3,585 matches
-
o să-i mai îmbrățișez vreodată umerii. Casele se înșiruie tăcute; cea pe terasa căreia aș fi ațipit în după amiezile răcoroase de vară, în parfumul tufelor de bujori de sub scară; o altă curte cu un măr uriaș, unde mi-am croit de zeci de ori, imaginar, un cuib ascuns printre frunze, tapetându-l cu o păturică, cu Momentele lui Caragiale, toate nuvelele lui Brătescu-Voinești și ale lui Bassarabescu. Mărul a căzut, în cine știe ce zvon de iarnă, sub loviturile vreunei securi. Casa
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
și am senzația că îmi sunt familiare, deși nu deslușesc mare lucru prin potopul de ace. Când ne despart doar zeci de metri, siluetele se opresc, se fac cunoscute, mama și prietena ei, stâlpi albi în ninsoare, așteptând să ne croim drum printre buclele înzăpezite. Au sacoșe țesute în brumă și obrajii colorați ca merele care se ițesc dintr-o desagă. Merg să verifice pe cineva care n-a putut răzbate prin vrăjmășia iernii. Ne despărțim abrupt, vântul s-a întețit
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
mama, ocupat acum de jacheta ei ușoară. Gândul a străpuns obiectele acelea familiare- scaunul confortabil, în care dungile albe le inghițeau tacticos pe cele verzi, jacheta aceea cunoscută, cu miros de câmp, îmbrățișând în răcoarea serii umerii mamei. Și-a croit drum către vremurile acelea prea repede uitate, în care nu adormeam de teama că tu ai fi putut adormi pentru ultima dată. Către orele acelea târzii, în care ne strecuram pe străduțele valenciene, ambalate în lumina sărbătorilor, noi și ultimii
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
specific al civilizației acestui areal.1 Vom vedea că accesul oamenilor acestor așezări la căile de comunicație fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum și procesul de strămutare al localităților ce a dus la modificarea peisajului, a determinat și influențe, particularități de croi la unele piese de port popular, diverse elemente și modalități decorative ș.a. După cum arată Paul Petrescu” În special costumul de sărbătoare a suferit numeroase modificări 2, caracteristici pe care le găsim și la piesele păstrate în colecțiile muzeului: gulerul încrețit
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
epoca respectivă s-ar subția până la rupere. Un autor clasic, devorat de personajele sale care s-au instalat în viața lui, revendicându-și fiecare, identitatea. Sorin Preda nu a trăit și nu trăiește în umbra marelui înaintaș, ci și-a croit o personalitate, un stil, un destin propriu, cu nimic mai prejos. El aduce elemente de noutate în biografia și opera lui Marin Preda, prin intervievarea unor persoane apropiate, prin unele scrisori pe care prozatorul le-a trimis familiei sau unor
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
moira, soarta, ursita, destinul, cum am numi acel drum care ne este trasat și pe care ni-l mai trasăm și noi singuri, că de multe ori omul cu mâna lui și-o mai face, sau, norocul omul și-l croiește, potrivit unor vechi vorbe de duh, sinteză a înțelepciuniii populare, de veacuri. Cu o legătură între ele, puternică sau, din contră, inexistentă (secvențele se succed, uneori, fără o legătură bine conturată, fapt ce transpune cititorul de fiecare dată în alt
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
și îl veghează Să nu-l înghită hăul negru, necuprins Astfel sufletul nu-l părăsește, încă viază Trupul voinic, împovărat de dor nestins. Prin întuneric, în mână doar cu un lămpaș Cei care-L aud pe Dumnezeu, iată-au venit Croindu-și drum cu greu, cu micii pași Direct spre locul unde geme cel rănit. Să înțelegem ce-nseamnă iubirea de Tată Îngerii îndrumă pașii salvatorilor spre acel Care, rămaș în viață - minune adevărată Trebuie să trăiască, să facă ce-l
URMÂNDU-L PE IISUS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360332_a_361661]
-
îi prinse bine și îi dădu o stare de somnolenta.Nu mai voia să se gândească la nimic.Voia doar să închidă ochii și să înăbușe cumva răutatea care îi întuneca gândurile. Dis de dimineață,îmbrăcată destul de gros,Karon își croia drum prin zăpadă care căzuse noaptea trecuta.Isi strânse mai bine gulerul de blană la gât și scutură fulgii de zăpadă de pe paltonul calduros.Ajunsa în fața poliției,isi scutură ghetele și intră pe un culuar lung,de unde o femeie o
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
patru zile mai târziu, duminică 30 iunie 2013, dimineața la ora 7:00, membrii echipei de elită au fost solicitați din nou, de data aceasta pentru a acționa în partea opusă a muntelui. Temerarii pompieri au luat cu asalt muntele, croind linii de demarcație în pădurea deasă. Apoi, vântul și-a schimbat în mod subit direcția și focul s-a îndreptat spre ei cu viteză, aceștia nemaiputând să folosească arterele de scăpare, pe care le pregătiseră după cum prevede regulamentul. A fost
INCENDIUL DIN YARNELL – CEL MAI TRAGIC DIN ULTIMELE ŞAPTE DECENII ÎN STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360446_a_361775]
-
lui care duce neunde, Șerpuitor ca o speranță rară Ce în mărăcinișul des se-ascunde. Lumina prin frunzișul des filtrată, Un peisaj transfigurat, acvatic, Mireasmă amăruie îmbibată În aerul aromitor și static. Mă-nchipui prin pădurea tropicală Când cale îmi croiesc cu anevoie, Ca nava ce zorește spre escală, Ca luptătorii din bătrâna Troie. Îmi place albumul drumului de țară Când în hățiș de porumbari pătrunde Ambiguu, prin iarba tot mai rară, Cu irealele tăceri profunde. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Albul
ALBUL DRUMULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360554_a_361883]
-
sunt mai duioase ca tradițiile, mai mătăsoase ca apele îmbelșugate ale Dunării și mai viguroase ca piatra caldă a Carpaților. Tocmai de-aceea, călăuziți fără greș de maica limbă pe drumurile întortocheate ale destinului istoric, românii din trecut și-au croit tainice poteci peste munți și ape spre inima și simțirea fraților din celelalte provincii, contribuind din plin în acest chip la admirabila unitate a limbii lor, o limbă care și-a mărit farmecul prin dulceața subdialectelor, și punând în evidență
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
cu duh de lumină și jertfă de sânge. Toate dorurile și doinele trecutului străbun au fost strânse în vioara fiecărui cuvânt al Limbii noastre. Toate cuvintele Limbii noastre sunt miresme de zări și petale de-azur. Toate cuvintele Limbii noastre, croite din freamăt de litanii și lujeri de borangic, sunt lacrima de seară și cântecul dimineții în oblăduirea serafică a dumbravei primăverilor în care surâd sfintele răzvrătiri. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne e tors din sfiala Fecioarelor Sibile, urzit din veșnicia
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
de vîrsta și statutul social al femeii, caracterul sezonier și felul ocupației, simbolistică și preferințe, zona de circulație și etc. Peste tot, femeile căsătorite și cele în vîrsta , respectă anumite principii în realizarea costumului, preferind culori mai reținute, modele de croi mai arhaice și modeste, utilizînd anumite detalii de protejare a costumului, folosind un material țesut mai simplu. Fetele tinere purtau costume naționale de culori mai deschise și aprinse, nu purtau pe cap basmaua sau ștergarul de îmbrobodit ori sortul de
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a) de tip suman - având un croi simplu deschis în față cu mânecă prinsă de umăr, în culoare naturală sau b) cu gaica la spate, cu buzunar, guler, manșete. Guba se deosebește de cea din Oaș prin tehnică de înnodare a mitelor și prin faptul că țesătura
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
să am timp. Voi face totul ca să scriu. Vreau să trăiesc pentru literatură. Poate unii mă vor considera un parazit. Facă ce vor! >> Într-o lume în care tehnică și progresele ei ar vrea să însemne totul, tânărul care își croia un drum în viață, Mircea Scarlat, se simțea atras în mod deosebit de literatură. Simțea că numai așa poate trăi cu adevarat. Dorea să creeze ceva deosebit. Dorea să lase un semn că a trecut prin viață. Așa a început să
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
că va am prieteni, ca o biserică în care a intrat Dumnezeu ! Știu că de Paste ne-apropiem, voit sau nu, corect sau nu, de credință, de valorile morale, de toți cei ce ne-au fost cândva sens al existenței, croind în această un drum lin. Îmi doresc să vă gândiți la toti, să le purtați un gând bun și să conștientizați, așa cum fac și eu, ca prin cei de lângă noi am ajuns ce suntem. „ Mulțumesc ” va rămâne mereu cea mai
SCRISOARE DESCHISA DIN PARTEA LUI FUEGO TRANSMISA TUTUROR ADMIRATORILOR SAI ! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360186_a_361515]
-
Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele întăresc tulpina Se naște-n suflete Iisus! Albește zăpada cântecu-n copaci Înseninând cerul spre apus, Când umblă Moșul cu cadori în saci Se naște-n suflete Iisus. Colindătorii croiesc cărări prin lunci la porțile din sat oprind în apus, Când din Tainele Porunci sub o stea s-a născut Iisus! Se aprind în braji lumânări Vestind minunea venită de Sus. Colindători din patru zări Ne-anunță că s-a
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359849_a_361178]
-
încă în scenă. Păi, mai e nevoie?! s-a mirat ea, ca o îngereasă. Este limpede de unde îți vine fraza plină de fiere împotriva berbantului. De la gîndul că și el o călărise pe madama, printre mulți alții, pentru că așa își croia ea drumul în viață. Mai întîi a vrut să se facă actriță, a pus ochii pe un regizor, un sîrb de la teatrul din centru, dar acesta era însurat și n-a căzut în plasa întinsă de madam Cleopatra regina Tîrgumuieretului
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
Trecutul se răzbună cînd nu te poți apăra de el, pentru că ea l-a ascuns nu din delicatețe sufletească, în definitiv, cine este absurd?!, viața este viață, numai că ea făcuse din sexul ei arma de temut cu care își croia drumul în viață. Asta e adevărat! a zîmbit, cu tristețe, Licurișca. ... marea Odaliscă a apărut dintre faldurile unei draperii roșii! Arma ei era decolteul, rochia mulată pe un trup carnal, bine rotunjit, fața fardată poate prea strident, cu buzele groase
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
târgul pustiu de tot a rămas. La urmă de tot un glas se-auzi, Venind, probabil, de-acolo, de Sus - Sămânța speranței de tot n-a apus, Și poate-ntr-o zi va-ncolți. Acas-am plecat cu speranțele mele, Idealuri croite-ntr-o aprigă viață, și, dezbrăcând costum de paiață, Am dat drumul cuvintelor-stele Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu „Lâng-o margine de lume” Referință Bibliografică: negustor / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 290, Anul I, 17
NEGUSTOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359581_a_360910]
-
la muncă, în CAP. Lucra cu multă pricepere și cu drag, cel puțin aparent. În realitate totul era altfel decât se forța să facă impresie. Era cu gândul la Dana, la promisiunile de viitor și încă nu reușise să‑și croiască planul după care să poată convinge părinții să susțină examenul de admitere în anul următor, împreună cu prietena sa. „Nu mă vor înțelege și nu am argumente convingătoare, încă”, era gândul care‑l obseda tot mai mult pe măsură ce treceau zilele. „Mama
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere artefactele din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier), însă că pondere în mod diferit, de la subzona la alta. În Plaiul Cloșani și
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
pătrunde în interiorul acestuia, acolo unde culorile atât de vii, conturau toate acele minunății. Zina nu-și mai putea lua ochii de la muscă. Tot privind-o, începea să simtă cum un sentiment care-i părea atât de cunoscut, începea să-și croiască loc spre suprafața conștiinței sale, tot așa cum un pârâiaș reușește erodând carapacea unei pietre calcaroase, să iasă la suprafață. Și treptat, în ochii cu pupilele dilatate asupra muștei, părea să se șteargă imaginea acesteia și în locul ei se contura o
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
în vâlvătaie. Neprihănit, Strălucește Învăluit în parfum de crin și de mir, În mireasmă de iasomie și trandafir. Aș vrea... În tine să mă topesc, Cum se topește roua în soarele din zori Cum se-mpreună mătcile a două râuri, Croindu-și drumul Între malurile aceleiași albii, Îmbrățișând același destin. Suntem doi mesteceni Crescuți cu crengile-mpletite, Într-un gest de iubire și tandrețe. Aceleași adieri ne înfioară Și vântul serii ne-nconjoară Sub aripa-i ocrotitoare. În zori, Din frunze și
MESTECENI ÎMBRĂŢIŞAŢI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345214_a_346543]
-
La mai puțin de un an de la dezvoltarea primului produs Symme3D, pentru uz profesional, de dimensiuni reduse, echipa a dezvoltat și prima iterație a acestuia: o imprimantă 3D ultraperformantă pentru uz industrial. Cu ajutorul acestui produs, Symme3D își dorește să își croiască drumul către industrii mai competitive, precum cea auto, spune Brandabur. Astfel că până în prezent, echipa de timișoreni a realizat trei tipuri de imprimante - una din material compozit - care costă 1.500 de euro, una din aluminiu care ajunge la 2
GENERAȚIA B. O idee de un milion de euro. O echipă de tineri a ajuns în atenția marilor companii după ce a creat prima imprimantă 3D multifuncțională românească () [Corola-blog/BlogPost/338687_a_340016]