1,392 matches
-
o placă tombală peste locul unde a fost mormântul lui Veniamin Costachi. Pe această piatră se află următoarea inscripție: ""Aici a fost înmormîntat mitropolitul Veneamin Costache (+1846): osemintele sale au fost strămutate la anul 1886 în Catedrala Mitropolitană din Iași, ctitoria sa. Piatra este pusă în anul 1986. De către I.P.S. Teoctist. Mitropolitul Moldovei și Sucevei."" Mănăstirea Slatina are aspectul unei fortărețe medievale în formă de patrulater neregulat. Aspectul ei ne determină să credem, că pe lângă rolul strict religios, Mănăstirea era destinată
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
aici fiind descoperită o așezare romanică din secolul al V-lea. În localitate se află "Casa memorială Eusebiu Camilar". Tot aici sunt organizate numeroase concursuri de literatură. În satul Reuseni (comuna Udești) se află Biserica " Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul", ctitorie a lui Ștefan cel Mare (construită între anii 1503-1504). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Udești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,42
Comuna Udești, Suceava () [Corola-website/Science/302006_a_303335]
-
întregul sat Vicșani mănăstirii Putna. În 15 martie 1490, printre bisericile din ținutul Sucevei întărite de Ștefan cel Mare mănăstirii Putna, se afla și "„a 2-a biserică, la Vigșani, cu popă”". În 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare întărea ctitoriei sale, mănăstirea Putna, printre celelalte sate, și „satul Vicșani”. În Vicșani, numit de polonezi Ruda, primul grup de coloniști polonezi a venit în jurul anului 1848, din ținutul Sanok. Ei au primit terenuri pentru gospodării, în majoritate acoperite de o deasă
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]
-
un cătun al comunei numit Țigănie. Satul Barcă a avut o biserică abia în anul 1793 și aceea zidita de locuitori. Poate că documentele nu reușesc totdeauna să spargă negura timpului. Faptul că biserică din Barcă are același hram cu ctitoria voievodala de la Curtea de Argeș ar putea să însenineze gândul. Numele satului Zorleasca are la bază antroponimul Zorilă la care s-a adăugat sufixul vechi românesc, cu sens posesiv ești. Se continuă ideea că satul formă o comunitate, avea un reprezentant care
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
lui Târsa de ocină și de ohabă lui, fiilor lui și nepoților și strănepoților și de nimeni neclintit, după porunca măriei mele... Io, Basarab Voievod, din mila lui Dumnezeu domn ” Nu după mult timp, banul dona aceste proprietăți Mănăstirii Bistrița, ctitoria sa de suflet. Prin hrisovul din data de 4 aprilie 1528 dat de către voievodul Radu de la Afumați, și banul Pârvu Craiovescu cumpără la rându-i moșii în satul Târsa, donându-le aceleiași Mănăstirii Bistrița. Asfel, Târsa devine primul sat costeștean
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
a fost construit între anii 1518 - 1522, fiind o ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab și a soției sale "Despina". Numele de "Ostrov" îi vine de la faptul că este construită pe un ostrov (insuliță ) a Oltului în centrul orașului - stațiune Călimănești din județul Vâlcea. Biserica schitului este zidită pe locul unui
Schitul Ostrov () [Corola-website/Science/302109_a_303438]
-
se află așezată pe malul stâng al Oltului la circa 2 km amonte a ctitoriei lui Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, pe teritoriul orașului stațiune Călimănești. Denumirea îi este dată de la un turn aflat pe stânca numită ""Piscul lui Teofil"", turn construit de legiunile romane din Castrul Arutela în secolul al II-lea. Inițial, i
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
ce desparte naosul de pronaos plin. Pictura murală din naos este realizată în tehnica fresco în secolul al XVIII-lea iar cea din pronaos este de secol XIX. Din nefericire nu se mai păstrează nimic din pictura originală. Schitul este ctitorie a marelui vornic Mareș Băjescu, mare feudal și apropiat al Cantacuzinilor. Alegerea locului s-a făcut cu atenție căci, pe de o parte era apropiat de pământurile sale, pe de altă parte, datorită poziției era, la acea vreme, ferit din
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
biserica cea veche a fost zidită de părintele lui (Aron vodă n.n.), răposatul Alexandru voievod, pe alt loc, sub dealuri, și s-a risipit și a căzut cu totul"". Radu Mihnea a întărit călugărilor români moșiile și satele donate de ctitorii anteriori, chiar și cele date de predecesorii lui Aron Vodă. Cu toate acestea, la 24 octombrie 1624, în cea de-a doua domnie a sa, el a închinat Mănăstirea Aroneanu la Mănăstirea Prodrom ("Sf. Ioan") din Sozopol. Mănăstirea și-a
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
zid. Prima biserica fiind una din lemn, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, construită în jurul anului 1775 de către Iordache Curchi, ctitor și primul stareț al schitului. La 21 septembrie 1810 se sfințește prima biserică de piatra, în cinstea Nașterii Maicii Domnului, ctitoria lui Toader Sabău, căpitan la Dubăsarii Vechi, care avea în seama 12 vaduri. Tot el înzestrează mănăstirea cu 550 ha pămînt; la 1808 donează moșia Pripiceni de 780 ha, case in Chișinău, unde se face metocul mănăstirii. Moare la 20
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
miniaturiști, continuând în acest fel opera culturală a lui Petru Rareș. Arhitectura bisericii cu hramul „Buna Vestire” de la îmbină elemente de artă bizantină și gotică. Ea continuă stilul arhitectonic al mănăstirilor moldovenești, stil cristalizat în epoca lui Ștefan cel Mare. Ctitoria lui Petru Rareș aduce în plus dimensiunile mai mari, tendința de înălțare și de zveltețe. Elemente tipice goticului târziu transilvănean, care pot fi sesizate aici, dovedesc că la construcție au participat și meșteri pietrari din Ardeal. Pictura interioară, realizată la
Mănăstirea Moldovița () [Corola-website/Science/302822_a_304151]
-
este un important monument istoric și de artă feudala din Țară Românească, care se găsește pe insula situată în partea nordică a lacului Snagov, din apropierea localității Snagov. Mănăstirea este probabil una din ctitoriile domniei târzii a lui Mircea cel Bătrân, fiind prima dată atestata documentar în 1408. A fost refăcuta de mai multe ori de alti domnitorii, printre care se pot menționa Vlad Țepeș și Mircea Ciobanu. Biserică este construită în stil bizantin
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
dintre biserici, care avea piatră funerară de acoperire îndepărtată, conținea în sicriul sau putrezit osemintele unui bărbat îmbrăcat în straie scumpe. Istoricii însă infirmă ipoteza Snagovului și afirmă cu probe cocludente că mormântul său ar putea fi mai degrabă la ctitoria să de la Comana. Falsă legătură dintre Țepeș și Snagov nu are nici un temei, în opinia reputatului medievist Constantin Rezachevici.
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
ruinat, iar veșmintele și odoarele de preț s-au risipit, din ele rămânând doar o tipsie de argint. Doamna Maria, fiica lui Petru Șchiopul, s-a întors în Moldova în august 1616, în timpul domniei vărului său, Radu Mihnea (1616-1619). Pentru ca ctitoriile familiei lui Petru Șchiopul să fie mai bine întreținute, cu acordul Doamnei Maria, domnitorul a închinat la 25 martie 1617 (7125) Patriarhiei Ierusalimului, iar Mănăstirea Hlincea a făcut-o metoc al Mănăstirii Galata. Domnitorul Radu Mihnea a înzestrat biserica cu
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
ușă mică care străpunge zidul. Între încăperea mormintelor și naos nu se află un zid despărțitor, ci ele sunt separate prin trei arcade puternice susținute de două coloane libere și de alte două coloane angajate în zidurile laterale, ca la ctitoria lui Neagoe Basarab de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În zidul nordic al gropniței se află o ușă săpată în zid, prin care se poate urca pe un șir de trepte din piatră într-o încăpere secretă, aflată deasupra bolții sepulcrale. O inovație
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
1725 și arhimandritul peloponezian Grigorie în anul 1820. Acest hram a fost schimbat de-abia în secolul al XIX-lea, când bisericii i s-a dat hramul „Sf. Sava”, după numele patronimic al mănăstirii. Încă de la punerea pietrei de temelie, ctitoria monahala de pe Ulița Veche, devenită metoc al Mănăstirii „Sf. Sava” din Ierusalim, căreia i-a și fost închinată, a jucat un rol deosebit de important în istoria națională a Moldovei. Astfel, la 1402, Mănăstirea „Sf. Sava” din Iași își dovedea capacitatea
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
ale corpului bisericii (lungime 34,65 metri și lățime 13,25 metri), poziției celor două turle joase dar masive, precum și mărimii actualului Turn Clopotniță, adăugat fațadei sudice și dezvoltat pe trei nivele care depășesc doar cu puțin înălțimea ansamblului monumentalei ctitorii. Solitara construcție, cu aspect de fortareață, care amintește oarecum de monumentele otomane prin cele două mari cupole turcești, este unică prin această amprenta levantină a edificiului străvechiului lăcaș de rugăciune și îi conferă acestuia o valoare simbolică unică în Țările
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
două mari cupole turcești, este unică prin această amprenta levantină a edificiului străvechiului lăcaș de rugăciune și îi conferă acestuia o valoare simbolică unică în Țările Române. Iar dacă până în anul 1975 existau neclarități și controverse între istorici cu privire la anul ctitoriei Bisericii „Sf. Sava", cercetările arheologice efectuate în situl istoric din aceasta parte a orașului, în perioada 1976-1979, de către renumiții arheologi Nicolae N. Pușcașu și Voica Maria Pușcașu, au dovedit cu certitudine că prima biserică zidită din piatră , ca forma și
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția), precum și Ana. În apropierea mănăstirii Curtea de Argeș se află fântâna meșterului Manole, constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab, eroul mai multor balade populare. Balada Monastirea Argeșului spune că meșterul Manole și-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soția (Ana), deoarece în mod inexplicabil tot ceea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă. Gravată în piatră pe fața sudică a bisericii Trei Ierarhi , inscripția votivă ne lasă să citim: "...am ridicat acestă ctitorie în numele celor trei sfinți: Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Ioan Gură de Aur și a fost sfințită în luna mai, ziua a șasea, a anului 7147 (1639) de mitropolitul Varlaam...". Dintr-o dată hramul folosit situează edificiul într-o lume care
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
animată de acțiuni și dezbateri publice, de o luptă de opinii între intelectualii epocii și mediile oficiale, care au condus în final la afirmarea câtorva principii corecte privind protecția și restaurarea monumentelor istorice. Fără a putea fi totuși egalată, principala ctitorie a lui Vasile Lupu a fost folosită ca sursă de inspirație pentru construcția și decorarea bisericii din marele ansamblu arhitectural al mănăstirii de la Cetățuia (1669-1672) în imediata apropiere a Iașului precum și a bisericii mănăstirești de la Putna. Azi, mănăstirea Trei Ierarhi
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
ceea ce s-a numit „mișcarea de reînviere duhovniceasca de la Sâmbătă”,de inspirație nationalist-legionara, despre care Nichifor Crainic spunea: „Ce vreme înălțătoare când toată țara lui Avram Iancu se mișcă în pelerinaj, cântând cu zăpadă până la piept, spre Sâmbătă de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!”. Devine renumit că mare duhovnic, părintele Cleopa va încerca să ia legătura cu el prin scrisori interceptate și confiscate de Securitate. În iarna anului 1944 profesorul Nichifor Crainic verifica la Sâmbătă de Sus traducerea starețului Arsenie
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
Olteț au distrus monumentala construcție a bisericii ridicată de Anastasie Dobriceanu la 1764. Ruinele acesteia se mai zăresc la vărsarea râului Corboaia în Olteț, la est de actuala vatra a acestuia. Satul a făcut parte din moșia Buzeștilor și, la ctitoria acestora Mănăstirea Călui, au învățat carte și fiii dobricenarilor până la înființarea școlilor din jur, după cum urmează: Acte, zapise, cărți de boieresc invocate pentru a dovedi vechimea satului, sunt găzduite de muzeul sătesc din Dobriceni ce ființează într-o fosta sala
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
din drumuri de țară și poteci fiind accesibile doar pe jos, cu bicicleta sau șareta. Cea mai apropiată gară este cea de la Drăgășani la circa 25 km de centrul comunei. Ca monumente pot fi amintite bisericile din satele comunei, majoritatea ctitorii ale începutului de veac al XIX-lea, remarcându-se biserica din Alunișul, cu hramul "Cuvioasa Parascheva", ctitorie din anii 1812-1813 a logofătului Ștefan Bellu. Ilie Popescu-Spineni (n.14 octombrie 1894, Cuza-Vodă, j. Olt - d. 29 septembrie 1964, București), reputat profesor
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
apropiată gară este cea de la Drăgășani la circa 25 km de centrul comunei. Ca monumente pot fi amintite bisericile din satele comunei, majoritatea ctitorii ale începutului de veac al XIX-lea, remarcându-se biserica din Alunișul, cu hramul "Cuvioasa Parascheva", ctitorie din anii 1812-1813 a logofătului Ștefan Bellu. Ilie Popescu-Spineni (n.14 octombrie 1894, Cuza-Vodă, j. Olt - d. 29 septembrie 1964, București), reputat profesor de drept, membru al "Societății Regale de Geografie" și al Societății "Histoire du Droit" din Paris, conferențiar
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]