1,157 matches
-
întrebat vreodată ce „curs” aveau „galbînul și paraua” din „istoria” lui Alecsandri. Sau banii de care vorbește Maiorescu în Jurnal și Epistolar. Fără cunoștințe monetare, mă îndoiesc că cineva poate să înțeleagă fabulosul din enumerarea făcută de Caragiale în „Norocul culegătorului”: „Poli, galbeni, patace, franci, băncuțe, hîrtii de 20, de 100, ba și de 1000!” 2). Poezia lui Bacovia din care am citat a apărut în 1914. Unitatea monetară romînească era atunci leul („leul nou”, care data din 1867). Puterea lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
știe toate țările ,,de la Europa la Oceania”, cu mulțime de amănunte. 23. Manuscris, p. 246. 24. în toate evocările, listele de profesori ai Liceului încep cu el ori cu Panaite Topliceanu. Prezent la centenarul instituției, Al. Piru declara unui reporter culegător de impresii: ,,Păstrez o vie amintire profesorilor mei azi trecuți în lumea umbrelor, lui Lascăr Veniamin, lui Grigore Tabacaru, lui Ion Alecu, lui Alfred Klugi, ca și eminenților profesori în viață: Ernest Stere de la Universitatea din Iași, profesorului de franceză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
catapeteasmă aprinsă de rouă, rece precum galaxiile, impunător ca un turn, absurd ca o rugăciune" The Joy of Grief). Drept urmare, singurul zeu fix căruia poetul nu încetează să i se închine, pe deplin conștient că "fărâmițat de absențe pierdut/ printre culegătorii de semne/ știi că DOAR ÎN VORBE VEI FI FERICIT". Pletoric, fărâmițat adesea de absența sensurilor, Daniel Monsieur Le Best Daniel! este, într-adevăr, cât se poate de fericit... Referințe critice (selectiv): Marin Mincu, Eseu despre textul poetic II, 1986
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să se iubească pe sine în ceilalți, astfel ca toți să devină mai uniți". Și în Noua Eloiză există acel faimos tablou al sărbătorii culesului, în care la Clarens, pe domeniul seniorial, "stăpîni, zilieri și servitori" își regăsesc în cîntecele culegătorilor o "agreabilă egalitate" care restabilește "ordinea naturii". "Această reuniune a oamenilor de ranguri diferite, simplitatea ei, ideea de destindere, de înțelegere, de liniște, sentimentul împăcării pe care-1 aduce în suflet au în ele ceva emoționant..." Cîțiva ani mai tîrziu, la
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
STĂNESCU-ARĂDANUL, Mircea Vasile (23.II.1841, Arad - 30.XI.1888, Arad), publicist și culegător de folclor. Este fiul lui Atanasie Stanu, devenit ulterior Stanovici. Se înscrie în 1851 la liceul maghiar din Arad sub numele Sztánovics Imre Vazul. La Viena, unde în 1858-1859 studiază la Facultatea de Drept, optează definitiv pentru numele Stănescu, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
snoave, o legendă și două povestiri. Din motoul cărții, ca și din „precuvântare”, se poate sesiza rațiunea unui asemenea demers: cunoașterea spiritului popular, publicarea acestor pagini reprezentând un act ce se integra crezului național al lui S.-A. Din păcate, culegătorul a modificat textele, alterându-le autenticitatea. SCRIERI: Buchet de simțăminte naționale pe anul 1860, Arad, 1860. Culegeri: Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860, reed. în Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică a basmelor prezentate mai înainte. Interesante sunt textele ce însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, "nimic nu se-ntâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu". În același timp încadrăm și basmul Împăratul Constantin [Niculiță-Voronca, II]. Un împărat șchiop își trimite "ministrul" (Spiridon) să cerceteze lumea timp de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o industrie de nișă plasată sub sintagma edutainment (George Ritzer). 5.3. Nevoia de stres și educația Ca animal oportunist, omul are nevoie de un volum mare de stimuli și, mai ales, de un registru diversificat de stimuli. Strămoșii săi, culegători și mai apoi vânători, prelucrau un volum imens de informații oferite de stimuli proveniți din mediu, pentru a putea să se apere, să se hrănească, să construiască adăposturi, să se reproducă și să îngrijească o perioadă lungă de timp progenitura
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
categorii și motive folclorice, istoria folcloristicii, relația literatură orală - literatură scrisă etc. Câteva contribuții de istorie literară și culturală întregesc profilul cărturarului și dau o imagine mai exactă a multitudinii preocupărilor sale. El este mai întâi un pasionat și competent culegător de folclor. Din cele câteva mii de piese colecționate în diferite zone etnofolclorice (Câmpia Transilvaniei, Codru, Bihor, Lăpuș, Năsăud), a publicat o parte în volume colective - Poezii populare din Sălaj, Poezii populare din Lăpuș, incluse în Folclor din Transilvania (I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
și Folclor din zona Codrului (1978). Culegerile se remarcă prin acuratețe, prin respectarea riguroasă a metodelor de înregistrare și a criteriilor de selecție a textelor. „Am eliminat tot ceea ce părea deficitar sub raportul autenticității, toate textele care purtau semnele imixtiunii culegătorului”, notează cercetătorul în prefața la Folclor din Bihor. Criteriile estetic și documentar sunt cele care decid în principal antologarea materialelor. Ambele criterii sunt subordonate principiului reprezentativității, astfel încât textele oferă de regulă o imagine reală a repertoriului folcloric din zonele investigate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
de subzistență primare: vânătoarea și culesul, pastoralismul, horticulturalismul, agriculturalismul și industrializarea (Lenski, G. și Lenski, J., 1982). 4.6.1. Tipuri de structuri sociale Cea mai veche și mai simplă structură socială este cea găsită în societățile de vânători și culegători care sunt cel mai adesea grupuri nomade care de obicei nu numărau mai mult de 60 de indivizi. În aceste societăți oricare individ capabil fizic trebuia să participe la căutarea hranei. Rareori exista un surplus de hrană așa că nimeni nu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de 60 de indivizi. În aceste societăți oricare individ capabil fizic trebuia să participe la căutarea hranei. Rareori exista un surplus de hrană așa că nimeni nu era în măsură să acumuleze ceva avere. Datorită acestui lucru, societățile de vânători și culegători sunt în mod esențial egalitare. În mod firesc, singurele statusuri pe care le găsim sunt acelea bazate pe sex și vârstă. Bărbații de obicei vânau, pescuiau și confecționau sau reparau armele. Femeile adunau fructe și ouă, confecționau haine și pregăteau
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nou erau de obicei luate prin consens. În mod similar, controlul social era exercitat de întregul grup prin cleveteală, bârfă și ridiculizare ori, în caz de infracțiuni serioase, prin ostracizare. Familia este o instituție cheie în societățile de vânători și culegători și de aceea cele mai multe nevoi societale sunt realizate în cadrul acesteia. Astfel, obligațiile economice, politice și chiar religioase sunt realizate de membrii familiei și nu există instituții separate care să îndeplinească aceste nevoi. Familiile au de obicei legăturile slab organizate și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
decât vânătoarea și culesul. Ca rezultat, societățile pastorale și horticultoare nu numai că asigură aprovizionarea sigură cu hrană, dar de asemenea pot furniza un surplus. Aceasta înseamnă că ele tind să fie mult mai mari decât societățile de vânători și culegători, numărând sute și, în unele cazuri, mii de oameni. Surplusul de hrană de asemenea eliberează unii oameni de necesitatea producerii acesteia și, datorită acestui lucru, apar multe statusuri specializate. Astfel activitățile care asigură conducerea economică și politică, îndeplinesc ritualurile religioase
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oamenii adesea au nevoie de ajutorul altora. Lenski sugerează că oamenii împart resursele lor cu alți oameni pentru ca în schimb să primească bunurile de care au nevoie. În societățile cu surplus material mic, astfel ca în cele de vânători și culegători sau în unele societăți de horticultori și societăți pastorale, acest tip de împărțire este esențial pentru oameni ca să supraviețuiască. Când oamenii împart ce produc, există puțină inegalitate. Nevoia, mai mult decât puterea, determină distribuția resurselor în astfel de societăți. Pe măsură ce
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
implică schimbarea socială: de la societăți simple, mici la unele mari, complexe. EVOLUȚIA SOCIOCULTURALĂ. Astăzi tipul de teorie evoluționistă care este avută în vedere mult mai serios de sociologi și antropologi este evoluția socioculturală, adică studiul modului în care societățile de culegători și vânători s-au schimbat în alte tipuri de societăți. Într-un fel aceasta se aseamănă destul de mult cu teoria multiliniară. Aici este folositor să ne amintim de discuția din capitolul 1 despre diferența dintre pattern-urile generale și evenimentele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
generale în care există multe variații individuale. Privind în urmă în istoria umanității cu 10.000 până la 15.000 de ani, putem discerne un pattern general despre care am vorbit într-un capitol anterior: trecerea de la societatea de vânători și culegători la societatea de agricultori și, de aici, la societatea industrializată. Este util să revedem această secvență pe scurt. De la aproximativ 50.000 de ani în urmă la 10.000 de ani, toți oamenii au trăit în societăți de vânători și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la societatea de agricultori și, de aici, la societatea industrializată. Este util să revedem această secvență pe scurt. De la aproximativ 50.000 de ani în urmă la 10.000 de ani, toți oamenii au trăit în societăți de vânători și culegători. Cu aproximativ 9.000 de ani în urmă unii oameni din Mesopotamia au început să cultive pământul într-o formă rudimentară și totodată au început să trăiască în așezări permanente. Astfel capacitatea de a produce un surplus a crescut, agricultura
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prilejuit, În climatul anilor de atunci, „glose de «critică socială» de-a dreptul vulgarizatoare și ridicole” (Funeriu, 1995, p. 13), fiindcă Întregul context este interpretat din această perspectivă. Un alt exemplu de transcriere eronată provine dintr-o poezie populară. Un culegător a transcris un vers astfel: „Vântul bate pe răpică”, răpică Însemnând În zona Banatului „arac de viță-de-vie”. Contextul În care era plasat versul ne oferă altă soluție: Colo sus lângă pădure Este-un păr cu pere sure Cu crengile la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
unei asemenea lucraredocument, cartea, bine structurată tematic, cu anexe valoroase care-i susțin dizertația autorului, cu fotografii în culori „prinse” ca de un profesionist de Mădălin Daniel Tibichi de la Seminarul Teologic, în tehnoredactarea lui Bogdan Artene, mereu aflat în activitate, culegătorii de text Ionuț Zota, Ionel Agarici de la Seminarul Teologic din Huși și Bogdan Daniel Pisaltu de la Liceul teoretic „Cuza Vodă” Huși, pun pe o hârtie de calitate o 319 literă mașcată, frumoasă, accesibilă atât tineretului cât și vârstnicilor. Cartea lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de redacție Bogdan Munteanu, care se ocupă și de tehnoredactarea computerizată, iar Constantin Andrei Popa de grafica coperților și postere. Revista dispune de un larg colectiv redacțional nominalizat la locul potrivit, indicându-li-se însărcinările: redactori, fotoreporteri, traducători, corespondență internet, culegători de texte. Totodată este arătată componența Consiliului director al Asociației Astronomice “Sirius”: președinte - prof. Ioan Adam, vicepreședinte - înv. Marinica Giușcă, secretar înv. Gabriela Marin, economist Mariana Balan, după care sunt enunțați coordonatorii departamentelor, responsabilii comisiilor de resort, consilierii de activitate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
demonstrează că nu este vorba despre o particularitate a societăților indiene tradiționale. De exemplu, săptămîna de lucru a boșimanilor (timpul dedicat pe săptă-mînă culesului și vînătorii) este de aproximativ 15 ore. Cifrele se referă la populațiile nomade de vînători și culegători dintre cele mai sărace, trăind în zone dintre cele mai dificile. Etnologii, exploratorii, misionarii au constatat-o adesea: "sălbaticii" își petrec o groază de timp pierzînd vremea pe cîmp, flecărind, sărbătorind, făcînd vizite, lenevind, dormind. Ne gîndim și la altă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
trimiterea la variante din alte colecții (autorul a avut în vedere douăzeci și cinci de culegeri mai importante), prin cercetarea sistematică a repertoriului unor rapsozi. Sunt calități care situează această lucrare între cele mai interesante din secolul al XX-lea. Spre deosebire de majoritatea culegătorilor, R.-C. și-a exprimat și ideile în volumul Comorile poporului (1906). Influențat de opiniile lui V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Adam Mickiewicz, Gustav Weigand ș.a., el consideră folclorul o vastă enciclopedie, în care include creațiile anonime, cât și pe cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
lent, pentru vindecare fiind necesară o perioadă mai îndelungată. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru prepararea esențelor BACH : Recoltarea florilor se va face numai într-o zi însorită și este necesar să nu fi plouat cu câteva zile înainte de culegerea lor. Culegătorii fac o pregătire spirituală deosebită, prin post și rugăciune, ca și pictorii de icoane. Trebuie luate în considerație fazele lunii, influența energetică a locului, umiditatea atmosferică, cât și alți factori de care depinde dezvoltarea armonioasă a plantelor. Terapia florală se
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]