19,565 matches
-
provocat de falimentul moral și de vina indivizilor are efecte foarte grave. În fața încrederii înșelate sunt justificate criticile, dar nu condamnările generalizate sau preventive. Tocmai în Europa conviețuirea satisfăcătoare a persoanelor de diverse origini, națiuni sau religii este deranjată și criticată de aprecieri superficiale negative, transmise de unele mijloace de comunicații. Cele dintre catolici și protestanți, din fericire, au fost de mult depășite. Dar așa cum un timp mulți gândeau: "Nu trebuie să mă încred în evrei", astăzi se aude adesea afirmație
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cerem prea mult de la noi înșine? Cu siguranță sunt ultima persoană care ar spune ceva împotriva autorealizării. În cadrul tradiției creștine, deseori aceasta a fost denunțată ca un egoism, pretinzând renunțarea la propria identitate, asceza de dragul ascezei și resemnarea. Totdeauna am criticat o astfel de tendință și chiar în contextul reflexiilor noastre am accentuat încă de la început că încrederea în viață și în noi înșine constituie piatra unghiulară a unei personalități sănătoase. Astfel consider o combinație extraordinară faptul că eu datorită raporturilor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și al său concept de Unu. Totul un non-sense, lipsit de sens? Și imensa nostalgie a omului față de pacea eternă, față de un sens ultim, o dreptate definitivă trebuie într-adevăr să fie respinsă? Nu am nimic împotriva faptului că se critică "metafizica", dacă aceasta este înțeleasă ca un fel de "lume înapoiată" sau ca o "suprastructură" condiționată de interese. Și nu am nimic nici împotriva faptului că credința mea în Dumnezeu este analizată dintr-un punct de vedere psihologic sau neurofiziologic
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
acei oameni ai lui Dumnezeu nu erau interesați, cum este evident din documente, de "răspunsul la problema lui Dumnezeu în epoca modernă" pe care îl dădusem eu. Voiau cu orice preț să-l reducă la tăcere pe cel care a criticat enciclica pilulei anticoncepționale, Humanae vitae, infailibilitatea papei și sistemul roman. La un an după publicarea cărții Există Dumnezeu?, pe 18 decembrie 1979, mi-au revocat peste noapte dreptul să predau în școlile catolice. Cazul acesta de Inchiziție nu a fost
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
precum cea care se dezlănțuie de exemplu în jurul tragicului accident al unei frumoase prințese sau al morții neașteptate a unui popstar cuprins de scandaluri sau cea publică a unui papă transmisă de mass-media. Nu sunt mai puțin critic decât oricine critică religia. Raționaliștii ar trebui să fie mai apropiați de stilul meu de a gândi, iar dogmaticienii ar trebui să fie mult mai critici. Chiar și raționalitatea absolutizată și raționalismul ideologic pot fi o superstiție, la fel și dogmatismul teologic. Oricum
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
idee despre Dumnezeu pe care credincioșii ar refuza-o ca fiind primitivă, greșită și în afara oricărei discuții. Nu trebuie să se creadă în Dumnezeu. Dar se poate crede în el? Mai exact: în calitate de oameni ce aparțin unei epoci moderne și critice față de religie, ne putem asuma responsabilitatea credinței în Dumnezeu? În decursul deceniilor, am vorbit despre Dumnezeu cu foarte multe persoane de proveniență diversă, în locuri și moduri diverse; am dezbătut și meditat. De mai multe ori am fost întrebat: "Vi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sunt mistici autentici. Eu îl admiram pe călugărul benedictin Beda Griffiths, pe care l-am vizitat cu ocazia unei conferințe în Sat-chit-ănanda di Shantivanam, aproape de Tiruchirapalli în India meridională. Trăia ca un creștin în totalitate integrat în cultura indiană și critica sistemul roman centralizat. Aveam un mare respect pentru iezuitul H.M. Enomiya-Lassalle, care trăia în Japonia și știa să unească precum nimeni altul meditația zen japoneză cu spiritualitatea creștină. Era prezent la inaugurarea Conciliului Vatican II și fusese primul maestru zen
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un cardinal german și unul din capii Bisericii protestante nu ar fi refuzat premiul inter-religiozității, desemnat lor și lui Navid Kermani, scriitor musulman și studios al Islamului de la originile iraniene, născut în Germania și foarte apreciat, deoarece acesta din urma criticase reprezentarea Crucifixului ca pe o "blasfemie și idolatrie". În această situație, cei doi creștini culți ar fi trebuit să-și amintească că apostolul Pavel definise mesajul crucii "scandal pentru evrei" și "nebunie pentru păgâni" (1Cor., 1, 23). Romanilor acest mesaj
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
editură Payot 44. Lucrarea s-a bucurat de aprecieri, dar și de critici, ultimele formulate mai ales în mediul academic românesc. De pildă recenziile din Revue historique du Sud-Est Européen (1931) sau Revista istorică, ambele sub tutela lui Nicolae Iorga, criticau în termeni duri cartea. Astfel, în prima dintre ele, se arată că, în ciuda subiectului promițător, partea istorică a lucrării se caracteriza prin ignoranță; prefața era incoerentă; Șerboianu cita lucrări în germană fără a cunoaște limba; dictoane italiene fără a ști
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
înainte dar și după Primul Război Mondial. Primele sale reacții notabile se pot situa în jurul anilor 1910. Șerboianu publica atunci câteva luări de poziție împotriva unor decizii ale Ministerului de Culte, apărute, de pildă, în ziarul Epoca 68. Astfel, el critica deschis măsurile luate de acest Minister în colaborare cu Prefectura Poliției București împotriva călugărilor vagabonzi. Șerboianu îi considera pe aceștia asemănători țiganilor nomazi sau beduinilor, care nu-și găseau nicăieri locul. Prin urmare, decizia ministerială și aplicarea de către autorități era
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
combativitatea și implicit agresivitatea sa. Pe de altă parte, sub acest pseudonim am identificat o serie de intervenții apărute în revista Glasul Monahilor, la sfârșitul deceniului trei al secolului al XX-lea. Câteva dintre acestea iau în discuție tematica incinerării, criticând în termeni vehemenți deschiderea crematoriului din București. De pildă, primul dintre acestea era publicat în martie 1928, la puțin timp după deschiderea Crematoriului Cenușa, și critica în termeni extrem de violenți statutul societății cremaționiste din România, primăria București și primarul Ion
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
articol semnat de același Mirmilo se alătura acuzelor formulate împotriva doctorului Mina Minovici, cum că ar fi sprijinit fățiș dezvoltarea cremațiunii în România 95. Câteva săptămâni mai târziu, îl regăsim în paginile aceleiași reviste pe același Mirmilo, de această dată criticând, la fel de vehement, opțiunea de a fi incinerată a "d-nei Davidescu", "membră în societatea ortodoxă a doamnelor române". Erau aspru mustrați preoții ortodocși care au oficiat serviciul religios, cerându-se excomunicarea acestor și, implicit, anatemizarea lor96. Corelând aceste intervenții cu articolul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o privire generală asupra percepției cremațiunii în epocă, raportată la spiritul ce caracteriza Biserica Creștină, cât și cel propriu acelor vremuri. Semnificativ este faptul că arhimandritul se referea la Biserica Creștină în general și nu menționa deloc confesiunea ortodoxă. El critica Biserica, ca fiind o stavilă în cazul progresului, în ciuda faptului că creștinismul era "cea mai ideală și perfectă religie în principii"132. Spiritul "excesiv conservator", mai ales al conducătorilor bisericii, determina o atare situație, care în aparență nu-i părea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Înțelegeți neobrăzarea cu care stă de vorbă cu "Biserica", prețuiți-i spiritul concesiv și "admirația" pe care o mărturisește față de "spiritul ei conservator"!... Așa se întâmplă când conducătorii bisericii au altceva de făcut..."204. Câteva luni mai târziu, Glasul Monahilor critica vehement activitatea pro-cremațiune a arhimandritului, încadrând-o ca propagandă ce urmărea "silirea" populației de a-și incinera decedații. Șerboianu era considerat un "obișnuit colaborator" al revistei Flacăra Sacră, "care a intrat în slujba crematoriului, prohodind cenușa morților"205, în ciuda interdicțiilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din aceiași publicație, Calinic I. Popp Șerboianu nu a fost singurul monah ce intrase în tabăra cremaționiștilor. Cel de-al doilea era Nifon Ianculescu, care la un moment dat ajunsese pe la mânăstirea Bogdana. Atât Șerboianu, cât și Ianculescu erau aspru criticați în Glasul Monahilor pentru faptul că "slujeau" la crematoriu. Preluând informații din "revista de propagandă Flacăra Sacră" se nota faptul că societatea Cenușa primise subvenții "grase" de la toți primarii Bucureștiului, încă de la înființarea sa din 1923. Mai mult, crematoriul era
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Flacăra Sacră Articol ocazionat de Sărbatoarea Paștelui din 1937 semnat de Calinic I. Popp Șerboianu și publicat în revista Flacăra Sacră Reeditarea în Glasul Monahilor a articolului anticremațiune publicat din 1910 de către Calinic I . Popp Șerboianu Articol din Glasul Monahilor criticându-l vehement pe Calinic I. Popp Șerboianu pentru susținerea ideii cremațiunii În seria ISTORIE au mai apărut: (selectiv) Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dibăcia, nici cutezanța să-și rezolve singuri problemele. Știți domniile voastre: colo un soț Încornorat, dincolo un proces sau o moștenire dubioasă, ba niscai datorii la jocul de cărți plătite doar pe jumătate, ba alte et cetera. Acum e ușor să critici așa ceva; dar În vremurile acelea, capitala tuturor Spaniilor era un loc unde Îți câștigai viața sau ți-o pierdeai Într-o Încăierare, Într-o ambuscadă la colț de stradă, În scăpărările unor oțeluri. În treburile astea, Însă, Diego Alatriste se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
bine. Ba chiar prea bine, fiindcă în prima parte a anilor nouăzeci nu se bucurase de prea multă simpatie din partea guvernanților, atrăgându-și chiar aversiunea personală a locatarului de la Cotroceni, care îi făcuse tot felul de șicane și chiar îi criticase în public prestația jurnalistică. Drept urmare, ziarul lui Lumânărescu își dublase tirajul și se putuse muta într-un sediu nou, luxos, printr-o zonă centrală a orașului, iar Lumânărescu însuși devenise o figură publică plină de notorietate și un formator de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
4-6 pagini, cu reportaje, studii și articole despre marile succese ale economiei socialiste, planificate și supercentralizate, care producea zi și noapte pentru bunăstarea popoarelor din lumea a treia și pentru exportul pe valută forte în țările capitaliste dezvoltate, altminteri vehement criticate de către ideologii de serviciu (care tânjeau în taină, după un pachet de „Marlboro” sau după un spray „Rexona” pe care să-l poată oferi în dar nevestelor sau amantelor, că oameni erau și ei). Producea cu zel și cu spor
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și a fost, de altfel, intens criticat în literatura de specialitate. Este adevărat că pare puțin acceptabil faptul de a limita orice alegere publică la o comparație între doar două soluții. Dar, chiar aban-donînd această condiție contestabilă, nu se rezolvă imposibilitatea revelată de Arrow. 4.2.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
încearcă azi să se aplice administrațiilor și serviciilor publice metode derivate dintr-o analiză inițial destinată realizării unui compromis în relațiile dintre proprietari și conducătorii de întreprinderi. 4.4.3. Teoria agentului La sfîrșitul secolului al XVIII-lea, Adam Smith critica apariția societăților pe acțiuni, indicînd faptul că separarea dintre proprietari și conducători va avea ca efect firme mai puțin eficace. În anii 1960, J.K. Galbraith și J. Burnham puneau în evidență dezvoltarea tehnostructurii și substituirea prin gestiunea managerilor salariați a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mare asupra redacției: politica editorial a companiei (77 de răspunsuri pozitive), legile care reglementează mass-media (40 răspunsuri) și educația jurnalistică(41 răspunsuri). Există, în plus, o influență care vine chiar din interiorul profesiei. 54 de repondenți au spus că ei critică des materiale jurnalistice, fie prin comentarii online, prin intermediul blogului sau prin telefoane adresate colegilor. Cei mai activi critici sunt jurnaliștii sub 35 de ani, în acest eșantion. Pe de altă parte, puține persoane admit că au primit critici. Cele mai
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
va odihni în pace în Shirva, India.” Fiica asistentei a postat o poză cu ea și mama sa și a scris: “ Îmi este dor de tine, Te iubesc Jacintha Saldanha.” Președintele spitalului unde a fost pacientă Ducesa de Cambridge a criticat, sâmbătă, decizia postului de radio australian de a difuza apelul cu farsa, numind-o “cu adevărat îngrozitoare”. “Spitalului King Edward al VII-lea îi pasă de oamenii bolnavi și a fost un gest prostesc al prezentatorilor dumneavoastră chiar și să
Emisiunea care a provocat sinuciderea asistentei medicale londoneze, anulată () [Corola-journal/Journalistic/80563_a_81888]
-
Oprah Winfrey a României. "Milionarul cu păr grizonant din sudul țării, gazdă a unui talk-show de televiziune, pare să mizeze pe ampla nemulțumire față de partidele politice tradiționale considerate arogante și corupte”, continuă analiza AP, citată de Adevărul. Liderul PP-DD este criticat în mod frecvent de politicienii cunoscuți ca fiind un arivist nesofisticat din sud, ale cărui talk-show-uri de la OTV - cu sloganul ”Senzațional și în direct” - l-au transformat în star. Însă, cel mai probabil, va fi o voce centrală în noul
Cum este caracterizat Diaconescu de către Associated Press by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80585_a_81910]
-
s-a trecut brusc de la comunism la democrație. ”Partidele nu au fost suficient de puternice și nu sunt nici acum pentru că democrația este un proces lung, nu se poate să existe așa, deodată. Oamenii nu au nici acum curajul să critice regimul deschis, pentru că încă le este frică așa cum le era pe timpul comunismului. Oricum, cred că în România puterea este mai mult în mâinile președintelui. Este un fel de ”one man show”.”, a mai precizat Riaz. În orice caz, în ultima
De ce nu vor studenții străini să rămână în România după terminarea facultăților () [Corola-journal/Journalistic/80590_a_81915]