KorAP: Find »[drukola/base=cușcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...131 >

3,251 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412

și Înapoi În centru. Își ridica ușor călcîiul drept și tot ce era el atunci se baza pe cele două cartușe din Încărcător. — Gata, spunea, cu vocea aia joasă, răgușită, nepotrivită pentru un băiețel. — Gata, răspundea cel care trăgea ușile cuștilor. — Trage, spunea vocea răgușită și din oricare cușcă dintre cele cinci ar fi ieșit porumbelul, indiferent de unghiul pe care Îl lua În zborul jos, pe deasupra firelor de iarbă, Înspre gardul alb și scund, cartușul din prima țeavă Îl lovea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
drept și tot ce era el atunci se baza pe cele două cartușe din Încărcător. — Gata, spunea, cu vocea aia joasă, răgușită, nepotrivită pentru un băiețel. — Gata, răspundea cel care trăgea ușile cuștilor. — Trage, spunea vocea răgușită și din oricare cușcă dintre cele cinci ar fi ieșit porumbelul, indiferent de unghiul pe care Îl lua În zborul jos, pe deasupra firelor de iarbă, Înspre gardul alb și scund, cartușul din prima țeavă Îl lovea, iar cel din a doua era parcă tras

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
dacă n-aș fi fost eu prea Încet. — Te descurci bine. O să-mi revin, nu-ți face griji, o să fiu mai rapid. N-am ce să pățesc de la niște cola. Și-a Împușcat al doilea porumbel imediat ce arcul ușii de la cușca Îngropată a sărit. Toți au văzut cum Îl lovește și al doilea glonț Înainte să atingă pămÎntul. N-apucase să facă mai mult de un metru de la cușcă. În timp ce băiatul se Îndrepta spre pavilion, unul din concurenții locali Îi spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
niște cola. Și-a Împușcat al doilea porumbel imediat ce arcul ușii de la cușca Îngropată a sărit. Toți au văzut cum Îl lovește și al doilea glonț Înainte să atingă pămÎntul. N-apucase să facă mai mult de un metru de la cușcă. În timp ce băiatul se Îndrepta spre pavilion, unul din concurenții locali Îi spuse: — Ei, Stevie, hai că Ăsta a fost ușurel. BĂiatul a dat din cap și și-a agățat arma. Se uită pe tabela de marcaj. PÎnă la taică-său

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
ungă. Cred că nu s-a prins nimeni Încă. — Întotdeauna mă iau după sunetul ușii. — Așa e. Da’ dacă se aude foarte tare, e aia din stînga. Dacă-i tare, e stînga. Taică-său n-a nimerit o pasăre din cușca cu numărul doi timp de trei runde. Și cînd l-a nimerit n-a auzit ușa, așa că l-a lovit abia cu al doilea glonț, la o distanță foarte mare, abia lîngă gard, de care porumbelul s-a și lovit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
din poziția asta. Și cum știi dacă ți-ai lăsat greutatea pe piciorul din față? Ridici călcîiul drept. Capul jos, legănare și viteză - „Și nu mă interesează cîte puncte ai făcut deja. Le dai jos imediat ce-au ieșit din cușcă. Nu te uiți decît la cioc. După cioc te iei, nu după corp. Dacă nu-i vezi ciocul, tragi pe unde crezi că ar trebui să fie. Și ce vreau acum de la tine e să fii rapid“. BĂiatul era deja

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
amis et manger quelque part. Aș veni și eu cu dumneata, dacă n-ar fi soțul meu, mi-a mai spus. I-am zis să vină atunci la Café des Amateurs și să bem ceva. Nu, nu pot pleca din cușca asta pînĂ nu se Întoarce bărbatul meu, mi-a spus. Débine-toi maintenant. LĂsați-mi cheia și cînd vă Întoarceți totul o să fie În ordine. Era o femeie de treabă și eu Începeam deja să mă simt mai bine, pentru că știam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437

Noi credem de obicei că dresorul e atacat de leu, acesta fiind foarte feroce, și că apoi el Îl Îmblânzește ridicând În sus biciul sau trăgând un foc de pistol. Eroare: leul e deja sătul și drogat când intră În cușcă și nu dorește să sară asupra nimănui. Ca toate animalele, are o Înfățișare plină de siguranță, dincolo de care se poate Întâmpla tot ce dorești, Însă el stă liniștit. Când dresorul pune piciorul În spațiul leului, leul rage, atunci dresorul ridică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
Martinetti Își făcea datoria cu forță, cu entuziasm, cu metodă, lovind cu talpa și nu cu vârful, ca să nu-l doară degetele mari. Corul celor din bandă ritma ritualul. Numărau În dialect. Apoi au hotărât să mă Închidă Într-o cușcă de iepuri preț de o jumătate de oră, În timp ce ei se Întrețineau În părăseasca aceea guturală. M-au lăsat să ies când m-am văitat de furnicături În picioare. Eram mândru, pentru că fusesem În stare să mă conformez liturghiei sălbatice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
pașaportul rămâne În cameră, dar să nu credeți că asta simplifică lucrurile, fiindcă bătrânul zice că era Întins pe pat În sacou, dar poate că era o haină de casă, doamne, aici mi se pare că mă Învârt Într-o cușcă cu nebuni - spuneam că În haină avea Încă destui bani, chiar prea mulți... Deci căutau altceva. Iar singura idee bună Îmi vine de la dumneavoastră. Colonelul avea niște documente. Ce aspect aveau?” „Avea În mână o mapă maro”, zise Belbo. „Mie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688

bârlogul meu din Băneasa. Ca orice femeie, așa cum aveam să aflu mai târziu, se enerva dacă găsea frigiderul gol. Cu ce mă hrănești, Piti, ei? Uite, uite ce aiurea arată Framul ăsta vechi când e pustiu. Zici că e o cușcă pentru copii răi. Așa că luasem un pui și o încinsesem cu șorțul albastru-înstelat.... trosc! rupsese picioarele prăzii, ciocănelele. De unul singur mi-aș fi luat un cap de porc, l-aș fi fiert, aș fi aruncat apa, aș fi rupt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
preț dintre localnici și străini. Așa că a ales să rămână cu noi. Ne-am îndreptat către autogară. Autobuzele circulau, dar era o hărmălaie de nedescris. Am reușit să ne înghesuim în autobuzul de Sibiu. Stăteam în picioare, pe culoar, printre cuști de iepuri și cutii de carton cu puișori de găină. Șoferul a pus o casetă cu Irina Loghin și a pornit hârbul care tremura din toate încheieturile. Praful și căldura ne moleșiseră rău. La curbe ne lua cu amețeală și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
oră îl strigă nevastă-sa: găsise și ea toaleta. Se descocoță: nu mai avea nici un farmec. Se pupară și-și mârâiră câteva dulcegării. Ea intră. Repede: cravata bordo, sacoul de tweed și pantalonii bufanți. Când fu gata, trase dulăul din cușcă și țâșni pe scări în jos. Chilot se repezi spre parc, dar mâna lui oțelită îi reteză bucuria. O apucară atunci spre facultate. Avea în program un curs despre balcanism, pe care îl rosti cu o satisfacție prea puțin perceptibilă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975

lua Dumnezeu ca să mă scape de suferință. — Nu vorbi așa, tată! Stai aici, lângî mine, îl așează Teofana lângă ea pe canapea. În acest timp, Florica se retrage plângându-și de milă, iar Alexandru se zbate ca un leu în cușcă, înțelegând că hazardul le-a jucat cea mai dureroasă festă. — Nu se poate! Nu se poate!striga Alexandru ca turbat. — Din nefericire, se poate Alexandre!îl mângâie Teofana ca o soră, care deși este cea mai bătută de soartă, e

Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa (2008) [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397

că ești pe invers! Pompa-te-aș! Ai vreun gând...?! He, he, he, he, heee! Vierme nu-i răspunde, brobonat din cap până-n picioare, pe sub pardesiul lui mini-jupist, de molton lustruit și se căznește sisific să respire, înghițind strepezit, în cușca toracică îngustă, gură după gură dureroasă de oxigen, avid, cu eforturi susținute, ca un biban pe uscat. Adriaaan...! Adiii...! Băiețică...! Te-ai și-ntors, dragule? Te-am auzit de-aici. Mai ești cu careva? Ești singur? Fii amabil și urcă, atunci

Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
numitul Manivelă, un superb ara vorbitor, trecut de opt luștri de viață nicăieri... Doar o pană mirobolantă caudală, de vreo patruzeci de centimetri, roșu-carmin, cu o textură fină, aproape vaporoasă, încovoiată-seceră, adastă stingheră, ca un remember, printre excremente, pe podeaua cuștii. Madam a observat dispariția păsărelului ieri, în jur de prânz, reluă raportul, îndatoritoare, vocea lui Vierme, al cărei emitent continua să rămână invizibil. La prima strigare, a crezut că a tras chiulul, a desfăcut singur ușița, cum s-a mai

Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
nu încă! Mai întâi, scoate dumneata sticla aia de coniac de Segarcea, de-o ții pitită în șemineu și dă-le oamenilor de față câte-o gură, ca să mai prindă nițică inimă și să le crească corespunzător și moralul. Deschide cușca și scoate-l și pe nevolnicul ăla de-acolo, că și acesta-i ființa lui Dumnezeu și se cere pe liber. Așa...! Doamne, a-ahh! Ce bunăciune tare! Există și lucruri faine, în locuri unde nici cu gândul nu gândești! plescăie

Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942

ograda cu clădirile pentru logofeți, argați și alți slujitori, cu grajduri, cotețe, hambare... Mai încolo, după vreo sută de pași, venea intrarea principală la casele boierești. Poarta era înaltă și largă, cu trei arcade de zid unite deasupra, într-o cușcă de porumbei. Intrând cu Titu, Grigore îi spuse cu o undă de tristețe: ― Acuma, ai să vezi ce-a fost în stare să facă iubirea! În perspectiva aleii de brazi tineri, castelul nou apărea ca un surâs de femeie frumoasă

Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848

ușor înclinat. Dădură într-o sală de dimensiuni foarte mari. Dacă erau controale, aparate de măsură, sau instrumente în această secțiune, erau cu siguranță ascunse îndărătul pereților cenușii. Inele de metal încingeau solul, pereții, tavanul dând senzația aflării în interiorul unei cuști toracice umane. Lumina fantomatică strecurată din exterior dansa lasciv printre particulele de praf în suspensie. Dallas se uită la ofițerul său executant. ― Ce crezi? ― Nu știu. Un antrepozit, poate. Dacă n-o fi o parte dintr-un sas mult mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
putea să se deplaseze platforma, se lumină. Masa pe care ere întins Kane glisă fără zgomot. Când ajunse în interior, coborî un geam care-l separă de restul laboratorului. În secunda următoare scăpărară câteva fulgere, realizând radioscopiile. Nu departe de cușca de sticlă aseptizată se aprinseră pe un pupitru de control două monitoare video. Ash studie rezultatele. Calificarea lui îl făcea să fie oarecum medicul de pe Nostromo; era deci conștient de răspunderea sa și de lipsa de cunoștințe și aștepta lămuririle

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
interesă Lambert. ― Nu facem nimic. Cum a menționat și Ash, tentativa noastră ne-a adus numai necazuri. Așa că-l retrimitem pe Kane la "autodoc" nădăjduind că acesta va găsi o idee mai bună. Apăsă pe o tastă. Platforma reintră în cușca de sticlă. Ceru mașinii alte imagini interne ale pacientului în comă, diagrame. Nimic nu alterase starea precedentă. Nici o soluție. Ash urmărea diverse informații. ― Funcțiile sale corporale se desfășoară normal în continuare, dar a apărut ceva. O indicație de degenerare a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
în coșmar, se îndreaptă spre ieșire. ― Nu știu ce credeți voi, zise ea peste umăr, dar eu aș bea o cafea. ― Excelentă idee, aprobă Dallas, întorcându-se spre Ash. Te descurci fără noi? ― Vrei să spui, împotriva acesteia? (Arătă creatura închisă în cușca transparentă.) Sunt om de știință. Asemenea fenomene îmi stârnesc curiozitatea, nu pulsul. Va fi bine, nu-ți face griji. Dacă mai aflu ceva sau dacă starea generală a lui Kane se schimbă ușor, te voi chema imediat. ― Ne-am înțeles

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
din umbră și înaintă. Când Ripley intră cu totul în sas, tambuchiul se închise automat. Deasupra se găsea o lucarnă blindată își lipi nasul de geam. Creatura făcu la fel de partea cealaltă. Ripley vru să urle. Strigătul rămase în gât. Din cușca ei nu putea să facă altceva decât să se uite. O tânguială se ridică din spatele creaturii. Deranjată de acest zgomot, aceasta căută sursa. Se înclină deasupra cutiei și deschise capacul. Ripley bătu de mai multe ori în tambuchi pentru a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
unealtă sau o armă oarecare, dar nu descoperi decât un combinezon presurizat. Deși îi tremurau mâinile, îl îmbrăcă în viteză. În exterior, bestia scutura cutia lui Jones care vedea că-i sunase ceasul. Cutia se prăbuși. Șocul răsună lugubru, dar cușca nu se sparse. Apendicele o ridică și o lovi de perete. Jones era în culmea disperării. Ripley își puse în sfârșit casca și o închise. Nu era nimeni care să-i verifice ținuta. Oricum, dacă nu era bine închis, va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
se putea spune că nu avusese noroc. Ripley va păstra pentru totdeauna urmele acestei experiențe de negândit, în fizionomie și în inimă. Dar avea destulă stăpânire de sine pentru a se controla. Represuriză cabina și-l eliberă pe Jones din cușcă. Acesta, cu o fantastică ușurință, comună tuturor pisicilor, uitase tot. Ea apăsă pe clapa magnetofonului și începu să dicteze: ― Ar trebui să ating frontiera în aproximativ patru luni. Cu puțin noroc, rețeaua de supraveghere va intercepta SOS-ul meu și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]