2,852 matches
-
patruped, mi-a vegheat cu altruism copiii, ca cel mai credincios „guardia espalda”! Și când mă gândesc, că eu am fost aceea care la început eram gata-gata să nu-l primesc, îmi vin și azi în urechi, cu mustrare de cuget, ecoul acelui lătrat cristalin, și plângăreț totodată, de pui de cățeluș neajutorat, care mă dojenea așa cum se pricepea el atunci, de imprudența ce aș fi putut-o face, dacă nu-l acceptam. Momentele de remușcare și melancolie, nu m-au
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
spre Dânsul, și fără înfruptarea cu buna știință din patimile Hristosului, sufletul nu va avea împărtășirea cu Dânsul. Mult se vor mira cei obișnuiți a crede că rutina îndobitocită este viața pustnicilor, citind această podoabă de fină psihologie întru cercetarea cugetului la toate încheieturile lui: Pune semn și întru tine mereu ia seama să vezi care patimi au slăbit și care s-au întărit; care din ele au pierit și s-au depărtat cu totul și care au început a tăcea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Iar viața mea spre asfințit, Mai monotonă și mai calmă, Coboară iarnă ca și tine, Tăcută, monotonă, rece Și bătrânețea încet vine, Frumosul an, îndată trece, A fost. . .și pleacă 2OOO, Devine-o amintire, În suflet mai suntem copii, În cuget și-n simțire. . . Ne bucurăm, cu albul tău Împodobești pământul, Acoperi ce-i urât și rău, Te înțelegi cu vântul Când încingeți în nopți cu ger Un dans cu vijelie, La gura sobi-aș sta stingher, Să scriu o poezie. Dar
IARNA MEA FRUMOASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358157_a_359486]
-
în lupta spirituală pentru dobândirea drepturilor cetățenești, a limbii române, a libertății de expresie, el și-a manifestat Crezul până în ultima clipă. Nu și-a cruțat, nu și-a drămuit forțele. S-a avântat în lupta spirituală cu dușmanii de cuget românesc, cu pieptul deschis, cu mâinile goale, cu privirea înainte. A trăi și a scrie permanent sub imperiul amenințării, într-o continuă stare de urgență, de necesitate, sub strictă supraveghere ca sub lupă, nu e ușor. Editorialele sale postate la
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
cărturarii cu-a luptei chemare! * Curaj să ne dărui din nou la visare, Curaj să clădim temelii noi de țară Curaj să-ntregim România cea Mare, Curaj să luptăm ca-n veci să nu piară! * Trezește-ți din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și moarte de țară, Cu Imnu-ți MECENA trezește Carpații Și-adu din exod toți robii de-afară! * Eroi, la lumină, ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
de goală era strada - / De-amanți grădina era plină” (Fanfara). Drumurile se curăță, în schimb locurile înguste, mărginite atrag egoul împătimit, lipsit de cugetare. Plânsul poetului este uman: „Că plâng și nu știu unde să mă duc...” (Nocturnă) și totdată derutant, când cugetul pune stăpânire pe fiindul lui, dar și deusian când natura participă în totalitatea ei la trăirile regretului existențial: „În toamna care plânge pe-o veche modestie...” (Nocturnă). În studiul pe care îl fac asupra creației bacoviene, ca fapt hotărâtor în
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
uman și de speranță a inteligenței protectoare, sfidându-ne prin ignoranța profană eul creator: „Durere fără nume / Pe om... / Toți se gândeau la viața lor, / La dispariția lor” (Largo). Ar trebui să le citim până memoria noastră va putea uni cugetul cu speranța asupra codului principal al acestor versuri bacoviene și să conștientizăm că omul, când își ignoră fiindul, este un „nimic”. Plânsul lui George Bacovia este un cuget, o materializare a durerii față de mișcarea omului de la înserare și până în zorii
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
Largo). Ar trebui să le citim până memoria noastră va putea uni cugetul cu speranța asupra codului principal al acestor versuri bacoviene și să conștientizăm că omul, când își ignoră fiindul, este un „nimic”. Plânsul lui George Bacovia este un cuget, o materializare a durerii față de mișcarea omului de la înserare și până în zorii dimineții, când umbrele se destramă, înghesuindu-se una câte una în cavourile umbroaselor cimitire, unde liniștea este atât de pătrunzătoare încât auzi voci fără a le putea desluși
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
Autor: Aurel M. Buricea Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului PSALMUL 34 Judecă Doamne pe cei ce-mi fac necaz Care se luptă cu mine prin sate În cuvinte sunt blesteme lăsate Are drum cugetul meu în orice caz Să se veselească de mântuire Dar am smerit cu post și rugăciune Gândurile rele sunt azi tăciune Din lumea reală trec în nefire Scoală-te și ia aminte de mine Judecă-mă după dreptatea Ta azi
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
moștenii chiar de n-ar vrea Iar cei ce viclenesc de tot vor pieri Mult mai bun este puținul celui drept Decât unui bogat păcătos să-i ceri De gura celui drept e acest spirit În vreme de necaz spre cuget mă-ndrept Casă de rugă să-mi fac din orice mit PSALMUL 37 Nu cu mânia Ta să mă mustrii vreau Nici cu iuțimea Ta să mă cerți acum Săgețile grele s-au înfipt în drum Fără Tine visele lumii
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
întru adevăr Din pricina vieții cea fără de trup De toate cele rele am să mă rup Cum cad toamna fructele coapte din măr Azi va porunci Domnul milei sale Iar noaptea cântarea Lui de la mine Voi rătăci pe căi universale Doar cugetul să mi se lumineze Când voi traversa de la rău la bine Să învăț vremea rea să mai ofteze PSALMUL 42 Să mă aperi de neamul necuvios Departe de omul nedrept și viclean E Doamne întărirea mea peste an Durerea de
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
facă mari datorii la băncile capitaliste. Și iată că, deodată, se trezi la mâna acestora, plătind dobânzi fabuloase. - Nevastă, de data asta am dat-o-n bară! Cum mai scot poporul din necazul în care l-am băgat? - Întreabă-ți cugetul, bărbate! Ai dorit mărire și acum o ai! Doar ești om politic, decide! Eu sunt om de știință și nu am timp de treburile tale! - Stai liniștit, șefule, se auzi o voce din interiorul său! Ești pe mâini bune! - Atunci
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
este purtătorul deplinei mărturii divine, celei privitoare la Dumnezeu și la Creația Sa: „Mărturia lui Hristos s-a adeverit întru voi.” (Sf. Ap. Pavel, I Corinteni 1, 6) Mărturia Luptătorului creștin este crezul inimiii sale, mugurele înflorit în mireasma nădejdii cugetului, care dă rodul iubirii sufletului îmbrățișat la Sânul comuniunii dumnezeiești: „Comuniunea noastră cu Hristos Mântuitorul constituie mântuirea; comuniunea cu El ca Sfințitor este sfințenia; comuniunea cu El ca Dumnezeu este îndumnezeirea; comuniunea cu El ca Nemuritor este nemurirea; comuniunea cu
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
București, întrerupte de vicisitudinea evenimentelor nefaste care populau țara la vremea respectivă. Luptător zelos pe altarul Patriei și al Bisericii străbune, Petru C. Baciu a primit de la Bunul Dumnezeu și talantul scrisului, zămislind cu propriul sânge cremenea mărturisirii în vadul cugetului prin care se prelinge propria viață ca un susur cristalin al poeziei sau ca un surâs înlăcrimat al destinului. Literatura concentraționară a deținuților politici-pătimitori, slujitori ai Adevărului este în fapt un document rar, dar mai presus de el, ea este
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
încântați, o minunăție de construcție care, cu temelia adânc fixată în pământ, tinde să atingă înălțimile, cu suplețea detaliilor și a stilurilor arhitectonice. Nici unul nu seamănă cu celălalt. Straturi de poezii, straturi de timp în mișcare. Păstrându-și identitatea de cuget, stilul, diversitatea în unitate, fiecare autor se poate mândri că participă la întregirea și perfecțiunea Rotundului numit Poezie, construcție făcută să dăinuiască, precum un arc peste timp, mult după ce creatorii se vor fi retras discret din această lucrare spirituală. Cu
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
de primire pe vis... un poem”. Ana Urma știe că are o misiune sacră pe acest pământ, pe care se străduiește s-o împlinească: “Adun din cuvânt: Adun din cuvânt divine rubaiate / Si tot câte patru slobode-n ierugă / De cuget, la tâmple de dor înviate, / Lăuntric să mântui colindul în rugă. / Ferestrele toate îmi sunt luminate, / Mai alb ca zăpada isopul din psalmi, / Brodează ecoul tăcerii lui poate / Porfire de rouă, în poduri de palmi. / Miracol, magie și crez laolaltă
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din anul 1944, datorită refugiului
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
în Catedrala Episcopală - Biserica cu Lună din municipiul Oradea - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre marii cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere, apreciere și recunoaștere națională și internațională ... Ne aducem aminte cu multă emoție de Arhiereul Vasile Coman ca de un „Părinte” care a însumat acele calități, însușiri și
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
să fie supravegheat, ca toți foștii deținuți politici. Regimul voia să vadă dacă îi reușise acțiunea de reeducare sau, cel puțin, de intimidare a adversarilor săi. Mult mai relaxați, liderii comuniști nu mai erau așa de interesați de „unitatea în cuget“, ci se mulțumeau cu supunerea locuitorilor și cu antrenarea lor în diverse acțiuni menite să aducă prestigiu României socialiste. În ceea ce-l privește pe părintele Boghiu, agenții Securității nu aveau ce să-i reproșeze acestuia: „Boghiu Serghie Sofian este un
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din anul 1944, datorită refugiului
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITORUL AUTENTIC (1912 – 2011)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/358724_a_360053]