2,116 matches
-
titlul "Ucigașii de bătrîni" sau cum se cumințește o generație și apoi a citit cu interes eseul lui Andrei Simuț (care a obținut unul din premiile noastre pentru debut). Pornind de la constatarea că actualitatea literară românească din ultimii 18 ani cristalizează trăsături ale epocii postbelice americane, criticul explică influențele peste decenii prin "prăbușirea sau declinul accelerat al unui sistem de valori dominant, coercitiv, inhibant, așa cum este modernismul tîrziu european pentru cultura americană a anilor ^40 și neomodernismul românesc al anilor ^60
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
Aceasta ar fi poate adevărat pentru unii din ei, dar n-ar fi cauza adevărată a răului. Existând cauza socială, efectul trebuia să vie de sine încît e cu desăvârșire indiferent numele individual care ar fi ieșit deasupra pentru a cristaliza în el soiul de mizerie socială în cestiune. Cauza proprie a relelor noastre însă e lipsa de cultură adevărată, și sub cultura adevărată înțelegem pe cea productivă. Exceptând câteva centre din țară, tinerimea română nu se mai ocupă cu nici o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o politică de slăbiciune, dar, bună-rea cum era, a prezervat țara de lucrul cel mai rău din toate, de căderea pe mâni străine, și tot politica aceasta a fost cauza {EminescuOpX 166} neașezării dinlăuntru, cauza pentru care nu s-au cristalizat din fierberea vieții istorice un miez statornic al unei nobilimi naționale care să aibă voința și puterea de-a rezista tuturor încercărilor necoapte și costisitoare de înnoire și de pospăială apuseană. Dacă ar fi existat o asemenea clasă nobilitară, nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o strângea pe-a ei îi dădea un fior subțire, adânc, diafan... Mama a murit lăsând în șifonier o scurteică de catifea din tinerețe, mai durabilă decât viața ei... Poate că starea de spirit a generațiilor se schimbă? Oricum, se cristalizează diferit, din amalgamul de pasiuni care o domină. Se va vedea chiar la mine, de timpuriu. IV Tatăl meu nu se gândi s-o gonească pe mama nici după ce anii trecând ea nu-i dărui copii. Mama nu se neliniști
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adevăruri despre om." "Petrică, chiar ideea ta despre mutarea culturii în răsărit nu e originală, e a lui Spengler, tot un occidental, numai că el o revendică pentru Germania. Și nu uita că marele Tolstoi, înainte de a ajunge să-și cristalizeze propriile lui reflecții despre cauzele războiului, l-a citit pe un Proudhon, a cărui idee, că războiul e de origine divină, și-a însușit-o cu entuziasm; după câte îmi amintesc, Tolstoi l-a întîlnit în 1861 la Bruxelles pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nici mileniul, ci Era, care putea fi mult mai mult. Sânt eu oare atât de sceptic, sau poate atât de înspăimîntător? mă întrebai după ce această veche idee ce îmi încolțise în minte încă din adolescență, citindu-l pe Platon, se cristaliza îmbogățită de propria mea viață. Fiindcă îmi dădeam seama: ar fi însemnat să sperii pe semenii mei cu o astfel de viziune asupra rupturii echilibrului nostru interior care ne ajutase să trăim totuși pe planeta noastră cel puțin un milion
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu s-a mai repetat, a avut chiar puterea să zâmbească la masă și să asculte anecdote. Au dormit bine și a doua zi au plecat. Ea era liniștită, au călătorit o vreme în tăcere, până ce la amândoi s-a cristalizat întrebarea: și acum ce era de făcut? "Nimic, a spus el. Nu ne-a văzut nimeni. Pe munte a fost o furtună, s-o fi rătăcit și a murit înghețat - dacă rudele lui se vor alarma și vor încerca să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un proces progresiv de cristalizare a identității naționale, iar punctul exact al tranziției de la conștiința etnică la cea națională este dificil de localizat pe axa timpului. În al doilea rând, după cum am arătat mai sus, chiar dacă identitatea națională este clar cristalizată în conștiința intelectualilor și a elitelor politice, de aici și până la "naționalizarea" corpului social în întregul său e cale lungă, presărată de obstacole mentalitare și reziduurile identităților tradiționale. Transformarea țăranilor, ignoranți față de propria lor naționaliate, în cetățeni patrioți, care rezonează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în contextul căreia "națiune" ajunge să semnifice o "comunitate de opinie". Sensul secund se configurează în contextul dezbaterilor teologice medievale, unde "națiune" a început să desemneze "facțiunile din cadrul republicii ecleziale" (Greenfeld, 1992, pp. 4-5). Un al treilea sens s-a cristalizat odată cu emergența înțelegerii conceptului de "națiune" ca "reprezentanți ai autorității politice și culturale" (Greenfeld, 1992, p. 5), prin care s-a făcut tranziția de la sensul eclezial la sensul de elită socială. După cum vom vedea, în scrierile incipiente ale cărturarilor ardeleni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face ca memoria colectivă, ca bază a conștiinței de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului, cristalizată în memoria colectivă a unei colectivități, presupune un principiu organizator, o structură de periodizare a temporalității. În lipsa unei astfel de structuri organizatorice, trecutul apare în conștiință (individuală și colectivă) ca o masă amorfă. Sistemele de periodizare a trecutului sunt cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestora au definit coordonatele de bază ale primei formule a conștiinței istorice românești, care, transpusă ulterior în manuale de istorie, s-a sedimentat sub forma memoriei colective. De aceea, detalierea paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, în ancadramentul căreia s-a cristalizat ulterior prima variantă a memoriei colective românești, este o operațiune de primă importanță. Toate proiectele de construcție a statelor-națiune au inclus, invariabil, în planurile de execuție cultivarea unei mitologii naționale. Cele două mituri fundaționale ale națiunii moderne sunt mitul permanenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stat este condiționată de existența unei rețele civilizaționale alcătuită din state naționale aflate în competiție unul cu celălalt. În termeni inspirați din repertoriul concepual elaborat de A. Toynbee, "riposta" universală a societăților europene statalizate la "provocarea" ridicată de sistemul interstatal cristalizat în decursul secolului al XIX-lea a constat într-o serie de măsuri succesiv-corelative: a) într-o primă instanță, statele-națiune au reacționat prin declararea educației publice de masă ca scop de interes național, asumându-și țelul de a înființa și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cătà să se așéze la început, călare, cum am mai zis, de unde să pótă dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 79). Cazuistica prezentată este suficientă pentru a exemplifica eforturile depuse în direcția dizolvării identităților regionale cristalizate în decursul secolelor de existență separată a principatelor române și de impunere a unei supra-identități naționale. Recuperarea românității celor patru domni moldoveni indică un proces de naționalizare a trecutului, proces ce implică impunerea unei grile naționale unice de interpretare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit. Dela Appus nu vin de quât tempeste și întunerecul" (Heliade, 1861, p. 46). Ortodoxismul este matricea spirituală a românității, creștinismul răsăritean fiind instalat definitiv ca principală axă identitară în imaginea despre sinele colectiv cristalizată în conștiința națională. Spiritualitatea creștină, sădită atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care românii nu au avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu este un criteriu de determinare a naționalității, iar identitatea și apartenența națională nu sunt urmarea destinului (ca în concepția herderiană), ci rezultatul alegerii personale. Redefinirea concepției naționalității pe aliniamentele socialiste, anti-etnice, a fost o mișcare tectonică în structura identitară cristalizată de-a lungul secolului naționalist sub forma românismului. Această eviscerare a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a cărei formulă sedimentată în cadrele ideii naționale a fost brusc reașezată pe baze antinaționaliste. 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este astfel dislocat din aria de influență a Bizanțului retrograd, intrând sub sfera culturii slavone, reprezentanta progresismului în istorie. Dincolo de slavofilia explicită care străbate întreaga expoziție istorică, în manual pot fi reperate și o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iulie" 1971 pronunțate de noul secretar al Partidului prin care s-a pus capăt scurtei perioade de détente (relaxarea ideologică) cuprinsă între 1964 și 1971. Revenit din vizitele asiatice în China, Coreea de Nord, Mongolia și Vietnamul de Nord, Nicolae Ceaușescu își cristalizează programul politic în raportul intitulat Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Cele 17 propuneri vizau înăsprirea "combativității revoluționare și a spiritului militant, partinic al întregii activități politice, ideologice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Piața memoriei colective, care anterior livra o singură viziune asupra trecutului, s-a liberalizat prin retragerea monopolului asupra memoriei deținut de statul totalitar. În lungul proces de deschidere a societății închise ermetic ce a caracterizat tranziția înspre democrație, s-au cristalizat trei direcții urmate de discursul istoriografic decriptibile prin analiza manualelor școlare: a) direcția conservatoare a vechii gărzi, care a continuat linia trasată de istoriografia naționalismului postcomunist cu rectificările minimale impuse de noua paradigmă educațională; b) direcția reflexivă-europenistă, înscrisă pe linia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țării" sub Mihai-Vodă Viteazul (Almaș, 1994, pp. 35, 45, 52, 63). Impresia lăsată este că întregul popor român s-a raliat sub călăuzirea războinică a marilor săi conducători, ceea ce evident nu a fost cazul. Emisiunea retorică a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul străvechi al unității politice", Mihai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
specie a barzilor". Pe de altă parte, ca o consecință a descoperirii, la sfârșitul lui Quattrocento, a Poeticii lui Aristotel (cu lista "regulilor" genurilor literare pe care aceasta o oferea) și a acceptării ideii unui component rațional în creația artistică, cristalizează acum noțiunea de rațio poetica (sau ragione poetica). Devenită curând loc comun al teoriilor estetice ale timpului, aceasta s-a menținut și în perioada Clasicismului, cănd prin frumos artistic se înțelegea acela care era produsul regulilor. Toate aceste sensuri vor
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
EminescuOpXII 423} reacționar chiar, numai popular să fie, fără a ține seamă că un asemenea proiect e diametral opus seriei de principii pe cari d-sa-le profesează. Cată dar să se facă lumină în privirea aceasta, cată să se cristalizeze o dată pentru totdauna sistemul ideilor liberale de-o parte, al celor conservatoare de alta, pentru ca țara să se poată pronunța în favorul unora sau a celorlalte. Fraza zilnic repetată că "Țara ne cunoaște și pe unii și pe alții" nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se cunosc cerealele, apare și se dezvoltă agricultura și zootehnia. Acestea au condus la dezvoltarea colectivităților umane În zonele care ofereau oportunități prin climă și relief, concomitent cu sedentarizarea populației, dar și cu războaie crâncene pentru Însușirea acestor oportunități. Se cristalizează o civilizație alimentară cu particularități specifice unor zone și populații, care Își vor adapta stilul de alimentație conform acestor oportunități geoclimatice. Este epoca când alimentația se individualizează ca parte din ecuația dezvoltării comunităților umane, cu impact somatic, comportamental și demografic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]