructe de sezon. Paznicul bătrân Îi trimitea fuguța să-și culeagă singuri, dar să nu cumva să rupă crengile că nu-i mai lăsa niciodată. Atunci se avânta Feodor legânduși cămașa de școală bine la brâu și umplea sânul cu cele mai frumoase piersici culese tocmai din vârful copacilor, unde soarele le copsese mai repede. Se apropia timid de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
grupuri statuare. Corpurile uneori le reprezint trunchiate, robuste și puternice, încercând să le redau mișcarea și forță. Pentru sărbătorile de iarnă, cu mulți ani în urmă am lucrat în colectiv, personaje, grupuri statuare inspirate din basmele românești și povestirile lui Creangă. Erau destinate orășelelor copiilor din Moldova. Mă fascinau mai ales când le coloram, fiind deosebit de frumoase și vesele. Am modelat zeci de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu am preluat și
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
grupuri statuare. Corpurile uneori le reprezint trunchiate, robuste și puternice, încercând să le redau mișcarea și forță. Pentru sărbătorile de iarnă, cu mulți ani în urmă am lucrat în colectiv, personaje, grupuri statuare inspirate din basmele românești și povestirile lui Creangă. Erau destinate orășelelor copiilor din Moldova. Mă fascinau mai ales când le coloram, fiind deosebit de frumoase și vesele. Am modelat zeci de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu am preluat și
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
rezidențiale ale acestor cartiere aveau unele dintre cele mai elegante clădiri ale capitalei, de la casele familiale de unu sau două etaje, cu grădini mari, până la clădiri cu trei sau patru etaje, proiectate de arhitecți renumiți, precum Ion Mincu și Horia Creangă. Sub nicio formă din acest ansamblu, proiectat de liderul comunist, nu trebuia să facă parte bisericile și mănăstirile, ele nu se încadrau în linia arhitectonică comunistă, deci se impunea eliminarea lor din acest spațiu. Lăcașurile de cult care au suferit
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]