2,639 matches
-
în linie stănesciană. SCRIERI: Nici o tangentă la inimă!, București, 1968; Înmulțirea cu unu, București, 1969; Armuri, București, 1971; Pragul de sus, București, 1979; Urma, București, 1982; Șirul indian, București, 1991; O cafea sub un cearcăn, pref. Dan Cristea, București, 1997; Culisele raiului, București, 2000; Boemi sub dictatură, București, 2002. Repere bibliografice: D. Micu, „Nici o tangentă la inimă!”, GL, 1968, 31; Dinu Flămând, „Armuri”, LCF, 1971, 13; Dan Cristea, „Armuri”, RL, 1971, 15; Laurențiu Ulici, „Armuri”, CNT, 1971, 23; George Chirilă, „Pragul
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
Dinu Flămând, „Armuri”, LCF, 1971, 13; Dan Cristea, „Armuri”, RL, 1971, 15; Laurențiu Ulici, „Armuri”, CNT, 1971, 23; George Chirilă, „Pragul de sus”, CNT, 1980, 24; Cristian Livescu, Viața poeziei, ATN, 1983, 9; Dicț. scriit. rom., II, 383; Roxana Răcaru, Culise și ironii, RL, 2000, 46. R.D.
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
sătenii bogați și-au însușit averile altora prin înșelăciune sau crimă, iar dreptatea vine fie de la om, fie de dincolo de acesta. Ultima piesă scrisă de D.-D. în colaborare cu actorul Vasile Leonescu se deplasează spre mediul urban, pătrunzând în culisele cercurilor politice. Jucată de mai multe ori din 1912 și până în 1916 la Teatrul Național din București, piesa Oricum! este o izbutită satiră cu accente comice. Protagonistul, Dinu Roteanu, un escroc capabil să-și înlăture rivalii fie și prin crimă
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
umane - este cea a lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea ca domnitor în ambele principate a acestui obscur personaj, care nici măcar nu figurase pe lista posibililor candidați la domnie, apare ca rezultatul luptelor pentru putere între diversele partide boierești. Intrigile de culise, sforăria bizantino-fanariotă sunt reconstituite într-o strălucită panoramă ficțională a vieții de salon, de cafenea, de alcov și de cameră a deputaților din epocă. Finețea conversațiilor aluzive, inventate în spiritul istoriei, este probabil fără egal în romanul istoric românesc, iar
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru istoria adevărată ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
până în preajma celui de-al doilea război slujbe modeste: stipendiată de Muzeul „Al. Saint Georges”, la Biroul de presă al Fundației Regale sau la Ministerul Muncii, F. mai funcționează, din 1945, ca instructor scenic la Apărarea Patriotică, pictor decorator, regizor de culise la Teatrul Poporului din București și la Naționalul craiovean, îndrumă cercuri și cenacluri ale Sindicatelor Unite (Ilfov, București), e asistentă la Muzeul „K. Zambaccian” ș.a. Înstrăinarea de familie a tatălui (prin divorțul din anii ’20), apoi moartea lui în circumstanțe
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
techint 68 Culegerea informațiilor din surse deschise 74 Capitolul 3. Ce înseamnă toate acestea? Analiza și producerea informațiilor 79 Ce este analiza? 79 Produsul activității serviciilor de informații 100 Eșecurile serviciilor de informații și evenimentele neprevăzute 107 Capitolul 4. În culise: operațiunile secrete 125 Ce sunt operațiunile secrete? 125 Tipuri și exemple de acțiuni secrete 128 Acțiunile secrete și păstrarea confidențialității 148 Acțiunile secrete și activitatea de informații 154 Capitolul 5. Spion contra spion: activitatea de contrainformații 159 Clasificarea informațiilor 160
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pot contribui la creșterea semnificativă a capacității de valorificare a informațiilor. Trebuie întreprinse eforturi susținute pentru a evalua situația internațională nu numai din perspectivă proprie, ci și din punctul de vedere al liderilor altor țări. Capitolul 4tc " Capitolul 4" În culise: operațiunile secretetc "În culise\: operațiunile secrete" Din punctul de vedere al opiniei publice, acțiunile secrete - în special formele cele mai senzaționale ale acestora, cum ar fi răsturnarea unui guvern sau asasinarea liderului acestuia - reprezintă una din principalele forme de concretizare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
semnificativă a capacității de valorificare a informațiilor. Trebuie întreprinse eforturi susținute pentru a evalua situația internațională nu numai din perspectivă proprie, ci și din punctul de vedere al liderilor altor țări. Capitolul 4tc " Capitolul 4" În culise: operațiunile secretetc "În culise\: operațiunile secrete" Din punctul de vedere al opiniei publice, acțiunile secrete - în special formele cele mai senzaționale ale acestora, cum ar fi răsturnarea unui guvern sau asasinarea liderului acestuia - reprezintă una din principalele forme de concretizare a activității serviciilor de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
1998, Coreea de Nord a lansat o rachetă considerată a fi capabilă să lovească Alaska sau Hawaii. 77. Richard K. Betts, „Analysis, War, and Decision: Why Intelligence Failures Are Inevitable”, World Politics, 31, nr. 1 (octombrie 1978), pp. 61-89. Capitolul 4. În culise: operațiunile secretetc "Capitolul 4. În culise\: operațiunile secrete" 1. Legea privind autorizarea activității serviciilor de informații, anul fiscal 1991, L. 102-88, 14 august 1991 ș50 USC 413bț. 2. Activitățile secrete au fost „definite” pentru prima dată în 1974 prin Amendamentul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
considerată a fi capabilă să lovească Alaska sau Hawaii. 77. Richard K. Betts, „Analysis, War, and Decision: Why Intelligence Failures Are Inevitable”, World Politics, 31, nr. 1 (octombrie 1978), pp. 61-89. Capitolul 4. În culise: operațiunile secretetc "Capitolul 4. În culise\: operațiunile secrete" 1. Legea privind autorizarea activității serviciilor de informații, anul fiscal 1991, L. 102-88, 14 august 1991 ș50 USC 413bț. 2. Activitățile secrete au fost „definite” pentru prima dată în 1974 prin Amendamentul Hughes-Ryan (Secțiunea 662 din Legea privind
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
atât beneficiarii finali ai informărilor, cât și factorii modelatori permanenți ai activității din lumea informațiilor, de la prioritizarea spațiilor și temelor de interes până la feedbackul corectiv care crește gradul de adecvare a acțiunii serviciilor de informații la nevoile strategice naționale. „În culise: operațiunile secrete.” Sub acest titlu, capitolul 4 ridică parțial vălul misterului care a alimentat, de-a lungul timpului, o bogată literatură sau filmografie, dar și numeroase acțiuni de propagandă ori scenarii conspiraționiste, descriind modul în care se pot promova nemijlocit
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
peisaj literar care reprezintă în cultura românească o renaștere, o „primăvară” semănătoare de speranțe și atestând emanciparea geniului creator național. Se justifică orientarea „Convorbirilor literare” spre spiritul academizant, scientist, este elogiată personalitatea lui A.I. Odobescu, se exprimă dezacordul față de atitudinea culiselor vieții politice și gazetărești cu privire la interesul național, este deplânsă pierderea independenței de gândire și de acțiune a scriitorilor, cauzată de spiritul mercenar (Americanism literar) și se afirmă încrederea față de perspectivele literaturii române sub semnul originalității. Cel mai important studiu inclus
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
lipsește intriga, subiectele abordate sunt banale, personajele neviabile și, mai ales, au mari carențe de tehnică dramatică. Totuși, o anume vioiciune a dialogului, savoarea limbajului, precum și unele tente umoristice reușite (vizibile în drama Din bezna satelor sau în comedia Taina culiselor) atestă că autorul nu era lipsit de înzestrare. Lirica lui H., îndeosebi cea erotică, cultivată cu predilecție, aparține unui pesimist romantic în descendență eminesciană. Suferințele iubirii, iluziile spulberate sunt reluate obsesiv în acorduri destul de convenționale. Câteva inflexiuni ies totuși din
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
sau romanul Învingătorului i se dau flori (1989), tematica și tipologia sunt aceleași, registrul narativ se schimbă. De pildă, în Cascadorul, al cărui pretext narativ este realizarea unui film, personajele sunt surprinse atât pe platourile de filmare, cât și în culise. În Învingătorului i se dau flori procedeul povestirii în ramă se combină cu acela al dosarului de existențe. Unul dintre personaje vede într-o zi pe stradă un bărbat ce seamănă cu locotenentul care îl avea în subordine în armată
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
ziaristică, va colabora la ,,Scena”, ,,Rampa”, ,,Facla”, ,,Curentul” (al cărui prim-redactor va fi), ,,Dreptatea”, ,,Aurora”, ,,Încotro” (unde va ocupa și funcția de director) ș.a.; semnează și Hef, Hefaistos, Nador, A. Prodan, V.Rd., Ap. Rodan, Skanderbeg, Skbg, Șoarecele de culise. Se face cunoscut ca autor al unor comedii de situații - Amedeu Stânjenel (1925, în colaborare cu Nicolae Vlădoianu), Aventurile d-lui Dorjan (1929), Regele chibriturilor (1932, în colaborare cu N. Constantinescu), al altora muzicale - Simona (1931), al unor spectacole de
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
de periodice încă din copilărie, viitorul scriitor scoate, în școala elementară, o „gazetă” proprie, scrisă de mână, pe pagini de caiet, în care intră prima sa încercare literară: repovestirea unui basm. În liceu, la Iași, trage la șapirograf revistele „Între culise”, „Aurora” și „Viitorul”. Între 15 septembrie 1910 și ianuarie 1911 redactează, împreună cu Liviu Rebreanu, cumnatul său, săptămânalul „Scena”. În februarie 1918 scoate, la Iași, cu Dinu Dumbravă, revista „Cronica artistică și literară”. Mai târziu, de la 1 octombrie 1921 la 4
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
își datorează excelența unei structurări bipolare. Există un nivel la care personajele se mișcă, se străduiesc, se agită, își vorbesc, cât și altul, mai înalt, de la care o forță implacabilă se exercită și le strivește. Cititorul vede simultan scena și culisele, actanții și regizorul, zbaterea protagonistului în plasa ce îl strânge și mai tare, până la desfigurare. Bivolițele, nuvelă cu turnură cinematografică, își trece eroul printr-o succesiune de întâmplări pe circuitul birocratic, ducându-l la marginea nebuniei și transformându-l, la
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
și postume. Pe partea, obișnuit numită subsolul paginii, 25 de poziții cu trimitere, fiecare, la câte un manuscris, din cele 29 de volume in folio, numerotate de la 1024 la 1052. Contabilizarea are logica sa pentru cine se recunoaște pasionat de culisele muncii de cercetare. Din acest prea plin context informațional rețin, pentru istoricul promovării editoriale a textelor literare, două volume de proză, detașate stilistic de tot ce fusese scrisul lui Nicolae Suțu până la ele. Un volum memorialistic, profiluri și destine umane
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
Ciogoleștilor în uneltirea pusă la cale de Gheorghe Ștefan (cu care marele stolnic Pătrașcu Ciogolea era cumnat, căci o ținea pe Todosia, fiica vistierului Toader Boul 256) împotriva lui Vasile Lupu și să devină un personaj important al „istoriei din culise” a acelui timp. Un destin potrivnic îl pune chiar la dispoziția prezumtivei victime, iar Vasile Lupu își permite să „monteze” (de fapt Miron Costin este autorul întregii înscenări) o tragi-comedie, minoră în care serdarul Ștefan (conspirator periculos, căci avea - ziceam
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Schițe din istoria teatrului, Limba și scena, Literatura noastră dramatică, Pregătiri la înființarea unui teatru român de Iosif Vulcan, Despre datinele poporale în literatura dramatică de At. M. Marienescu, Arta (în special drama) și morala de I. Bunea, Din taina culiselor de Sextil Pușcariu, Catharza de Valeriu Braniște, Idei referitoare la înființarea teatrului nostru de Vasile Goldiș, Ceva despre psihologia plăcerii estetice de Iosif Blaga, Chestiunea teatrului la noi de Ion Scurtu, Eminescu și teatrul de Ion Borcea, De după culise, Rolul
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
taina culiselor de Sextil Pușcariu, Catharza de Valeriu Braniște, Idei referitoare la înființarea teatrului nostru de Vasile Goldiș, Ceva despre psihologia plăcerii estetice de Iosif Blaga, Chestiunea teatrului la noi de Ion Scurtu, Eminescu și teatrul de Ion Borcea, De după culise, Rolul artei naționale de A. P. Bănuț ș.a. Într-o primă etapă a activității societății, ce își avea sediul la Budapesta, atunci când principalul animator este Iosif Vulcan, energia s-a îndreptat mai ales spre strângerea de fonduri. Se intensifică în același
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
unei persoane masive, un gurmand, anacronic costumat, pitoresc, grandilocvent, cât și caracterul insolit al prozei sale îi aduc o notorietate specială printre confrați și critici, care, ușor amuzați, ușor intrigați, i-au apreciat prestația. Primele apariții editoriale - Flori de nufăr, Culise cernite (1904), Comedia adolescenții (1922) - conțin secvențe descriptive sau meditative, de un lirism desuet, a căror improprietate stilistică și abundență de figuri forțate generează texte bizare, care vor să ilustreze ideea „filosofică” din prefața la Comedia adolescenții: „Deci, vis și
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
roman parodic, Stafiile dragostei (1929), interesant ca idee, în care el însuși deține „rolul” lui Ștefan Străjescu. Culegerea Relief (1935) reia o serie de secvențe din Feciorul..., iar „romanul” Meduza (1938) este un eșec. SCRIERI: Flori de nufăr, București, 1900; Culise cernite, București, 1904; Comedia adolescenții, București, 1922; Stafiile dragostei (în colaborare cu Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Alexandru Bilciurescu), București, 1929; Feciorul lui nenea Tache vameșul, I-III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Rebreanu, se comentează mai cu seamă spectacolele bucureștene de la Teatrul Național și Teatrul Modern, discutându-se calitatea pieselor, a interpretării sau a traducerii. Liviu Rebreanu critică transpunerea „cât se poate de neromânească” făcută de H. St. Streitman la piesa Între culise de H. de Rothschild, apreciind însă versiunea lui Ovid Densusianu la Judecătorul din Zalamea de Calderón de la Barca, consideră că farsa Nevasta lui Cerceluș de Petre Locusteanu e „fără pretenții literare dramatice”, deși trădează „talentul considerabil al autorului”. Emil Gârleanu
SCENA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]