1,182 matches
-
Cogealac 8. Mihai Viteazu 3. Corbu 9. Nicolae Bălcescu 4. Cumpăna 10. Săcele 5. Istria 11. Tîrgușor 6. Lumina 12. Valu lui Traian 2. JUDECĂTORIA HÎRȘOVA cu sediul în orașul Hîrșova ORAȘE 1. Hîrșova COMUNE 1. Ciobanu 5. Pantelimon 2. Crucea 6. Saraiu 3. Gîrliciu 7. Topalu 4. Horia 8. Vulturu 3. JUDECĂTORIA MANGALIA cu sediul în orașul Mangalia ORAȘE 1. Mangalia 2. Negru Vodă COMUNE 1. Albești 8. Limanu 2. Amzacea 9. Mereni 3. Cerchezu 10. Pecineaga 4. Chirnogeni 11
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Fîntînele 17. Todirești 8. Ipotești 18. Udești 9. Liteni 19. Verești 10. Mitocu Dragomirnei 20. Zvoriștea 6. JUDECĂTORIA VATRA DORNEI cu sediul în orașul Vatra Dornei ORAȘE 1. Vatra Dornei COMUNE 1. Broșteni 6. Iacobeni 2. Cîrlibaba 7. Panaci 3. Crucea 8. Poiana Stampei 4. Dorna-Arini 9. Șaru Dornei 5. Dorna Candrenilor JUDEȚUL TELEORMAN 1. JUDECĂTORIA ALEXANDRIA cu sediul în orașul Alexandria MUNICIPIU 1. Alexandria COMUNE 1. Băbița 10. Măgura 2. Bogdana 11. Mîrzănești 3. Brînceni 12. Nanov 4. Bujoreni 13
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. ... Articolul 437 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273384_a_274713]
-
de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. ... Articolul 437 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272035_a_273364]
-
de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. ... Articolul 437 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272037_a_273366]
-
de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. ... Articolul 437 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272038_a_273367]
-
de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. ... Articolul 437 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272036_a_273365]
-
de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. ... Articolul 437 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272039_a_273368]
-
de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. ... Articolul 437 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
și panglică de Virtute Militară sau Ordinul Coroana României cu spade, Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militară de Război, Medalia Virtutea Maritimă, Medalia Virtutea Aeronautică sau Medalia Aeronautică, Medalia Serviciul Credincios cu spade, Medalia Bărbăție și Credință cu spade, Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar, precum și Medalia Virtutea Ostășească, numai dacă aceasta a fost conferită pentru fapte de arme săvârșite pe câmpurile de luptă ale primului sau celui de-al Doilea Război Mondial ori pentru servicii deosebite aduse
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277883_a_279212]
-
sau Ordinul Coroana României cu spade, Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militară de Război, Medalia Virtutea Maritimă, Medalia Virtutea Aeronautică sau Medalia Aeronautică, Medalia Serviciul Credincios cu spade, Medalia Bărbăție și Credință cu spade, Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar, precum și Medalia Virtutea Ostășească, numai dacă aceasta a fost conferită pentru fapte de arme săvârșite pe câmpurile de luptă ale primului sau celui de-al Doilea Război Mondial ori pentru servicii deosebite aduse armatei în timp de război
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277883_a_279212]
-
din Cândești; conacul Cândeștilor din același sat (secolul al XVII-lea); biserica „Sfântul Ioan” (1841), cu zidul ei de incintă, din satul Săsenii Noi; și biserica „Buna Vestire” (1714-1715) din satul Vernești. Două sunt clasificate ca monumente funerare sau memoriale crucea dintre vii (1724) de lângă biserica „Sfântul Ioan Blagoslovul” din Săsenii Noi și crucea de piatră din secolul al XIX-lea de pe DJ205 de la Zorești. Între cele nouă situri arheologice de interes local din comună, se remarcă crama veche din secolele
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița Hotarului”, în via lui Codin Stanca Bănățeanu. Celelalte trei obiective sunt cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, toate aflate în cimitirul vechi: două datând din 1804, respectiv 1897, și una aflată mai aproape de biserica din cimitir, datând din 1876.
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
1899- refacerea acoperișului distrus de o vijelie, renunțându-se la cele două turle de pe pronaos, iar în 1927-refacerea picturii ( pictor Ghiță Ionescu). Pr Iconom stavrofor Mihail Constantin devine paroh la 1 aprilie 1937. Născut la 5 aug 1910, în comuna Crucea ca fiu al lui Paraschiv și Sultana, plugari de frunte, gospodăria lor fiind recunoscută în sat ca fiind înzestrată cu toate uneltele necesare muncii țărănești, precum și cu un recunoscut statut social de cinste și corectitudine, de pildă „"în timpul foametei din
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
preromană și precreștină el a fost un simbol preferat al celților (monezile lor ne stau mărturie). Știm însă cu siguranță că el a fost preluat ca simbol legat de divinități odată cu apariția civilizațiilor istorice (scrise), exemplul primar fiind Egiptul, unde crucea coptă (ankh) o vedem adesea în mâna diverșilor zei egipteni reprezentați de oamenii acelor timpuri, sau pe sarcofagele și pereții mormintelor lor. Sensul ei era acela al vieții (imortalității), de aceea interpretarea cea mai frecventă este aceea a unei alăturări
Cruce creștină () [Corola-website/Science/301447_a_302776]
-
orgă tip Ludovic al XIV-lea, veche din 1783. În biserică se găsește altarul cu icoana „Hristos pe Cruce”. La început preoții au fost franciscani, până la sfințirea bisericii pe 14 septembrie 1783, de către episcopul Emmerich Christovich, la sărbătoarea Înălțarii Sfintei Cruci, când este și hramul bisericii.Cu începutul anilor 1920 au început să plece nemți și să vină români.În 1951 s-a amenajat aici o capelă ortodoxă,care mai târziu a fost extinsă,astăzi fiind biserică.În această biserică două
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
marea împroprietărire. În anul 1976-1978 preotul Corduș împreună cu inimosul epitrop Ilisei V. Gavril, cu foarte mari sacrificii, izgoniți și persecutați fiind, amenințați chiar și cu pușcăria de către șeful securității jud. Neamț, Polac, au reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și al Sfintei Cruci să construiască actuala clopotniță. În anul 1993 se începe de către preotul Corduș construcția casei de praznice (praznicarul) și se termină în anul 1995 de către preotul Nicolae Axintioi, urmașul preotului Corduș care a slujit din anul 1994 până în toamna anului 1999
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
învățător stabil, permanent. Un aspect pozitiv apărut este îngrijirea mormintelor, apariția de monumente funerare din piatră sau marmură, împrejmuite cu gărdulețe, punerea de flori pe morminte, aspecte care nu au fost în deprinderile obișnuite ale bătrânilor. În trecut se puneau cruci de lemn, care cu timpul putrezeau sau dispăreau, încât nu se mai cunoștea locul de înmormântare al părinților și bunicilor. După 1989 la sfârșit de epocă (de dictatură comunistă) analizând toate aspectele mai sus enumerate și bune și rele (cele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
punctul „Fântâna lui Carpen”, lângă releul de televiziune. El cuprinde o așezare geto-dacică din perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea. Restul de cinci obiective sunt cruci de piatră clasificate drept monumente memoriale sau funerare: unul se află în satul Breaza, între vii, „la Bătrânele”, din 1740, celelalte patru fiind în satul Greceanca: Crucea Manafului, datând din 1846 se află la 1 km sud de sat, în vreme ce
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Literele celor două inscripții au fost de asemenea vopsite cu roșu. Au intaltimea de 7-8 cm și 4,5-6 cm lățime. Fiecare inscripție are la început o cruce. Inscripția din stanga: † Martirii lui Hristos; inscripția din dreapta: Martirii Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos. Crucea monogramata în formă existența pe peretele criptei din bazilica niculiteana este întâlnită pe o serie de monumente creștine din perioada romano-bizantina. Scrierea este specifică secolelor IV-V. Alte obiecte descoperite în cripta au fost găsite în încăperea de la subsol. Este
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
și 106 km lungime. Pe partea dreaptă a râului de la nord la sud sunt așezate satele: Pometești,Popeasa, Țandăra, Adâncata, Piorești, Mălăiești, iar pe partea stângă satele Muiereni, Vladimir, Goiești, Mogoșești, Fântâni, Salci.Tot aici,dincolo de drumul Muierii este satul Cruci (Gruița). Este atestată prima dată la 28 iulie 1577, într-un document emis de un mare ban al Craiovei care apare ca martor, la vânzarea unor ocini din Lipov. Printr-unul din satele comunei Goiești a trecut Tudor Vladimirescu(1821
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
este un oraș în județul Vrancea, Moldova, România, format din localitățile componente Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu, (reședința) și Satu Nou. Orașul se află în partea central-estică a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Este traversat de șoseaua națională DN2L, care îl leagă spre est de Mărășești (unde se
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
de fete cu 130 de eleve, un spital cu 32 de paturi, judecătorie, oficiu de poștă și telegraf și reședința unei companii de dorobanți. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau în aceeași plasă Zăbrăuți și comunele Crucea de Jos și Crucea de Sus. Comuna Crucea de Jos, formată din satele Crucea de Jos, Dumbrava și Satu Nou, avea o populație de 1493 de locuitori și două biserici (una la Crucea de Jos și a doua la Satu
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
cu 32 de paturi, judecătorie, oficiu de poștă și telegraf și reședința unei companii de dorobanți. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau în aceeași plasă Zăbrăuți și comunele Crucea de Jos și Crucea de Sus. Comuna Crucea de Jos, formată din satele Crucea de Jos, Dumbrava și Satu Nou, avea o populație de 1493 de locuitori și două biserici (una la Crucea de Jos și a doua la Satu Nou). Crucea de Sus avea două sate în
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
și acolo existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 47 de elevi (dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Panciu cu același statut, și o populație de 2685 de locuitori. Comuna Crucea de Jos avea aceeași componență și 1800 de locuitori, iar comuna Crucae de Sus avea, în satele Crucea de Sus, Chicerea și Neicu, 1656 de locuitori. În 1931, comunele au fost reorganizate drept comune suburbane ale comunei urbane Panciu: comunele
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]