51,468 matches
-
la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și cu respectarea procedurilor prevăzute de lege. ... 29. Având în vedere considerentele reținute în jurisprudența instanței de contencios constituțional evocată anterior, Curtea constată că soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile legale criticate se integrează în cadrul normativ de protecție a informațiilor clasificate, înscriindu-se în marja de apreciere pe care statul o are în reglementarea acestei materii. ... 30. În același timp, Curtea reține că problema eventualelor dificultăți ce pot apărea în procedura
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). Dacă autorul excepției nu are un interes real, personal în promovarea acesteia, posibila admitere a excepției nu schimbă cu
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
pe acoperirea prejudiciului produs prin comiterea faptei, cât și pe un element suplimentar, și anume plata unei majorări de 20% din «baza de calcul», la care se adaugă dobânzile și penalitățile. (...) Curtea a statuat că, din interpretarea gramaticală a textelor criticate, rezultă că baza de calcul al majorării analizate o reprezintă valoarea concretă a prejudiciului, neavând natura unei amenzi penale“. Se poate reține că prejudiciul s-a „produs“ atunci când s-a consumat infracțiunea, acest moment fiind cel la care se
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, reiterând criticile formulate în notele scrise prin care a invocat excepția de neconstituționalitate. Astfel, susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât nu există egalitate între cetățeni și autoritățile publice, mai ales că art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 prevede prelungirea termenului de soluționare a petițiilor de la 30 la 45 de zile. Astfel, se ajunge la ineficiența
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
unor acțiuni de contencios administrativ având ca obiect comunicarea unor informații de interes public și refuz soluționare cerere. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că termenul de 30 de zile reglementat de prevederile de lege criticate este disproporționat și ar trebui să fie de maximum 10 zile, întrucât duce la ineficiența funcționarilor publici care gestionează soluționarea cererilor/petițiilor. Având în vedere că în multe cazuri autoritățile sau instituțiile publice nu răspund cetățenilor în acest termen, se încalcă
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
31, 47, 51, 52, 57, 73, 124 și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție, precum și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Declarația Universală a Drepturilor Omului, pretins a fi încălcate prin dispozițiile legale criticate, în realitate acesta nu motivează pretinsa contrarietate dintre aceste norme și Legea fundamentală și actele internaționale invocate, limitându-se la a face aprecieri cu privire la necesitatea reducerii termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea petițiilor, precum și asupra conduitei funcționarului
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
protecția datelor (RGPD) al UE, astfel că această prelucrare intră sub incidența de aplicare a actului normativ european RGPD, care permite prelucrarea datelor pentru motive de interes public, cu condiția ca legea să prevadă garanțiile corespunzătoare. Or, dispozițiile de lege criticate nu prevăd garanții necesare și permit ca aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal să fie reglementate printrun act administrativ al Biroului Electoral Central, cu încălcarea principiului legalității prevăzut de art. 5 din RGPD, potrivit căruia orice prelucrare
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
electorale suplimentare), cât și operatorii de date (în cazul de față în special formațiunile politice) să cunoască cu claritate temeiul legal care stă la baza prelucrării de date cu caracter personal“. ... 10. Or, în opinia Avocatului Poporului, dispozițiile de lege criticate permit ca aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal, și anume interesul legitim, modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare prin măsuri adecvate de protecție (stocarea limitată a fotocopiilor, stocarea datelor pe echipamente securizate, realizarea fotocopiilor cu
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
În concluzie, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că actualul cadru legal în materie nu reglementează garanțiile privind asigurarea securității și confidențialității datelor transmise către formațiunile politice, dispozițiile legal criticate generând riscuri la adresa cetățenilor și a persoanelor vizate. Dispozițiile legale criticate nu reglementează procedura privind securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal, ci deleagă reglementarea acestor aspecte Biroului Electoral Central, care este abilitat să adopte acte normative de rang infralegal, ajungându-se așadar la situația ca unele aspecte esențiale care vizează
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
prin colectarea datelor înscrise în actele de identitate ale alegătorilor care se prezintă la vot și înscrierea lor olografă în formularul tipizat de hârtie intitulat lista electorală suplimentară. ... 17. Referitor la deciziile emise de Biroul Electoral Central în aplicarea dispozițiilor criticate, Guvernul invocă Decizia nr. 84/D din 4 noiembrie 2019 privind aplicarea prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019, prin care Biroul Electoral Central a stabilit că eliberarea copiilor listelor electorale suplimentare se realizează exclusiv în condițiile
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
reglementează prin lege organică, întrucât Legea fundamentală, stabilind în art. 115 alin. (4)-(6) regimul constituțional al ordonanțelor de urgență ale Guvernului, nu se referă la interdicția reglementării prin aceste acte normative în domeniile rezervate legilor organice. De asemenea, norma criticată este în acord și cu normele de tehnică legislativă, care stabilesc că „actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă“ [art. 4 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
de claritate și predictibilitate, așa încât, pentru o corectă și constituțională interpretare, acest text trebuie să prevadă citarea tuturor părților din raportul execuțional. Se menționează că, prin Decizia nr. 1.545 din 17 noiembrie 2009, Curtea Constituțională a apreciat că textul criticat este destul de clar, în sensul că se citează toate părțile, însă practica judiciară a infirmat această soluție a instanței de contencios constituțional. Se arată că, potrivit portalului instanțelor judecătorești, în dosarele având ca obiect soluționarea unor astfel de plângeri
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
alin. (3) din Legea nr. 188/2000, în condițiile în care textul nu prevede cu claritate și predictibilitate obligativitatea citării tuturor părților din raportul execuțional, încalcă dreptul la apărare, principiul egalității în drepturi și liberul acces la justiție. Ca atare, textul criticat este lipsit de predictibilitate din perspectivă constituțională. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, și, în subsidiar, ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Judecarea plângerii se face cu citarea părților. “ ... 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 privind accesul liber la justiție, raportat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
prevăzută pentru judecată în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, deci inclusiv sub aspectul participării părților la judecată. Prin urmare, Curtea constată că motivele pe care se întemeiază excepția de neconstituționalitate nu pot fi primite, textele de lege criticate oferind suficiente garanții pentru asigurarea accesului la justiție și a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. “ ... 17. Cât privește susținerea potrivit căreia dreptul la un proces echitabil presupune și faptul ca persoana care
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
legii, controlului instanțelor judecătorești competente, iar cei interesați sau vătămați prin actele de executare pot formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Ca atare, având în vedere cele menționate, Curtea constată că prevederile de lege criticate, stabilind că judecarea plângerii formulate împotriva refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act în cadrul procedurii executării silite se face cu citarea părților, impun pentru instanța judecătorească stabilirea cadrului procesual prin citarea tuturor persoanelor implicate în
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
de art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, faptul că în această procedură nu au fost citate toate părțile, așa cum reglementează dispozițiile art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, nu constituie un viciu de neconstituționalitate a prevederii criticate, ci o problemă de aplicare a normelor legale incidente în procedura executării silite a cărei competență de verificare cade în sarcina instanțelor judecătorești ierarhic superioare, iar nu a instanței de contencios constituțional. ... 18. De asemenea, Curtea reține că, deși autoarea
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 19. Cu privire la susținerile reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate de a se analiza, în mod suplimentar, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva clarității și predictibilității textului de lege criticat, Curtea constată că nu poate primi această solicitare, întrucât, potrivit jurisprudenței sale, temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt cele precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
aceasta s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare. Cu alte cuvinte, săvârșirea unor fapte penale nu poate produce decât acele efecte juridice prevăzute de legea în vigoare la data comiterii lor. În consecință, dacă prevederile de lege criticate ar fi aplicabile unor fapte săvârșite anterior anului 2014, când a intrat în vigoare Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004, ar avea efect retroactiv. Solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, precizând că doar astfel autoarea acesteia va putea beneficia
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
iar dreptul la pensia de serviciu nu poate fi afectat de o asemenea pedeapsă. Pensia de serviciu nu provine din săvârșirea de activități infracționale, astfel că nu poate fi supusă confiscării speciale. ... 12. Se mai susține că textul de lege criticat contravine și principiului egalității în drepturi. Astfel, aplicarea unei asemenea pedepse pentru o singură categorie de persoane, deși multe altele se pot afla în situații asemănătoare, constituie o evidentă discriminare. În acest sens, se arată că un magistrat condamnat pentru
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sunt constituționale în măsura în care dispun cu privire la infracțiunile de natura celor enumerate de această dispoziție legală săvârșite ulterior datei de 27 iulie 2014, dată când a intrat în vigoare dispoziția legală criticată. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 16. Președinții
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
de neconstituționalitate. ... 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
și una din infracțiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, «Infracțiuni contra înfăptuirii justiției» săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii. “ ... 20. Textul criticat a fost completat ulterior sesizării Curții Constituționale, prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, în enumerarea infracțiunilor
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
din 15 octombrie 2018, în enumerarea infracțiunilor care atrag pierderea beneficiului pensiei de serviciu fiind incluse și infracțiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, păstrându-se, așadar, soluția legislativă criticată. ... 21. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]