55,283 matches
-
România - să-și surclaseze toate barierele regizorului, fie el clasic/ clasicizant, modern/ modernist, postmodern/ postmodernist. În transcrierea scenica a Rinocerilor, Robert Wilson realizează o grandioasă hermeneutica a capodoperei lui Eugen Ionescu din perspectiva unui subtil artist vizual și a unui critic/ istoric al teatrului de autoritate irefragabila, descins dintr-un regizor/ om de cultură ale cărui anvergură, altitudine ideatica și rasă sfidează orizonturile unicității, țintind, direct și cu semeție deloc trufașa, Absolutul. Limbajele specifice TUTUROR artelor sunt convocate în spectacolul acesta
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
în cazul în care vrei să-ți încerci norocul și în altă parte. Dacă nu, vei acordă atenție muncii tale aici, asumandu-ti cu maximă responsabilitate sarcinile de serviciu. BALANȚA Viața ta privată o cam ia razna, supusă multor puncte critice pe care le poți depăși doar printr-un control atent al energiei sau prin prudență în toate acțiunile pe care le pornești. Planul sentimental este o prioritate a acestui an, deci deschide-ti sufletul și iubește, oricând, oricum, pe oricine
Afla ce-ti rezerva astrele pentru anul ce tocmai a inceput Horoscop 2009 [Corola-blog/BlogPost/94403_a_95695]
-
pe oameni nu doar din punct de vedere moral - duhovnicesc, ci chiar și social, prin grija față de trup, care deși este pieritor are o valoare inestimabilă deoarece el reprezintă organismul în care omul își lucrează mântuirea. Biserica are o atitudine critică, dar în același timp constructivă și iubitoare față de lume, astfel încât ea niciodată nu este împotriva acesteia, ci pentru ea, este în și deasupra lumii. Ea are drept scop și țintă finală înveșnicirea lumii cu Mântuitorul Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
look-ul care să îl ajute să impresioneze persoană dragă? Soluția pentru că tu să te simți ca un star este un stilist personal. Iar în acest sfârșit de săptămână, Palas Mall te ajută să-ți descoperi stilul propriu sub îndrumarea criticului de modă Alin Gălățescu. Pasionații de shopping sunt așteptați în Fashion Corner-ul din Atriumul Palas Mall, unde vor primi sugestii pentru coafuri perfecte, un machiaj de excepție și o ținută vestimentară impecabila. Sâmbătă și duminică, 26 - 27 octombrie 2013
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
lung de la belgrad în scopuri curative asta e. FIȘĂ CLINICĂ Față de slăbiciunile omului țara e bătrână pacientul declară ninge negrăit asemeni logicii matematice melodică e întâlnirea cu sufletul la frontierele sănătății firave nămeți de ninsoare asupra posibilului aproape de încăpere momentul critic al adevărului la întrebarea dacă și-a luat temperatura la ora șase a răspuns timpul trebuie să aibă sens dar țara s-a amestecat prea mult în treburile omenești și a devenit bolnavă. IARNĂ GALBENĂ Struguri negri ai iernii galbene
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
-nțeleagă, În fine, la toți cei care nu-s de acord cu el. Și încă: nu poți nici să-l aprobi fără să țipe la tine: L-ai înțeles greșit, ești inconsecvent și, mai ales, Mai ales, n-ai spirit critic, nu-ți pasă de semeni. Dacones Dacones e scurt și gros, cu păr în nas și urechi, Cu platfus și mîinile mari. Cînd te strînge în brațe - Și-o face adesea - simți că nu-i totul pierdut Pentru rasa umană
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
Ion Pop TOCMAI LUCRAM Tocmai lucram la o ediție critică din Urmuz când am fost spintecat pentru a cincea oară - mai lipsea - mi s-a spus - un petec la sacul cu intestine. Ieșisem nu de mult din hățișul de manuscrise, un pic amețit și confuz de-atâtea tăieturi, adaosuri, variante
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
creație al Poetului poate fi urmărit și înțeles în permanenta lui căutare și cercetare a Poeziei, cea pe care Vladimir Streinu o considera a fi „Știința Științelor". În această primăvară, la 23 mai, se vor împlini 108 ani de la nașterea criticului, istoricului literar, eseist, traducător și poet Vladimir Streinu, cel pe care E. Lovinescu îl considera a fi „numai poet, exclusiv poet, iremediabil poet". A debutat ca poet în prima lui tinerețe, iar în deplina sa maturitate, în chiar ultima sa
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
Cluj-Napoca, Editura Limes, 2005, 184 p.), n-are cum a afla, căci nici cea mai mică notă biobibliografică tip "de același autor" nu o însoțește. Nu înțelegem de ce atâta modestie și discreție din partea unui intelectual din elita ardeleană, a unui critic și eseist tobă de carte, care se livrează premeditat izolării, ruperii de centru și implicit de cititorii din fostul regat. Mulțumindu-ne doar cu excelentul portret spiritual pe care i-l face pe Internet Al. Cistelecan, definitoriu pentru stil și
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
a acestuia, Teritorii (1976), un memorial de călătorie în Germania, cu vizite în Franța, Olanda, Elveția, Anglia. De ce s-a oprit fostul student și discipol tocmai la această carte a profesorului și mentorului său, autor al unei prodigioase opere eseistice, critice, diaristice, neîntrecut monograf al vieții și operei lui Agârbiceanu, coordonator al unui dicționar de scriitori români (1995- 2000, 4 vol.), fondator al unei adevărate școli de critică și istorie literară la Cluj. Dedicându-se mai ales literaturii scrise în Ardeal
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Ca să revenim totuși la întrebarea pe care singuri ne-am pus-o, răspundem ajutați de citatul din Cioran adus în cauză de Virgil Podoabă: "Les seuls événements notables d'une vie sont les ruptures". Teritorii ar reprezenta în opinia distinsului critic o astfel de ruptură producătoare de evenimente notabile. De ce ultimul latin? Datorită stilului tacitian al prozatorului Mircea Zaciu, revelat în acest studiu mai ales ca artist, portretist, moralist. Prima reacție a călătorului care abia împlinise 39 de ani față de Germania
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
datorat nostalgiei și distanței în timp. Era mai mult o atitudine teribilistă conform căreia, dacă ai fi afirmat despre un lucru bine scris că este necondiționat valoros, ai fi putut fi acuzat la rândul tău că nu ești suficient de critic. Nota noastră de rebeli " până la capăt" semăna foarte tare, îmi este teamă, cu atitudinea de duri a băieților mei, ușor trecuți de adolescență în momentul de față, atitudine normală din punctul lor de vedere, pentru că așa e cool. Dacă ești
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
timpul ședinței până aproape de sfârșit și din când în când scria notițe. Pe lângă el, tăceau mulți alții, printre care și eu, venită din exteriorul grupului, debutată de Alex Ștefănescu în SLAST, după ce acesta îmi răspunsese la poșta redactiei, primul exercițiu critic din viața mea pe un text de anca mizumschi, exercițiu pe care nu am cum să-l uit vreodată, pentru că mi s-a întâmplat în ultimul an de liceu și a născut dorința de a merge la București, unde mergeam
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
rescrie mental pentru sine, într-o versiune personală. Concluzia care se impune e paradoxală: un text doar "lizibil" devine, pentru cititorul serios, ilizibil! Evident, nu trebuie să fii Henry James ca să citești (ca om de "meserie", dacă nu romancier măcar... critic literar) într-o manieră asemănătoare. La eterna întrebare: "De ce scrii?" aș răspunde simplu: pentru că m-am îndrăgostit de lectură și pentru că, în timp, am învățat să citesc, inclusiv să "fur" textul citit și să-l rescriu mental. Alături de critica literară
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
în vasta geografie lingvistică a lumii. Deși citesc mai ales cărți în limba engleză sau, adeseori, în franceză, am regăsit limba pierdută, limba română - limbă secretă pentru cei în mijlocul cărora trăiesc acum - " spre deosebire de engleza în care mi-am scris studiile critice universitare din ultimele decenii, și-n care mi s-a părut totdeauna că n-aș putea deveni scriitor (deși de cîte ori îl citeam pe Joseph Conrad și mai ales pe Vladimir Nabokov mă simțeam ispitit să încerc). Calea întoarsă
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
sărac, are veșnice minuțioase preocupări sentimentale ("miorlăituri", le numește Arșavir Acterian), scuipă sînge, nu dă înapoi cărțile împrumutate, este răutăcios, se spune că are "geniu". Aplombul pe care i-l dă așa-zisa experiență franceză îl face temut în articolele critice încă de la început și el are grijă să sublinieze din cînd în cînd acest avantaj. În fond, tînărul Eugen Ionescu beneficiază mai mult de mitul acestei experiențe decît de conținutul ei, care nu putea fi foarte mare, dat fiind că
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
v. Război cu toată lumea, Humanitas, București, 1992, vol I, pp.78-79) - aș fi spus, tot așa: de ce să fac pantofi cînd pantoful se uzează și cînd cel care poartă pantofii va muri?". Acesta este sensul lui "nu". De ce să fac critică, cînd criticul și cel criticat vor muri? Spune nu literaturii și criticii pentru că, în fața enormei zădărnicii a vieții sînt microscopice zădărnicii. Aceasta e obsesia în tot ce a scris Eugen Ionescu. De ce îmbătrînim, de ce murim, de ce mor cei pe care
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
acesta din urmă îl consider cel mai reușit. Privind în urmă la întreaga mea operă, am senzația că nu am făcut altceva decît să repet pentru acest film.” Cuvinte mari ale unui autor sub șocul succesului imens, de public și critică. Poate mult mai emoționant, „Pianistul” este însă departe de perfecțiunea formală a lui „Chinatown”. Și cu atît mai departe - la propriu și la figurat! - de spontaneitatea „Cuțitului în apă”. În afară de talent, Polanski a avut mai întotdeauna parte de noroc în
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
cele din urmă. La rîndul lui, Caragiale va rîde pe seama comportamentelor, mentalităților și vocabularului unei lumi care trăia, fără să știe, în plină parodie a liberalismului, nicidecum pe seama liberalismului ca atare. Confuzia o făcea, printre primii, Ibrăileanu, cînd, în Spiritul critic în cultura română, îl învinuia pe Caragiale de a fi atacat exclusiv revoluționarismul și niciodată reacționarismul, de a fi fost un adversar „încă mai fără milă” decît Eminescu al liberalismului (ca și cum „să-și vază de trebile ei, Europa” ar fi
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
niciodată reacționarismul, de a fi fost un adversar „încă mai fără milă” decît Eminescu al liberalismului (ca și cum „să-și vază de trebile ei, Europa” ar fi o idee liberală), ținuta predilectă fiind la amîndoi aripa rosettistă a partidului, considerată de critic „întrupare a curentului mai înaintat, mai democratic” și el dă ca exemplu disputa parlamentară pe tema revizuirii Constituției, din „anul de grație 1883”, cum îl numește Cațavencu, acela pentru care prototipul istoric ar fi chiar C.A. Rosetti. Să recitim
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
clasici, parcurge Foucault, Derrida, Bourdieu. Revine uneori la Kafka. Citește febril Jurnalul lui Cărtărescu și se dezice de literatură. Se îngrețoșează de livresc, se plictisește de postmodernism, citește mai departe Școala de la Târgoviște, Simona Popescu. Renunță definitiv la cititul eseurilor critice. Are crize de identitate culturală, se detestă pentru dilemele sale puerile, își blestemă adolescența psihologică prelungită dramatic, excesiv. E conștient că e pe ultima sută de metri cu abstracțiile, conștientizează existența ca pe un exercițiu de supraviețuire și nu de
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
proiectului ce i-a căzut norocos în brațe. Editura clujeană poate deveni un factor stimulator de perfecționare a lui, pentru o mai ofensivă punere în valoare. Se cuvine un elogiu separat inițiatorului și coordonatorului de proiect, profesorul universitar Ion Pop, critic și istoric literar foarte cunoscut, o garanție de obiectivitate și de profesionalism. Când știm cât a pătimit Mircea Zaciu pentru Dicționarul scriitorilor români, într-o adevărată odisee povestită în jurnalul său, ne imaginăm ce cheltuială de energie intelectuală și fizică
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
Vartic, Vasile Voia. Din rândul acestora, trei nu mai sunt de multă vreme printre noi: Livia Grămadă, Ioana Em. Petrescu și Liviu Petrescu, componenți ai formației inițiale care nu au ajuns să vadă nici primul volum al dicționarului. Toți ceilalți critici sau eseiști (dar aproape deloc istorici literari) au intrat ca asistenți sau lectori în Filologia clujeană imediat după 1989: în primul val - Ștefan Borbély, Ioana Bot, Corin Braga, Sanda Cordoș, Gheorghe Perian, iar apoi cei mai tineri - Laura Pavel, Horea
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
egalizare descriptivă într-un „timbru neutru”. A acordat „libertate metodologică și stilistică” diversității lecturilor, după cum afirmă în prefața la volumul I. E de subliniat că Dicționarul de opere literare... coordonat de Ion Pop își propune să fie în primul rând critic și analitic, iar numai în plan secundar să fie istorico-literar și descriptiv. Furnizează pe scurt informațiile necesare despre fiecare operă înregistrată, dar mizează pe o interpretare critică și pe o evaluare lucidă. Nu înseamnă însă că acest gând ambițios este
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
opere literare... coordonat de Ion Pop își propune să fie în primul rând critic și analitic, iar numai în plan secundar să fie istorico-literar și descriptiv. Furnizează pe scurt informațiile necesare despre fiecare operă înregistrată, dar mizează pe o interpretare critică și pe o evaluare lucidă. Nu înseamnă însă că acest gând ambițios este ireproșabil împlinit. Obiectivul, perfect justificat, ar fi fost mai ușor de realizat cu o echipă omogenă de critici la fel de prestigioși pe plan național, cum era aceea de la
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]