3,596 matches
-
spectacolul tragicomic al vieții. Iar cei care l-au cunoscut pot depune mărturie că era la fel de bun ca om pe cât a fost ca scriitor”, declara William Faulkner. „Scriitorul adevărat este un om singur. Și, pe măsură ce crește în ochii celorlalți, se cufundă tot mai mult în singurătate . Iar dacă este suficient de bun, în fiecare zi e nevoit să se confrunte cu eternitatea sau cu absența ei. Pentru un scriitor adevărat, fiecare carte este un nou început, o noua încercare de a
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
roua ce-oglindeste luna Pe-a ta cununa-am să presar; Ti-oi fauri o cingătoare Din asfințit fâșii rupând, Și tot văzduhul străbătând Le-oi adapă cu arome rare; Din nestemate-ti voi zidi Palate fără de pereche; M-oi cufunda în mari, că vântul, Voi săgeta spre stele,-n zbor, Ti-oi dărui întreg pământul - Iubeste-ma !... Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Un erou al timpului nostru… () [Corola-blog/BlogPost/339343_a_340672]
-
“Scriitorul adevărat este un om singur. Și, pe masura ce crește în ochii celorlalți, se cufunda tot mai mult în singurătate. Iar dacă este suficient de bun, în fiecare zi e nevoit să se confrunte cu eternitatea sau cu absența ei. Pentru un scriitor adevărat, fiecare carte este un nou început, o nouă încercare de a
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
s-a prezentat la școală, după ce a spus că este venit din Capitală, a stârnit admirația colegilor de cancelarie. Întrebat de către o colegă cum de a acceptat să vină la această școală, atât de departe de București, într-un sat cufundat între dealuri, în care nu e nimic de luat în seamă și „unde nu se întâmplă nimic”, el a răspuns cu versurile: Nu e nimic, și totuși e/ O sete care-l soarbe./ E un adânc asemene/ Iubirii celei oarbe
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
s-o dau în bară atunci când Oscarul se chitește să meargă la vreo prostie cu sclipici sau tâmp corectă politic, gen The Artist, 12 Years a Slave. Am ales Spotlight pentru capacitatea excepțională de a te cupla, de a te „cufunda”” în acțiune, de a te face să trăiești împreună cu personajele fiecare moment al acestui thriller jurnalistic comparabil cu All the President`s Men, filmul cult al anilor `70 despre scandalul Watergate. Tensiunea surdă, realizată prin reconstituirea în spirit, nu în
Ursul lui Iñárritu, alungat de Mad Max cu Reflectorul () [Corola-blog/BlogPost/339054_a_340383]
-
prinde, să-l aducă trenul care o iluzie ne vinde. Ți-aș trimite mângâierea, ce doresc și ce dorești, să strivească depărtarea și în ochi să mă privești! Să găsești, în ei, cuprinsul, visului avut de tine și să te cufunzi în dânsul precum algele marine. Să te lași hrănit de dulcea de plăcuta-mi apă vie și oceanul meu de vise, să te legene-n vecie! Îți trimit un gând de seară, în speranța că-l vei prinde, să-l
GAND DE SEARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340818_a_342147]
-
blesteme, incantații... Și eu mă tot frământ de ce și cum Numai în toamne îmi aduc aminte De trenul ce-am pierdut demult...și-acum Mă mângăie un dor de necuvinte... Astăzi încui cu lacăte Cuvântul În neagra mea tăcere mă cufund Doar șoapte o să împletască vântul Dar și pe ele am să le ascund... Așa ...să nu vă mai împiedicați De pasul meu, de vorba mea străină Ca fiarele înfometate-adulmecați Urmele vinovaților fără de vină... Astăzi te scriu iar cu cerneală gri
POEMUL MEU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340837_a_342166]
-
repulsiei față de cel care știi că te înșeală și te stoarce și, cel mult, a resemnării. Neîncrederea și resemnarea duc la pasivitate, la rupere a comunicării ca între dușmani; sau, ca față de un dușman de care încerci să te izolezi cufundându-te în tristețea neajunsurilor tale. „Dă-i în puii mei cu votul lor!” - spunea cel pe care îl citam alatăieri, om care ar fi vrut să voteze, dar care își dădea seama că este manipulat de asemenea șarlatanii, încât simțea
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (3) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340873_a_342202]
-
doarme cu toate animalele, si cu toate pădurile, si cu toate torentele, si cu alpiniștii lipiți de stăncile antropomorfe, ca niște desene rupestre pe care numai eu le mai văd uneori, cănd sânul tău se dezbrăca de plajă și se cufunda în valuri. (ELEGIA 37) Detașarea de realitate îi dă acesteia, realității, un suav sens poetic, pentru că poetul nu are timp să bată cîmpia inundată de mărăcini, el șlefuiește mantia de zăpadă a lumii și, a-i citi poeziile este un
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
să fie în permanentă curățenie între ele. Era curioasă care dintre cele două mame ale copiilor își pusese amprenta mai mult pe aranjamente. Respiră cu nesaț aroma florilor și adierea ușoară creată de frunzele copacilor. Își așeză șevaletul și se cufundă în plăcerea de a picta minunile naturii pline de nuanțe și culori diverse. Se adâncea în creația fermecată a tabloului de var ă . Pălăria îi alunecase pe spate și soarele îi colorase ușor fața iar părul scăpase din agrafe. - Nu
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
Felinarele împânzite pe domeniu luminau discret învăluind în mister curtea și conacul. Galopul unui cal se auzea apropiindu-se zgomotos. Apariția lordului M.Joseph o surprinse și se retrase după perdea, deși nu erau șanse să fie observată. Camera era cufundată în întuneric. Armăsarul alb, un exemplar superb alerga iute mănat de lord. Făcea ture în jurul grădinii. M.Joseph renunțase la hainele de gală. Cămașa largă de culoare albă, umflată de vânt contrasta cu părul negru răvășit. Cum se putea încheia
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
terasă făceau ca vântul să spulbere perdelele transparente. O înfiora ușor aerul zorilor abia mijite.Camera era superb tapițată în nuanțe de roșu și bej. Părea nelocuită. În baldachinul mare nu mai dormise nimeni,de multă vreme. Gleznele ei se cufundau în covorul gros. Așeza sfeșnicul pe măsuța de lângă ușă. A zărit lângă pat un scrin din stejar.L-a deschis ... înăuntru era o rochie albă din voal. - Domnișoara guvernantă nu are doar o limba ascuțită, este și curioasă din fire
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
-n icoană, acolo unde, cum splendid mărturisește în altă carte de poeme: „Parcă m-aș întoarce dintr-o țară îndepărtată/ în fiecare primăvară,/ parcă m-aș întoarce dintr-o boală/ odată cu plutirea aceea pe cer/ de miei lânoși/ și mă cufund într-o baie/ a devălmășiilor adormitoare;// de fiecare dată de mă întorc aici/ îmi țin o clipă răsuflarea prin limpezimea/ ochiului cu o pupilă mare,/ tremurătoare/ ca o zăpadă primă-n declin;// din cerc în cerc/ de șapte ori ies
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
iar gândul că Pandelică-al ei... stă nevinovat la răcoare, numai datorită unei răzbunări de femeie geloasă, a cedat nervos și-a povestit cu lux de amănunte pentru ce și-a schimbat depoziția. Părul îi albise înainte de vreme, ochii i se cufundaseră în fundul capului, iar „chivuța” - poreclă pe care i-o dăduseră vălureni, vezi Doamne că era brunetă și îi plăcea să poarte fuste și rochii încrețite, pe care erau desenate tot felul de figuri și flori, în culori vii, dar ea
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
pe toate. - ...Așa o fi dacă zic dumneata. - Nu numai că zic, dar tinerețea și frumusețea ta îți dublează valoarea... - Fie-mi îngăduit, dacă spui că valorez dublu, să triplăm și noi„tratamentul” și, cuprinzându-l în brațe, s-a cufundat în cel mai profund moment de amor dezlănțuit între două inimi iubitoare. * * * Naie, care luase cinci mii de lei de la „bolnavul” Pandelică, după ce-o lăsă pe „cotoroanța naibii” acasă, băgă mâna în sân și, când simți dogoarea hîrtiilor foșnitoare
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
dacă ești în trecere prin Arizona sau te-ai născut aici, Prescott va rămâne mereu un caleidoscop al naturii, un orășel care are de oferit multe atât ochiului fizic, cât și celui ,,sufletesc”. Nu trebuie să fii artist ca să te cufunzi în frumusețea lui, nu trebuie să fii născut poet (noi românii suntem, oricum) ca să descoperi extraordinarele culori-pastel ale acestui spațiu. Prescott este un orășel în Yavapai County, AZ, USA, aparținând de North Central Arizona. Situat la sud de Granitte Dells
PRESCOTT, O SCENĂ MIRIFICĂ PE HARTA ARIZONEI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341731_a_343060]
-
de avocați, ci de martori. „În acest dialog dintre teologie și știință, cred că Ortodoxia poate să spună foarte multe“ S.G. : Mesajul Ortodoxiei este unul pozitiv. Poate el să ajungă în forma lui vie la oamenii de știință, care sunt cufundați în adâncul cercetărilor lor? A.L. : Puterea Ortodoxiei stă în afirmație, nu în negare. Este puterea de viață în sine a Bisericii lui Iisus Hristos. De acest adevăr dă mărturie Tradiția ortodoxă, Tradiția sfințitoare, în care s-au nevoit sfinții
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
Și atunci, revine o lume a visării, în care imagini străvechi, dătătoare de putere și de speranță iau formă de cuvinte. Sunt cuvintele Virginiei Wolf, în „Valurile”: „Aș fi pierit ca umbra peste pajiști, îndată m-aș topi, m-aș cufunda în beznă și m-aș istovi ca ea, în locul unde se întâlnește cu pădurea, de nu mi-aș sili creierul să înalțe alcătuiri îndărătul frunții mele; îmi impun să definesc clipa de față, fie măcar într-un vers unic, neașternut
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SUFLET Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1207 din 21 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Nu voi plînge azi, n-o să plîng nici mîine Lacrima în suflet o ascund, dar durerea arsă Veșnic va rămîne, cufundată-n ochii mei profund Sufletul mă scrie dintr-o vină ștearsă Fără punctuație păgînă. Gîndul care-l știe zilnic mă apasă, Într-o adiere caldă de lumină! Referință Bibliografică: Suflet / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1207, Anul
SUFLET de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341856_a_343185]
-
ale Sinelui: creația - ca lege irosit = guraliv; întemeiere pe nimic (“... E un adânc asemene / Uitării celei oarbe”). De nimic însemnă: inutilizabil pentru lumea fenomenală, deci hieratici. Iubirea eminesciană devine, astfel, Ritual al Androginizării Hieratice: cel mai adesea, cei doi se cufundă în somn-visare, recontopiți în Sămânța sacră, de la rădăcina Arborelui Cosmic. Mai mult, în Locul aripelor (I-200), actul erotic constă în delirul (visarea, prin care, vehement, se regresează spre originaritate) căutării, pentru regăsire, a aripelor albe, de pe umerii iubitei: “Locul aripelor
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
a trage anumite concluzii, de a-mi revizui trăirile, comportamentul, logica și nu în ultimul rând impresiile formate de-a lungul timpului despre oameni și viață. Se întâmplă să cunoști oameni, să te împiedici de ei prin viață, să te cufunzi în lumea lor cu voie sau fără voie, să faci parte din prezentul lor, din trecut și - nu se mai știe - poate și din viitor. Invariabil, nu neapărat propus, poate doar accidental, îți formezi anumite păreri, opinii, impresii despre persoanele
DEZAMĂGIREA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342269_a_343598]
-
cu ochii. Spuneau că devenise aproape cașectic. Bunicul se perpelea și el neștiind ce să facă. În dorința lui de a-l face bine pe copil, a adus butoaie cu apă și mâl de la baltă și după ce o încălzea, se cufunda în ea și ținând copilul la pieptul lui îi făcea masaje. Și se pare - am învățat mai târziu despre asta - că tocmai acea atingere blândă care prin despărțirea de mamă îi lipsise copilului, l-a ajutat să reziste până când aceasta
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
puțin diferă una de cealaltă. Rând pe rând, imediat ce m-am recăsătorit, am reușit să-mi aduc copiii și chiar dacă acum locuiesc în țării diferite, se ajută între ei și când pot se vizitează. Într-una din zile, văzându-mă cufundată în gânduri, m-a întrebat: - La ce te gândești Pușa? - Ei... la nimic!... - Cum la nimic, când eu am auzit „bubuitura”? - Ce „bubuitură”? - am întrebat eu tresărind. - A căderii tale... pe gânduri! L-am privit cu ochi triștii și, luându
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
pentru câteva clipe discul solar mi se anină de gene greu și cald ca un vis închizându-mi ochii molatec și-mi pare că nu a trecut decât o bătaie de pleoapă între ziua de astăzi și ziua de ieri cufundată în albul cețurilor sau poate doar în aburii proaspăt jupuitelor conștiințe afișate în editoriale sub pecetea intraductibilelor zâmbete eterna învârtire a pământului și-a lumii. LEVITAȚIE Traversez dimineața cețoasă cu noaptea neîndeajuns dormită scâncid agățată de poale și-mpedicându-mi pașii la
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
trasate cu linii albe. Booboonga l-a salutat și i-a spus necazurile care au dat peste tribul sau. Vraciul l-a ascultat cu mare atenție și apoi i-a șoptit la ureche câteva cuvinte magice, după care s-a cufundat din nou singurătatea să. După despărțirea de Boorthana, Booboonga deveni îngândurat și trist. Pe obraz i-se prelingeau lacrimi fierbinți. La întoarcerea spre casă, liniștea deșertului era întreruptă de niște cuvinte fără înțeles pe care acesta le murmura pe tot
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]